Spre ce-ti indrepti privirea? Care e nadejdea ta?

Spread the love

Draga Ilie,

Cred ca si tu ai trecut in viata prin momente in care ti-ai pus intrebarea:

„Care este locul meu?”

Fie ca e vorba de un loc fizic, spiritual sau social, cred ca Dumnezeu e cel care a pus in noi o

busola cereasca, o nevoie de orientare spre CEVA. Dar necunoscutul, sau orice suferinta posibila,

ne inspaimanta.

Spre ce-ti indrepti privirea? Care e nadejdea ta?

Uneori, imi place sa privesc viata din perspectiva celor care sufera. Nu e o placere sadica – e realitatea,

pe care trebuie si vreau sa o privesc in fata, o realitate surprinsa foarte bine prin versurile unui poet:

„…Ce-i regele? Hmm…Un vreasc

Odata cu popoarele strivite in teasc.

Ce-i coroana? O vestejire

Cand nu mai e apa si paine

Pentru cei dusi in robie […]

Ce-i omul? Un ciorchine de dureri

Ce nu-si gaseste pacea pe lume nicaieri.

Ce-i cerul? Ceva ce-i prea departe

Cand imprejur e-atata sange si-atata moarte…”

Insa suferinta nu e doar lirica…O vad in viata unor oameni care il cunosc pe Dumnezeu

si se tem de El, care se straduiesc sa traiasca frumos inaintea Lui.

Ilie, care e durerea ta?

Ai trait si tu, ca acesti oameni…

…durerea unor parinti care si-au pierdut copilul inainte de a se naste?

…prigoana pe care o sufera o tanara din partea familiei ei pentru credinta in Dumnezeu?

…suferinta provocata de gandul ca fratele, sau varul, sau matusa, sau tatal, sau prietena nu-L cunoaste

pe Dumnezeu?

…singuratatea unei tinere evlavioase care la aproape 30 de ani inca isi asteapta partenerul de viata?

…dorul aprins si mocnind tainic in inima unui fiu/ unei fiice care tanjeste dupa practicarea coltului de rai

– asa frumos descris in Biblie – in familia sa?

…durerea unui parinte credincios care-si vede copiii parasindu-L pe Hristos si fugind in lumea pacatoasa?

…strigatul disperat de mijlocire pentru adunare in care te-ai nascut si ai crescut, dar care acum e pe moarte?

Nu stiu care e durerea inimii tale, Ilie.

Poate ca nimeni nu o stie – doar tu si Dumnezeu.

Dar ce faci tu aici, in durerea ta?In durerea ta, tu poti alege pustiul, noaptea, o pestera in care sa te ascunzi.

O sa alegi probabil sa fii singur, cu durerea ta.

Insa, in indurarea Lui, Dumnezeu alege singuratatea ta, la care tu nu vrei sa-L faci partas. In indurarea Lui, El alege chiar atitudinea ta de respingere fata de El…de dragul tau.

Pentru ca te iubeste.

O, Doamne, invata-ma sa incetez sa mai gandesc asa cum e firesc.

Invata-mi mintea sa gandeasca ceresc.

Ce faci tu aici, Ilie?

Care ti-e pozitia…fata de suferinta ta?

Nu cumva ti s-a stricat busola?

Prietene, ori te inchini suferintei tale, ori te inchini lui Dumnezeu, care e deasupra ei.

Poti sa te temi de Izabela, o vorbareata-goala, sau de Cel care te hraneste in pustiu, care raspunde

„bland si linistit” unei inimi distruse de durere.

Tu alegi. Insa, in incheiere, as vrea insa sa-mi amintesc mie

si sa-ti amintesc si tie doua lucruri:

1. Nu esti singurul care sufera.

2. Nu esti singur in suferinta ta.

…Cu tine mai sunt inca vreo 7000…

+ Dumnezeu.

 

    O scrisoare de  la Angelica,o cititoare fidela a blog-ului Insula Ekklesia si o prietena deosebita 🙂

Un comentariu la „Spre ce-ti indrepti privirea? Care e nadejdea ta?”

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.