Lesen Sie sorgfältig und teilen Sie dem Beitrag. Gemeinsam werden wir Erfolg haben!

Unsere Geschichte könnte in einem mit Goldfäden genähten Buch geschrieben sein.
Wir haben versucht, auf der Website http://insulaekklesia.ro/flugel-der-hoffnung-graz-gemeinsam-gestalten/ in der wir uns befinden, eine kleine Zusammenfassung zu erstellen -Ich habe mein Herz für dich geöffnet, weil viele von dir Teil unserer Geschichte sind.
Wir sind eine einfache Familie von Rumänen aus Österreich, gesegnet mit sieben Kindern.
Vor 16 Jahren haben wir den Grundstein für Projekte gelegt, aus denen im Laufe der Zeit das österreichisch-rumänische Kulturzentrum Graz Aripile Speranței, ein unpolitischer und nichtreligiöser Verein, ohne Finanzierung wurde aus dem österreichischen oder rumänischen Staat, der mit Hilfe von Menschen mit großen Seelen überlebt.
Es waren 16 Jahre Freiwilligenarbeit und tägliche Arbeit auf verschiedenen Ebenen, von Sozial- und Integrationsprojekten bis hin zu körperlicher Arbeit, durch die ich persönlich zu den Häusern der Menschen ging und Möbel, Fahrräder, Kleidung, Kinderartikel usw. sammelte. um sie aufzubewahren und dann nach Rumänien zu bringen oder um sie denen zu geben, die durch Graz gingen, um sie dorthin zu bringen, wo sie wussten, dass sie gebraucht wurden.
Es war nicht schwer, es war sehr schwer, denn am Anfang haben wir alles selbst gemacht, vom Zerlegen und Laden der Möbel bis zum Transport und zur Lagerung. Wir mussten immer nach einem Auto fragen, Verpflichtungen gegenüber Freunden eingehen oder manchmal den Transport aus eigener Tasche bezahlen.
Fast jedes Wochenende ging mein Mann randvoll nach Rumänien, um diese Dinge in Waisenhäuser, Pflegeheime oder bedürftige Familien zu bringen. Im Laufe der Zeit schlossen sich uns andere Menschen mit großen Seelen an und dies gab uns neue Kräfte und neue Visionen.
Bei dieser Gelegenheit möchten wir uns bei unseren Freunden, Mitarbeitern und Sponsoren von ganzem Herzen bedanken.
Das Problem, mit dem wir immer konfrontiert waren, war der Platzmangel.
Nachdem wir monatelang persönlich für eine Garage bezahlt hatten, gab uns ein Ingenieur vom Grazer Rathaus die ehemalige Kunstschule in Graz, die wir eine Weile kostenlos nutzten. bis die Renovierungsarbeiten begannen. Und weil die Leute immer nach uns suchten, um Bücher auf Rumänisch auszuleihen, haben wir das Projekt Interkulturelle Bibliothek in Graz entwickelt, eine Bibliothek mit 80% Büchern auf Rumänisch und 20% Büchern auf Deutsch, Englisch und anderen Sprachen.
Mit Hilfe guter Leute haben wir es geschafft, eine Fläche von 60 m² zu mieten, wo wir eine Bibliothek eröffnet haben und wo wir in einer Ecke Dinge überfüllt haben, die wir von Leuten erhalten haben, die die schwierige Situation in Rumänien und darüber hinaus kennen.
Viele von uns kennen und wissen über unser Projekt Bescheid, Lebensmittel und Dinge ständig an Bedürftige in Rumänien zu senden, und zwar nicht nur, weil wir Projekte in anderen Ländern wie Kambodscha oder anderen Ländern in Afrika und Asien haben. Wir haben Freiwillige und Freunde, die uns weiterhin mit materiellen Spenden helfen, aber wir stehen immer vor dem gleichen Problem: LACK OF SPACE.
Und weil Gott uns einige Sponsoren in den Weg stellte, beschlossen wir, einen Raum zu kaufen, damit wir diese Projekte entwickeln konnten.
Ich erhielt unzählige Empfehlungen von staatlichen Institutionen in Österreich und Rumänien, von Verbänden und Organisationen, wo ich jahrelang Hilfe schickte oder mit denen ich an verschiedenen Projekten oder Workshops zusammengearbeitet habe.
Wir wissen, dass es Menschen mit einem großen Herzen gibt, die uns helfen können. Deshalb stellen wir Ihnen unser Projekt vor, damit wir diese Initiativen gemeinsam fortsetzen können.HIER können Sie mehr lesen.
Unabhängig davon, ob Sie spenden, verteilen oder anderen von uns erzählen, all dies ermöglicht es Ihnen, weiter zu arbeiten und sich mit den Bedürftigen zu identifizieren, um sie vor Armut und Unterernährung zu bewahren.
Vergiss nicht, dass deine Geste wichtig ist! Vielen Dank von ganzem Herzen!
HIER KÖNNEN SIE SPENDEN, einfach und unkompliziert.
ODER hier:

Vrem să cumpărăm un spatiu.Află de ce!Fii alături de noi, implică-te!

Povestea noastră ar putea fi scrisă într-o carte cusută cu fire de aur.

Am încercat să facem un mic rezumat pe site-ul http://insulaekklesia.ro/o-poveste-de-viata-in-care-poti-sa-fi-si-tu-o-piesa-importanta/în care ne-am deschis inima către voi pentru că mulți dintre voi faceți parte din povestea noastră.

Noi suntem o familie simplă de români din Austria, binecuvântați cu șapte copilași și în urmă cu 16 ani am pus bazele unor proiecte care în timp s-au transformat în Centrul Cultural Austro – Român Graz Aripile Speranței, o asociație apolitică și areligioasă, fără finanțare din partea statului austriac sau român, care supraviețuiește cu ajutorul oamenilor cu suflet mare.

Au fost 16 ani de voluntariat și muncă zilnică pe mai multe planuri începând de la proiecte sociale și de integrare până la munca fizică prin care am mers personal în casele oamenilor și am adunat mobilă, biciclete, haine, lucruri pentru copii, etc. pentru a le depozita, ca mai apoi să le ducem în România sau să le dăm celor care erau în trecere prin Graz să le ducă ei acolo unde știau că e nevoie.

Nu a fost greu, a fost foarte greu, deoarece la început făceam totul singuri, începând de la demontatul și încărcatul mobilei până la transport și depozitare. Trebuia mereu să cerem mașină, să ne facem obligații față de prieteni, sau uneori să plătim transportul din buzunarul nostru. Aproape în fiecare weekend soțul meu mergea in România încărcat până la refuz pentru a duce aceste lucruri la orfelinate, centre de bătrâni sau familii nevoiașe.

Cu timpul ni s-au alăturat și alte persoane cu suflet mare și asta ne-a dat noi puteri și noi viziuni. Cu această ocazie dorim să le mulțumim din inimă prietenilor, colaboratorilor și sponsorilor. Problema cu care ne-am confruntat mereu era lipsa de spațiu și după ce am plătit personal luni de zile un garaj, un inginer de la primăria Graz ne-a dat fosta școală de artă a orașului Graz, care am folosit-o gratuit o perioadă până au început renovările. Și pentru că mereu oamenii ne căutau să împrumute cărți în limba română am dezvoltat proiectul Biblioteca Interculturală în Graz, bibliotecă ce deține 80% cărți în limba română și 20% cărți în germană, engleză și alte limbi.

Cu ajutorul oamenilor buni am reușit să închiriem un spațiu de 60 m², unde am deschis o bibliotecă și unde, într-un colț înghesuim lucruri ce le primim de la oameni care știu situația grea din România și nu numai. Mulți ne cunosc și știu de proiectul nostru de a trimite alimente și lucruri în mod constant către nevoiașii din România și nu numai, deoarece avem proiecte și în alte națiuni precum Cambodgia, sau alte țări din Africa și Asia. Avem voluntari și prieteni care continuă să ne ajute cu donații materiale, doar că mereu ne lovim de aceeași problemă: LIPSA DE SPAȚIU.

Și pentru că Dumnezeu ne-a scos câțiva sponsori în cale ne-am hotărât să cumpărăm un spațiu ca să putem dezvolta aceste proiecte. Am primit nenumărate recomandări de la instituții de stat din Austria și România, de la asociații și organizații, unde ani de zile am trimis ajutoare sau cu care am colaborat la diverse proiecte sau workshop-uri.

Știm că există oameni cu suflet mare care ne pot ajuta de aceea aducem proiectul nostru în fata dumneavoastră, pentru ca împreună să continuăm aceste inițiative.

Fie că faci o donație, fie că distribui, fie că spui și altora despre noi, toate acestea fac posibilă continuarea lucrării și identificarea cu cei în nevoi, salvarea lor din sărăcie și subnutriție.

Nu uita că gestul tău contează! Îți mulțumim din inimă!

Povestea noastră numai cu tine poate continua!

  Povestea mea, povestea noastră a cărui rezumat il puteti citii AICI
poate continua numai cu ajutorul tău.
Nu putem dormi linistiti întru-un pat călduros cand altii nu au pat, nu putem dormi sub o pătură cand altii dârdâie de frig, nu putem sta indiferenți  la atâtea nevoi când noi avem posibilitatea să ajutăm doar că ne lipseste un singur detaliu SPATIU UNDE SĂ LE DEPOZITĂM.
Avem o comunitate în jurul nostru care ne sustine material cu tot ce ar fi nevoie pentru nevoiasii din România si nu numai ,  avem si transport gratuit Austria România (Multumim Asociatiei Theodor din Viena si tuturor soferilor care ne-au ajutat ani de zile si care sunt mereu alături de noi ) avem si sposonsori care ne-au motivat sa mergem înainte, ne mai lipsete partea ta (dvs) ,o mica donatie sau măcar o distribuire  ca totul să ia  viată si aceste povesti triste din România să nu se mai repete, aceste dureri ale suferintei si foamei sa ramână inchise intr-o carte a uitarii…
 De ce să nu dăruim dacă avem, de ce să nu le ducem in România daca avem transport gratuit ?

De ce să  ne umplem dulapurile cu haine când avem la cine să le dăm, de ce să ne umplem cămările când avem cu cine să împartim ? De ce să nu facem bine dacă putem si avem atâtea posibilităti ?

De 16 ani noi am făcut asta fără tine si acum avem nevoie de tine de contributia ta mică sau mare, de un share si de o inimă care să bată pentru cei bolnavi,  săraci sau orfani.
Avem  zeci de scrisori de recomandare de la diferite institutii de stat si organizatii din întreaga lume, avem protocol scris în trei limbi cu poze si  video si multe povesti de viata din toata România si nu numai, adunate de la oameni unde am dus mâncare, produse de igienă pesonală,  jucării, cadouri, mobilă, masini de spălat si tot ce a fost nevoie.
La multi am plătit curentul, chiria, datoriile sau scoala.
 În povestea noastră s-au implicat mereu oameni cu suflet mare care au contribuit in multe feluri astfel ne-am extins cu dărniciile si pe alte continente, cum ar fi Asia sau Africa pentru că considerăm că imlicatia noastră contează indiferent de apartenența religioasă sau etnie celui care e nevoie.Nevoiasul e nevoias si trebuie ajutat.Nu e vina lui că s-a nascut in România sau pe alt continent.
Comunitatea de oameni buni din jurul nostru a înteles că :
1. E mai ferice să dai decât să primești!
2. E mai ferice să iubești decât să fii iubit!
3. Există o răsplată pentru orice faptă bună!
4. Numai împreună vom reusii!
5. Contributia ta conteaza!
FIECARE ORICUM FACE  PARTE DIN POVESTE fie că vei sta indiferent, fie ca vei ajuta într-un fel sau altul, într-una din categorii vei intra fie că vrei sau nu…
Suntem siguri că iti va face plăcere să faci parte din povestea noastra fie printr-o donatie mică sau mare, fie că vei vorbi cu prietenii tăi de noi, fie că vei face o distribuire si vei scrie
STOP, NU STA INDIFERENT , fie chiar si printr-o rugăciune si sustinere morală.

Aici ai contul nostru

Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK
IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
si
AICI găsesti campania noastră pe facebook unde in partea dreapta ai obtiunea să iti inviti prietenii si să intri in povestea noastră.
Asociatia noastră Centrul Cultural Austro Român Graz  iti multumeste  din inimă.

Ein Tropfen in einem Ozean …

Willkommen zurück! Dies sind nur einige unserer Facebook-Seiten. Um unsere Projekte besser zu verstehen, klicken Sie auf jeden Link und werfen Sie einen Blick darauf. Ich danke Ihnen von ganzem Herzen für Ihre Zeit!

Viele, wenn sie unsere Facebook-Seiten sehen, Projekte, die mit Freiwilligen, mit besonderen Menschen gemacht wurden, sagen wow, was für viele und schöne Dinge Sie getan haben. Natürlich ist die Bereitstellung von Dienstleistungen, Wissen und Fähigkeiten, Engagement, Talent und Zeit für solche Projekte zu schätzen und zu bewundern. In unserer Freizeit haben wir oft nicht so viel Freizeit und um sie zu haben, müssen wir Opfer bringen … Deshalb verehre ich immer mit Respekt diejenigen, die bei mir waren und bis zum Ende geblieben sind. Mir ist klar, dass ich nichts hätte erreichen können, wenn ich nicht die richtigen Leute, günstigen Umstände und den Segen von Elohim (Gott) gehabt hätte.
Viele meiner Freunde ermutigen mich und das gibt mir die Kraft, vorwärts zu kommen, weil sie meine persönlichen Projekte kennen, die niemals auf Facebook erscheinen werden, und ich sage ihnen immer, dass ich mich wie ein Wassertropfen in einem Ozean fühle. Einige müssen sie auf Facebook posten, um andere zu ermutigen, gute Taten zu tun. Andere poste ich, um gemeinsam schöne Bilder zu genießen, die uns in vielen Jahren in Erinnerung bleiben. Die Bilder sind die schönsten Erinnerungen und erinnern uns an schöne Menschen, wundervolle Projekte und interessante Orte. Unsere Vereinigung in kurzer Zeit Es wird einen neuen Raum haben und wir werden uns gerne an den alten erinnern, wenn wir uns die Bilder ansehen … Einige Artikel müssen veröffentlicht werden, um die Sponsoren und Mitarbeiter zu sehen, die diese Unterstützung, ob klein oder groß, für den Zweck verwendet haben, für den sie gespendet wurde In diesen Tagen erhielt ich eine Spende für einen Computer und ich postete und dankte dem Spender, aber wenn der Zoll geöffnet wird, werden wir erneut veröffentlichen, wo dieser Computer gelandet ist, an den wir ihn weiter gespendet haben. Diese Transparenz ist wichtig, damit wir besser arbeiten können und Effizient und mit anderen Sponsoren, die sich unserer Mission anschließen möchten, sehen Sie, wie wir arbeiten und lernen Sie uns besser kennen.
Es gibt viele Menschen, die gute Taten tun und von einigen, aber nicht von allen unbemerkt bleiben, und dies ist kein Problem, wenn jemand Sie lobt oder nicht. Es ist wichtig, abends ein glückliches Herz und eine ruhige Seele zu haben, wenn Sie Ihren Kopf auf das Kissen legen und damit schlafen das versöhnte Bewusstsein, dass du niemandem nur Gutes und Schlechtes angetan hast. Selbst wenn Sie nicht jedem gefallen können, selbst wenn einige Sie beurteilen oder Vorurteile über Sie haben, ohne Sie zu kennen, selbst wenn andere immer noch schlechte Worte sagen, sind diese alle Teil des Lebens. Warum haben wir zwei Ohren? Damit einer eintritt und der andere herauskommt und sie niemals zu Herzen nimmt, sie nicht unsere Seelen betrüben lässt, uns behindert, unsere Träume zerschmettert und kein Gift in unsere Gedanken schleicht. Es ist wichtig, eine klare Vision zu haben und unserem Weg genau wie in diesem Sprichwort zu folgen: Hunde bellen und der Bär sieht seinen Weg und am Ende, was haben wir mit der Bosheit oder Unzufriedenheit einiger zu tun, es ist ihr Problem, es ist ihre Aufgabe und nicht Unsere. Ihr unangemessenes Verhalten verschmutzt sie, verdunkelt ihren Horizont und versklavt sie der Dunkelheit, weil sie von ihren eigenen Frustrationen und nicht von den Prinzipien von Licht und Güte geleitet werden. Ich war noch nie in der Lage, solche Menschen zu verärgern, weil sie so verletzt sind. Und wenn sie sich entscheiden, nicht zu heilen, greifen sie andere an und werfen ihr Gift weg, weil sie glauben, dass sie sich auf diese Weise besser fühlen werden, aber dies ist ein „guter” Moment für den Moment, und dann leben sie mit Schmerz, Angst, Schwächen, Misserfolgen, Frustrationen und Deshalb müssen wir Mitleid mit solchen Menschen haben. (Dies ist bereits eine andere Geschichte, bei einer anderen Gelegenheit)
Wir müssen alles Negative durchgehen, keine Seifenoper aus dem Nichts machen, ihnen nicht zu viel Bedeutung beimessen und sie nicht zu sehr analysieren, weil das Nachdenken über sie die Frage aufwirft: Ist es wahr? Warum hat er das gesagt? … Das lässt mich schon an Genesis denken, wo der Böse kam, um Eva Ideen zu geben: Hat Elohim (Gott) gesagt? Das Problem hat auch eine Seite, wenn Kritik konstruktiv ist und wir dann vorsichtig sein müssen, sie zu berücksichtigen und zu meditieren. Es gab auch Fälle, in denen ich anhielt und dachte: Warum hat er das gesagt? Vielleicht kann ich ihm helfen, aus dem eifersüchtigen, schelmischen oder frustrierten Zustand herauszukommen und ihm zu helfen. (Dies ist bereits eine längere Geschichte) Ich traf Menschen, die Probleme hatten, und weil sie immer noch an sie dachten, belasteten sie sie und nahmen ihren Frieden. Ich riet ihm, zu beten und die Lasten zu Füßen von Yeshua HaMashiach (Jesus Christus) zu lassen und sie nicht mehr zu nehmen, weil viele sie dorthin bringen, sie dann zurücknehmen und sich größere Probleme machen. Probleme sind wie diese kleinen Kieselsteine, die uns in die Quere kommen, und wir müssen sie nur umgehen, berücksichtigen, uns aber nicht von ihnen behindern lassen, keine großen Probleme sehen und uns entmutigen lassen. (Wir werden ein anderes Mal darüber sprechen, weil ich die Süße und den Honig in der heutigen Geschichte nicht ruinieren möchte.) Was mich fasziniert, ist, dass viele gute Menschen um uns herum sind und wenn Elohim (Gott) Ihnen in die Quere kommt, geschehen Wunder. große Wunder …
Lesen Sie HIER
Bei all diesen Projekten war mein größter Schmerz LACK OF SPACE, Platzmangel, um Ihre Aktivitäten auszuführen. Menschen mit Bucharmen zu Ihnen kommen zu lassen und ihnen zu sagen, dass Sie keinen Platz haben, weil es überall voll ist, ist der größte Schmerz. Um Ihnen eine Nachricht zu hinterlassen, dass sie schöne Dinge für Kinder haben und sie spenden möchten, können Sie nicht sagen, dass Sie keinen Raum für Ihre Seele haben, um zu wissen, dass einige ihnen von ganzem Herzen geben und andere nichts zum Anziehen haben und sogar brauchen sie und du lehnen sie mit der Begründung ab, dass du keinen Platz hast … der Höhepunkt des Schmerzes … Natürlich habe ich versucht, niemanden abzulehnen, aber ich habe viele Dinge mit halbem Herzen genommen, nicht mit Freude, wie ich es gerne hätte Ich nehme sie, weil ich nicht wusste, wo ich sie hinstellen soll. Der Keller und der Balkon waren voll, die Tür war voll, der Ort, an dem ich sie nicht behalten darf, weil wir mit Geldstrafen belegt sind, und nicht selten war ich einen Schritt davon entfernt, Geldstrafen zu erhalten. Außerdem habe ich Kinder und kann ihren Spielplatz nicht für die Projekte des Vereins nehmen. So sage ich mir manchmal: „Mama, wollen wir auf dem Balkon spielen, wenn du ihn freigibst?”. Es bricht mir das Herz, dass sie nicht verstehen, dass wir sie mit Liebe nach Rumänien schicken oder manchmal jemand nach ihnen kommt, aber nach einer Weile ist es wieder voll und ich möchte wirklich ihren Balkon für immer befreien, um ihren freien und schönen Spielplatz zu haben .
Leider muss ich Ihnen sagen, dass es Fälle gab, in denen ich sie abgelehnt habe, insbesondere bei Möbeln, Waschmaschinen, Fahrrädern oder größeren Dingen. Sie machen Platz für ein Netz, eine Schachtel Kleider irgendwo, aber Sie haben keinen Platz, um große, sperrige Dinge zu stopfen. In diesen Tagen habe ich geschlafen und als ich aufwachte, war das Wohnzimmer voller Kleidung. Ich sah, ich wusste nicht, was mit ihnen los war. Ich sagte zu den Kindern: „Warum hast du sie nicht genommen? Du weißt nicht, dass wir keinen Platz mehr haben!” Als ich sie mir genauer ansah, handelte es sich um brandneue Kleidung von Ich weiß nicht, nach welchem ​​Nachbarn ich jetzt suchen sollte, um mich zu bedanken. Wir lieben unsere Nachbarn, wir lieben unsere Leute und sie kommen immer, um uns schöne Dinge zu bringen, die von Herzen gegeben werden. Sie wollen es uns geben, weil wir eine große Familie sind, aber ich sage ihnen oft vergeblich, dass ich genug Dinge für die Kinder habe, die sie nicht zu hören scheinen und nach ein paar Tagen wiederkommen. Das hängt vom Fall ab. Beim ersten Impuls sage ich, ich habe keinen Platz, du bringst mir nichts, aber dann sage ich in meinem Herzen: „Ich werde sie irgendwo hinstellen, bis jemand nach ihnen kommt” oder ich denke, dass ich mich jedes Mal irgendwie lösen werde, wenn ich es jetzt löse. Lassen Sie mich kurz erzählen, wie diese Geschichte begann, weil ich mich schon viel an Sie erinnert habe 🙂
Als ich in Österreich ankam, brachte mich mein Mann zu einem Flohmarkt, in den ich mich verliebt hatte. Ich ging gern, blieb an jedem Tisch stehen, schaute, stöberte, schaute unter anderem hin und her, nicht unbedingt, um etwas zu kaufen. Es hat mich einfach entspannt, besonders weil einige Leute mit dir gesprochen haben und weil ich Menschen liebe, war ich glücklich, ihnen zuzuhören. Mein Mann war in anderen Leitungen und wir haben nur angerufen, wenn wir etwas zu konsultieren finden konnten, sonst war für ein paar Stunden jeder für sich. Jedes Mal, wenn ich ging, erhielt ich Dinge oder einige sagten zu mir: „… schau, nimm sie alle, weil ich sie dir billig gebe:”. Ich habe ihnen gesagt, was sie mit so vielen Dingen anfangen sollen, ich habe kein großes Haus und ich möchte mein Haus nicht mit so vielen Dingen füllen. Ich zeigte meinen Respekt für das großzügige Angebot des Verkäufers und sagte am Ende nach mehreren Gesprächen zu ihm: „… schau, ich nehme sie, ich lege sie in den Keller!” – Ich habe einen sauberen Keller, der immer voll war – „und wenn dann Freunde aus Rumänien zu uns kommen, gebe ich sie ihnen!”. Und ich habe meinem Mann oft gesagt: „Bitte kaufen Sie nichts, weil wir keinen Platz mehr haben, auch wenn Sie mir goldene Möbel bringen. Ich habe nicht das Vergnügen und die Zeit, meine zu ändern, mit denen ich zufrieden bin e, und wenn du mir Löffel Gold bringst, werde ich mit ihnen essen, wie ich mit den anderen gegessen habe! “. Er ist teurer als ich und kauft manchmal zu viel, aber ich verstehe, dass er Kinder liebt und es so gut ist, dass unsere Ehe so ausgeglichen ist. Was würden wir tun, wenn wir beide zu teuer wären, aber da ich weniger ausgebe, ist es nur gut, dass es jemanden gibt, der sich um das Geld kümmert. Stellen Sie sich jetzt nicht vor, dass wir so viel Geld haben, aber es spielt keine Rolle, ob Sie viel oder wenig haben, es ist wichtig, wie Sie damit umgehen. Als ich in gemeinnützige Projekte investierte, erhielt ich eine beachtliche Rendite, das war meine Methode, sie zu multiplizieren.
Ein Beispiel für ein Projekt ist HIER KLICKEN
Ich habe oft Spaß mit den großen Mädchen und sage ihnen: „Es ist gut, dass deine Mutter sich um das Geld kümmert, so wie es fünf Mädchen getan haben, als wir einkaufen gingen!”. Ich kaufe sehr wenige Dinge, das Nötigste und sogar das Telefon, das ich von meinem Mann erhalten habe, der ein anderes genommen hat, und ich sage das nicht aus Stolz, aber ich brauche einfach nicht viele Dinge, ich habe alles Ich bin zufrieden mit dem, was ich habe und denke immer an Familie, Kinder, Projekte oder andere problematische oder kranke Menschen. schöne Kindheit, um ihre Familie zu genießen und sich in dem Haus wohl zu fühlen, in das Elohim sie gesandt hat (Gott) Viele schätzen mich und sagen mir Angela, ich kann nicht mit einem umgehen, sag mir dein Geheimnis, wie gehst du mit sieben um? Ich habe kein spezifisches Geheimnis, aber ich bekomme im Moment einfach Lösungen für alles, was ich tue, und das liegt an meiner Ausbildung, den Büchern, die ich lese, und meiner Beziehung zum Erretter, der mir Geduld, Hoffnung, Glauben, Licht, Weisheit und alles gibt. was ich brauche. Ich habe es immer gemocht, Geld zu sparen, mich um Geld zu kümmern, es gut zu berechnen, vorsichtig zu sein, was ich kaufe, weil Sie zufällig im Laden sind und so viele Dinge sehen, die Sie für nötig halten, aber in Wirklichkeit nicht brauche sie. Es ist dir nie in den Sinn gekommen, im Laden zu sein und zu sagen: „Was für ein schönes Kleid brauche ich wirklich für nächste Woche!” und als du nach Hause kamst, war der Schrank voll, du hattest nicht einmal einen Platz, um ihn zu stellen. (Ich habe vor einigen Jahren einige Artikel darüber auf der Website www.insulaekklesia.ro geschrieben.)
Vor 20 Jahren war ich so arm, dass ich ohne Wasser und ohne Essen fastete, nur ich hatte nichts zu essen und am Abend, als ich den Tag beendet hatte, aß ich Brot mit Margarine oder Schmalz und Vegeta. (Ich werde es dir ein anderes Mal bei einer anderen Gelegenheit erzählen). Der Ehemann kümmert sich um den Einkauf und was sonst noch im Haus benötigt wird und wenn das Geld nicht ausreicht, gebe ich es ihm, weil er weiß, dass ich immer Vorbehalte habe und ich danke Elohim (Gott), dass wir uns nie über dieses Thema gestritten haben. Tatsächlich streiten wir uns überhaupt nicht und wenn es weitere Diskussionen gibt, wie es in allen Familien üblich ist, dann klären wir sie schnell, nett und ohne allzu viel Aufhebens. Wenn Sie sich das Wort Streit genau ansehen, werden Sie zwei Wörter bemerken: „Was” und „Kunst”, das heißt „Welche Kunst”! Also wählen wir „Streit” oder „welche Kunst”! Es ist schön, eine gesegnete Ehe, Frieden und Freude in der Familie zu haben. (Bei einer anderen Gelegenheit werde ich Ihnen mehr darüber erzählen, wie wir geheiratet haben und wie ich mich um das Geld gekümmert habe, nicht, dass ich der Hahn im Haus sein würde, noch ist das Problem bei uns auf diese Weise, und dass wir die Prinzipien der Bibel respektieren: Jeschua Das Familienoberhaupt, dann der Ehemann, dann die Ehefrau, dann die Kinder, aber alle in einer schönen Harmonie, mit Respekt und Liebe zueinander).
Außerdem habe ich gute Freunde, die mir ein Geschenk geben, genau das, was ich zum richtigen Zeitpunkt brauche. Diejenige, die sich schon jetzt um mich kümmert, ist meine Mutter, mit der ich jeden Tag spreche. Sie lebt in Italien, aber wir treffen uns einmal im Jahr in Rumänien oder sie kommt zu uns. Ich habe einen anderen Bruder in Österreich verheiratet, der einen wundervollen kleinen Jungen hat, und das ist ungefähr meine ganze Familie. Ich hätte gerne eine große Familie, Schwager, Schwägerinnen (ich habe nur eine und ich kann sagen, dass ich gut mit ihr auskomme), mehrere Schwiegereltern oder Brüder, aber wenn ich keine Leute habe, bin ich froh, dass ich Kinder habe und das erfüllt mich, Wie ich einmal schrieb: DAS IST MEINE KARRIERE, meine Familie. Ich habe immer noch eine liebe Großmutter in Rumänien, aber sie ist ein bisschen weit weg im Harghita County, in der Nähe von Borsec, und ein paar Tanten, die mir lieb sind, und ein Onkel, der alles genießt, was ich auf Facebook poste. Mein Vater lebt immer noch und ist weit von uns entfernt, in der Gegend, in der sich meine Großmutter befindet. Es ist eine komplizierte Geschichte, denn seit ich klein war, hat meine Mutter uns alleine großgezogen. Ich habe ihn auch dieses Jahr vor der Pandemie oft gesucht. Ich habe immer noch eine Schwester und einen Bruder von meinem Vater, aber sie sind Teil einer anderen langen und interessanten Geschichte … Einige Kisten mit Geschichten halten sie verschlossen und öffnen sie von Zeit zu Zeit, um echte Geschichten zu erzählen, konkrete Fakten, aus denen man lernen kann. Andere halten sie versiegelt, Erinnerungen, die keinen Sinn mehr ergeben, einige traurig und schmerzhaft, die ich geheilt und befreit habe, und andere, denen ich mich öffnen werde die richtige Zeit. All diese Wellen haben mich gehärtet und auf wundervolle Weise geformt, und ich habe gelernt, niemanden zu beurteilen, mich niemals zu rächen und alles Elohim (Gott) zu überlassen.
Jeder Mann hat eine Geschichte und aus jeder Geschichte können wir etwas lernen. Achten wir darauf, die Menschen nicht zu beurteilen, weil wir ihr Herz, ihr Leben und die Gründe, warum sie so sind und nicht anders sind, nicht kennen. Wir müssen sehr vorsichtig sein, wie wir sprechen miteinander, weil nicht jeder ersetzt werden kann und die Verletzten ernsthafte Spuren hinterlassen können. Wir sind so klein auf dieser Erde und warum verletzen wir uns nicht gegenseitig, wenn wir einfach und schön leben können? Es wurden viele schöne Bücher über Beziehungen geschrieben, deshalb ermutige ich immer, gute und nützliche Bücher zu lesen, und in Bezug auf Freundlichkeit und Großzügigkeit werden diese durch Üben gelernt. Ein reicher Mann wird einen armen Mann niemals vollständig verstehen können, weil er nie arm war und nur diejenigen, die mindestens einmal in ihrem Leben auf nüchternen Magen geschlafen haben, den hungrigen verstehen können. etwas zu genießen, als es zu empfangen, wenn er nichts hatte, wird er aus dem Herzen der Bedürftigen geben können. Meine Kindheit war nicht sehr glücklich und bis zum Alter von 26 Jahren, als ich heiratete, litt ich sehr unter mehreren Der erste Grund war, dass meine Familie nicht ganz ist und ich mich oft allein fühlte, von niemandem, bis das Wunder in meinem Leben geschah und ich den Erlöser Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE) traf -akh), persönlich im Alter von 18 Jahren. Erst dann bekam mein Leben einen Sinn und ich begann die Dinge um mich herum zu verstehen, die ich bis dahin nicht verstand und beunruhigt war. Ein weiteres Leiden, das ich hatte, war die Unfähigkeit zu verstehen, warum es so viele arme und kranke Menschen gibt. Es dauerte Jahre der Forschung und der täglichen Fragen, bis ich mit meinem Mann heiratete, reifte und die Bibel, Gottes Wort, studierte. Ich dachte immer daran, dass es keine armen Menschen geben würde, wenn wir alle teilen würden, was wir hatten, weil viele von uns zusätzlich zu dem, was wir brauchen, Dinge und Geld haben. Mir ist aufgefallen, dass viele nicht zwischen Bedürfnissen und Wünschen unterscheiden, weshalb es ein globales Ungleichgewicht gibt. Diese beiden Bibelstellen sprechen unter anderem so deutlich darüber, wie wir sein sollten und wie wir wirklich sind.
„Legt euch keine Schätze auf Erden auf, wo Motte und Rost verderben und wo Diebe durchbrechen und stehlen: aber legt euch Schätze im Himmel auf, wo weder Motte noch Rost verderben und wo Diebe weder durchbrechen noch stehlen:
Denn wo dein Schatz ist, wird auch dein Herz sein. “Matthäus 6: 19-21„ Zweifellos ist Gottseligkeit (Treue), begleitet von Danksagung, ein großer Gewinn.
Denn wir haben nichts in die Welt gebracht, und wir können auch nichts daraus machen. Aber wenn wir was zu essen und anzuziehen haben, wird es uns reichen. Diejenigen, die reich werden wollen, geraten im Gegenteil in Versuchung, eine Schlinge und viele rücksichtslose und schädliche Begierden, die die Menschen in Verderben und Verderben stürzen. Denn die Liebe zum Geld ist die Wurzel allen Übels; und einige, als sie ihr nachgegangen waren, waren vom Glauben abgekommen und hatten sich mit vielen Sorgen durchbohrt. “1 Tim. 6: 6-10 Ich habe 2003 geheiratet und bin nach Graz, Österreich, gegangen, weil mein Mann seit 1989 hier war. Obwohl wir in Rumänien nicht viele Menschen und kein Haus haben, haben wir in unserer Seele viele Freunde in ganz Rumänien. und viele Einladungen, aber weil die Kinder noch klein und die Straßen teuer sind, fahren wir sehr selten oder fast gar nicht. Ich fühle mich reich, solche Freunde aus verschiedenen sozialen Kategorien und Glaubensrichtungen zu haben, aber wir sind durch Liebe und Freundschaft verbunden.
Interessant ist, dass viele Freunde, die auf dem Weg nach Rumänien ins Ausland reisen oder dort bleiben, bei uns Halt machten, um sich ein paar Tage auszuruhen. Ich habe sie mit einem so kleinen Auto beschimpft, du kommst zu uns, du weißt nicht, dass mein Keller voll ist und wo ich alle Geschenke, die ich in Rumänien schicken möchte, an Bedürftige lege. Viele von ihnen sind in die Missions- (und) Hilfsarbeit involviert, und wir arbeiten seit Jahren mit guten Ergebnissen zusammen, weil sie rechtschaffene Menschen sind und ich sie wirklich mit den Armen teile. Diese Arbeit bringt Ihnen viel Freude, aber manchmal auch Traurigkeit und Probleme. Viele hinterlassen mir Bitte um Hilfe und möchten nicht verstehen, dass sowohl ich als auch das Team, mit dem ich zusammenarbeite, nicht alle Fälle in Rumänien bewältigen können. Außerdem haben wir nicht die notwendige Zeit, wir haben unsere Familien und unsere Verantwortung. Niemand kann ohne Unterbrechung arbeiten, besonders wenn die Zeit für alle knapp ist. Wir haben alle 24 Stunden am Tag, niemand hat mehr. Erstens haben Sie meine Familie und Kinder, mit denen ich viel Zeit verbringe, wir lernen Rumänisch und wir haben viele Aktivitäten zusammen und in meiner Freizeit habe ich nicht viel, aber ich schreibe und lese gerne. Warum habe ich gesagt, dass ich es tue, weil ich immer den Ausdruck höre: Ich habe keine Zeit und ich frage mich, aber wer hat Zeit? Niemand, weil wir uns Zeit nehmen und wenn wir wirklich etwas wollen, werden wir Zeit für die Dinge bekommen und nehmen, die wir lieben. Ich habe ein Buch „Goldene Worte für goldene Seelen” gedruckt
was ich jetzt bei einem anderen Verlag neu veröffentliche, weil es einige Dinge in dem Buch gibt, die nicht mehr der Realität entsprechen. Ich habe dieses Buch gedruckt, um einem Verein in Rumänien zu helfen, die Bücher an diejenigen zu verkaufen, die finanzielle Unterstützung benötigen, aber der Verein hat jetzt nicht mehr so ​​viele Aktivitäten und arbeite jetzt an neuen Projekten, in die ich beide finanziell investieren möchte sowie Material. Ich möchte auch einige der Lehren und Ideen im Buch ändern, wie zum Beispiel den Namen des Erretters. Ich verwende gerne den ursprünglichen Namen, weil ich Jude bin und diesen Namen liebe: Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), was bedeutet, dass Yeshua Erlösung und Maschiach, der Gesalbte ist. Dies ist ein längeres Thema, wir werden es ein anderes Mal diskutieren oder wir können es zusammen mit unserem jüdischen Freund aus Kambodscha, Eduard Claudiu Moisa, studieren: https://www.facebook.com/eduardclaudiumoisa, mit dem es eine Freude ist, die Originale der Bibel zu diskutieren. (Hier ist eine andere Geschichte darüber, wie wir ihn kennengelernt haben, wie wir Pakete nach Kambodscha geschickt haben (hier können Sie mehr über dieses Thema   HIER lesen:
und wie mein Mann ein Flugticket hat, um im September 2020 dorthin zu fliegen, um die Bedürfnisse dort zu sehen und sich noch mehr zu engagieren. Es ist eine schöne Geschichte mit der Kampagne für Kinder in Kambodscha.
Öffnen Sie HIER: https://www.facebook.com/donate/206239683775366/ Bitte beginnen Sie nicht mit solchen Aussagen, dass sie in Rumänien ziemlich arm sind und was wir mit Kindern in Kambodscha zu tun haben, als wären sie keine solchen Menschen Einige machen das Problem falsch. Es ist traurig, besonders zu denken, dass jeder hilft, wo er den Anruf hat, und jeder hilft, was er kann und wann er kann. Der arme Mann ist arm, unabhängig von Religion oder Nationalität. Befreien Sie sich von diesen Vorurteilen, um einen Unterschied zwischen Menschen zu machen. Wir werden bald mehr darüber sprechen, aber heute fuhr ich mit dem Zeugnis fort, das zunächst als einfacher Artikel darüber gedacht wurde, was es bedeutet, sich wie ein Wassertropfen in einem Ozean zu fühlen, und ich ging auf mehrere Themen ein. die ungeplant waren. Oh, erinnere mich daran, dir von meinem Buch „Herzliche Tipps für diejenigen, die lernen wollen“ oder „1000 Dinge, die jeder wissen sollte“ zu erzählen. Es gibt viel zu teilen und ich würde mich freuen, es zu wissen dass jemand liest und etwas aus all diesen Lebensgeschichten gelernt hat. Wahrscheinlich wird es für einige zu viel zum Lesen sein und für andere eine schöne Lektüre, ein Lächeln im Gesicht und vielleicht eine willkommene Hilfe.
Ich habe auch Band 2 des Buches fertiggestellt, aber ich konnte es nicht drucken und habe einige weitere Bücher angefangen, aber ich bewege mich wie eine Schnecke vorwärts, weil ich an den Projekten, sozialen, kulturellen und pädagogischen Projekten des Vereins beteiligt bin, aber ich beschwere mich nicht, weil, wie ich Ihnen im Artikel sagte zuvor (HIER OFFEN)haben alle Dinge ihre Zeit.
Und die anderen Freiwilligen des Vereins sind besondere Menschen (ich erinnere mich nicht an ihre Namen, weil ich sie zuerst fragen möchte, um ihre Erlaubnis zu bitten), die Lehrer in Österreich sind, einige haben Familien mit vielen Kindern, andere sind einfache Menschen, aber mit einem großen Herzen. jedes anders, aber wir hatten die gleiche Vision und das ist wichtig, anders, aber zusammen zum Guten oder Schlechten. In der Vereinigung hatten und empfingen wir Freiwillige aus allen Religionen, Katholiken, Orthodoxen, Evangelikalen, Muslimen usw. und ich habe gesehen, dass es nicht die Religion ist, die den Menschen notwendig macht, sondern der Charakter und die Güte des Herzens. Wir haben auch Unterstützer, Freunde, die sich in uns einfühlen, die auf Facebook teilen und anderen von uns erzählen. Diejenigen, die sich freiwillig für den Verein engagieren, haben auch ihr eigenes Privatleben. Deshalb helfen sie, wenn sie können und wie sie können, und jeder muss verstehen, dass wir keine Organisation mit bezahlten Mitarbeitern sind. In Österreich, dem Land der Verbände, gibt es viele Organisationen, die viele schöne und wunderbare Dinge für Menschen tun, aber Mitarbeiter bezahlt haben, auch wenn ihre Dienstleistungen kostenlos sind. Bei dieser Gelegenheit möchte ich allen Mitarbeitern, Mitgliedern und Freunden des Vereins und insbesondere für jede AKTIE danken, da wir oft nicht wissen, was für ein Wunder eine Distribution bewirken kann. Es kommt vor, dass Sie eine TEILUNG geben und jemand, der sie sieht und für eine Wohltätigkeitsorganisation spendet, um genau das Problem einer anderen Person zu lösen, die leiden oder hungrig ist, krank ist und eine Behandlung benötigt, wie ich leiden kann, dass er keinen Platz hat ihre Tätigkeit ausüben, etc.
Und wie ich Ihnen zu Beginn um 2003 sagte, ging ich auf den Flohmarkt und die Leute waren nett und gaben mir viele Dinge, einige kostenlos, andere kaufte ich zu niedrigen Preisen. schöne neue Dinge für Kinder und Erwachsene. Dann nahm ich sie mit nach Hause, wählte sie aus, wusch sie und packte sie für Rumänien. Nach der Geburt meiner Babys gaben mir die Leute viele Dinge, weil sie wussten, dass ich viele Kinder hatte. Einige schätzen mich dafür, andere fragen mich ironisch:
„Aber wie viele Kinder möchten Sie haben? „. Ich würde ihnen mehr antworten, aber Bildung und gesunder Menschenverstand verlassen mich nicht, ich antworte ihnen nur: „Ich habe keine Kinder, ich weiß nicht, wie ich Kinder haben soll, ich empfange sie, sie sind himmlische Gaben und großer Segen für mich, es ist mein Reichtum „.
Ich könnte Ihnen tagelang von meinen Kindern erzählen, aber heute haben wir ein anderes Thema. Meine einzige Sorge gilt meinem kleinen Mädchen Arielle Elisabeth, die dieses Jahr elf Jahre alt wird. Zwei Jahre lang ging ich jeden Monat ins Krankenhaus und einige Monate später wurde sie ins Krankenhaus eingeliefert, wo sie getestet und mit Antibiotika infundiert wurde Der Grund, warum er einen Pilz im Hals hatte. Dann gab ich die Termine und Krankenhausaufenthalte im Krankenhaus auf und setzte die Kontrollen bei einem Lungenarzt fort, der sagte, er habe Asthma und jetzt im April 2020 sagte er mir, dass die Lungen in Ordnung seien und er empfahl mir, einen speziellen Nackentest zu machen. Ich habe gerade einen Film an seinem Hals gemacht, der MRT (Nuclear Magnetic Resonance) heißt, und das Ergebnis ist positiv. Er sagte, er habe nichts: (Meine Angst ist, dass mein kleines Mädchen keinen hat Bis jetzt eine konkrete Diagnose und Behandlung. Niemand weiß, was sie hat. Ich weiß nicht, was ich ihr geben soll, wenn ich sie im Hals niesen höre und sie nicht normal atmen oder sprechen kann. Sie kann nicht alles teuer machen, was sie in ihrem Hals fühlt und sie ist immer durch das Geräusch in ihrer Kehle gestört Sie wissen in Worten, was eine Mutter fühlt, die nachts ihr Kind in die Arme nehmen und in ein anderes Zimmer bringen muss, weil sie vor dem Juckreiz im Hals nicht schlafen kann. Nächste Woche fahren wir nach Wien, weil sie 2 Jahre in Graz ist – Dieses Problem wurde gelöst und ich kann nicht warten, ich kann nicht warten. Beten Sie, dass wir eine angemessene Diagnose und Behandlung erhalten, damit sie zur Schule gehen können, ohne mich anzurufen und mich zu fragen, was Ihr Kind im Unterricht stört 🙁
In Bezug auf die irdischen Reichtümer, die viele für mich persönlich begehren, habe ich nicht einmal ein kleines Vermögen in meinem Namen und ich möchte keine irdischen Reichtümer, weil ich bereits sehr reich bin, viele himmlische Reichtümer habe und genug habe. Viele nette Leute aus allen Nationen (hier in Graz gibt es viele Nationen und ich habe viele türkische Nachbarn … eine andere Geschichte) kamen mit Respekt zu mir und ich fragte mich, ob ich erfahren sollte, dass es einige gibt, die dies nicht empfangen oder als Demütigung ansehen . Selbst auf Flohmärkten, zumal es in Graz viele gibt (hier ist die Liste https://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/graz mit ihnen für Interessierte), gibt es viele Menschen, arm oder reich, die auch nicht gehen dass sie sich aus verschiedenen Gründen schämen, andere zu sehen, und nicht wenige.
Es hängt davon ab, wie Sie es sehen, eine Sache für Sie kann ein Segen und eine andere für einen Fluch sein. Wie ist Ihr Herz so und Sie sehen alle Dinge um sich herum. Ein guter Mann wird all die positiven, schönen Dinge sehen und Möglichkeiten dazu finden genieße alles um ihn herum, aber ein Mann mit einem schlechten Herzen wird alles Negative sehen und dich immer unglücklich machen. Ich sah das alles als Segen an und dankte ihnen und sagte ihnen, dass ich es an sie weitergeben würde, weil ich genug für meine Kinder habe und ich mein Haus nicht füllen möchte und sie froh waren, dass sie wussten, dass ich sie nach Rumänien schicken würde. Als ich keinen Platz im Haus oder im Keller hatte, mietete ich eine Garage, in der ich Hilfe für Rumänien sammelte. Jahrelang gingen mein Mann und ich zu den Häusern der Leute, nahmen Dinge mit und brachten sie in die Garage, und dann brachte mein Mann sie nach Rumänien. Es war schwer, es war eine große Ausgabe, aber wir haben es genossen, etwas Gutes und Nützliches zu tun. Wenn Sie diese Augen voller Tränen der Dankbarkeit und des Glücks sehen, wenn Sie aufrichtige Botschaften erhalten und wenn Sie wissen, dass jemand wegen Ihnen glücklich schläft, brauchen Sie keinen solchen Reichtum mehr. Mein Mann arbeitete in der Versammlung und hatte ein normales Gehalt. Ich war eine Hausfrau zu Hause mit den Kindern. Finanziell ging es uns nicht so gut, aber Adonai Elohim (Lord God) kümmerte sich um uns. Dann ging mein Mann zu einer Sicherheits- und Wachfirma, wo er sich um das Gebäude in der Grenadiergasse am Griesplatz, der ehemaligen Kunstschule in Graz, kümmern musste. Dort störte Elohim (Gott) einen gutmütigen Ingenieur, wie viele Österreicher aus dem Grazer Rathaus, der sehr beeindruckt von dem war, was wir taten, und sagte zu meinem Mann: „Wie, Sie bezahlen für die Garage Um Dinge für Rumänien zu sammeln, nehmen Sie sie auf eigene Kosten aus den Häusern der Menschen und bringen sie nach Rumänien, investieren so viel Zeit und Liebe in alles, was Sie tun (Lob ist ausgeschlossen, ich wiederhole nur seine Worte), geben Geld für Bedürftige in Rumänien aus, sie Kaufen Sie mehr Lebensmittel, Babywindeln usw. Zusätzlich zu den vielen Geschenken, die Sie in der Garage sammeln, ist es etwas, das Sie bewundern und schätzen sollten! “. Nach ein paar Tagen kam sie zu meinem Mann und gab ihm die Schlüssel und sagte: „Schau, das ist dein Gebäude, kümmere dich darum, es sind wertvolle Gemälde drin und ich bin für alles verantwortlich. Bis das Büro des Bürgermeisters entscheidet, was damit zu tun ist, können Sie es für wohltätige Zwecke verwenden. „

O poveste de viată în care poți să fi și tu o piesă importantă!

Bine v-am (re)găsit!
Acestea sunt doar câteva din paginile noastre de facebook și ca să înțelegeți
mai bine proiectele noastre dați click pe fiecare link și aruncați o privire. Mulțumim din inimă pentru timpul acordat!
Mulți, când văd paginile noastre de facebook, proiecte realizate cu voluntari, cu oameni deosebiți, zic wow ce multe și frumoase lucruri ați făcut.
Desigur că e de apreciat și de admirat oferirea de servicii, cunoştinţe şi abilităţi, dăruirea, talentul si timpul acordat unor astfel de proiecte.
Voluntariatul nu e o muncă usoară pentru că el se desfăsoară pe lângă familie, serviciu si atâtea obligatii si chiar dacă el e realizat în timpul liber de multe ori acel timp liber nu prea îl avem si pentru al avea trebuie să facem sacrificii…
De aceea mereu mă închin cu respect celor care mi-au fost alături și au rămas până la capăt.
Sunt foarte conștientă că nu a aș fi putut realiza nimic dacă nu aveam persoanele potrivite, circumstanțele favorabile și binecuvântarea lui Elohim (Dumnezeu).
Multi din prietenii mei mă încurajează și asta îmi dă puteri să merg înainte căci ei cunosc proiectele mele personale care niciodată nu vor apărea pe facebook si mereu le zic că mă simt ca o picătură de apa într-un ocean.
Unele sunt nevoită să le postez pe facebook pentru a încuraja si pe alți să facă fapte bune.
Altele le postez pentru a ne bucura împreună de poze frumoase care rămân in amintirea noastră mulți ani de acum încolo.Pozele sunt cele mai frumoase amintiri si ele ne aduc aminte de oameni frumosi , de proiecte minunate si de locuri interesante.Asociația noastră in scurtă vreme va avea un spatiu nou si de cel vechi ne vom aduce aminte cu drag uitându-ne pe poze…
Unele articole trebuie postate să vadă sponsorii si colaboratorii că acel sprijin, fie mic sau mare a fost folosit pentru scopul cu care a fost donat.
Zilele acestea am primit o donație un computer si am postat si mulțumit donatorului dar când se deschide vama vom posta din nou unde a ajuns acel computer, la cine l-am donat mai departe.
E importantă această transparentă ca să putem lucra mai bine si eficient si cu alti sponsori care vor să se alăture misiunii noastre, să vadă cum lucrăm si să ne cunoască mai bine.
Sunt multe persoane care fac fapte bune și trec neobservate de unii, dar nu de toți, și asta nu e o problemă dacă te laudă sau nu cineva, important e să ai inima mulțumită și sufletul liniștit seara când îți pui capul pe pernă, să dormi cu conștiința împăcată că ai făcut numai bine și rău la nimeni.
Chiar dacă nu poți să mulțumești pe toată lumea, chiar dacă unii te judecă sau au prejudecăți despre tine fără să te cunoască, chiar dacă alții îți mai scot și vorbe rele, astea toate fac parte din viață.
De ce avem două urechi? Pentru că pe una să intre și pe cealaltă să iasă și niciodată să nu le punem la inimă, să nu le lăsăm să ne întristeze sufletul, să ne împiedice, să ne spulbere visele și nici să ne strecoare otravă în minte. E important să avem o viziune clară și să ne urmăm drumul exact ca și în proverbul acela: Căinii latră și ursul își vede de drum și până la urmă ce treabă avem noi cu răutatea sau nemulțumirea unora, e problema lor, e treaba lor și nu a noastră. Comportamentul lor nepotrivit îi murdărește pe ei, le întunecă orizontul și îi face robi ai întunericului pentru că ei sunt călăuziți de frustrările lor proprii și nu de principile luminii și bunătății.
Niciodată nu am putut să mă supăr pe astfel de oameni pentru că ei sunt asa din cauza rănilor pe care le au. Iar dacă aleg să nu se vindece, atunci ii atacă pe ceilalti si îsi aruncă veninul crezând că asa se vor simtii mai bine dar asta e o stare “ de bine” de moment apoi trăiesc mai departe cu durere, frică, slăbiciuni, neîmpliniri, frustati si goi de aceea noi trebuie să avem compasiune pentru astfel de oameni. (asta e deja o altă poveste, cu altă ocazie)
Peste tot ce e negativ trebuie să trecem repede, nu să facem o telenovelă din nimic, nici să le dăm prea multă importanță și nici să le analizam prea mult căci gândindu-ne la ele va apărea întrebarea: Oare e adevărat? Oare de ce a zis așa?… Asta deja mă duce cu gândul la Geneza unde a venit cel rău să îi dea idei Evei: Oare a zis Elohim (Dumnezeu) ?
Există și o latură a problemei când critica e constructivă și atunci trebuie să avem grijă să o luam în seamă și să medităm. Au fost și cazuri când m-am oprit și m-am gândit: Oare de ce a zis așa? Poate îl(o) pot ajuta să iasă din starea invidioasă, răutăcioasă sau frustată și să îi ofer o mână de ajutor. (asta deja e o poveste mai lungă)
Am întâlnit oameni care aveau probleme și pentru că tot se gândeau la ele, acestea i-au împovărat și le-a luat pacea. I-am sfătuit să se roage și să lase poverile la picioarele lui Yeshua HaMashiach (Isus Christos) și să nu le mai ia, căci mulți le duc acolo, apoi iar le iau în spate și își fac singuri mai mari probleme. Problemele sunt ca și pietricele alea micuțe care ne ies în cale și noi trebuie doar să le ocolim, să le luăm în calcul, dar nu să ne lăsăm împiedicați de ele, nici să le vedem probleme mari și să ne lăsăm descurajați. (despre asta vom povesti altă dată că nu vreau să stric dulceața și mierea din povestea de azi)
Ceea ce mă fascinează e faptul că sunt mulți oameni buni în jurul nostru și când ți-i scoate Elohim(Dumnezeu ) în cale se întâmplă minuni, miracole mari…
Citiți AICI:
În toate proiectele acestea durerea mea cea mai mare a fost LIPSA DE SPAȚIU, lipsa de loc să îți desfășori activitatea. Să vină oamenii cu brațe de cărți la tine și să le zici că nu ai loc că e plin peste tot, e cea mai mare durere. Să îți lase mesaj că au lucruri frumoase pentru copii și doresc să le doneze, nu poți să spui că nu ai loc că ți se rupe sufletul să știi că unii le dau din toată inimă și alții nu au ce să îmbrace și chiar au nevoie de ele iar tu să îi refuzi pe motiv că nu ai spațiu… culmea durerii… Desigur că am încercat să nu refuz pe nimeni dar multe lucruri le-am luat cu jumătate de inimă, nu cu bucurie cum mi-ar place să le preiau, pentru că nu știam unde să le mai pun. În pivniță si în balcon era plin, la ușă era plin, locul unde chiar nu am voie să le țin căci ni se dă amendă și nu de puține ori am fost la un pas să primesc amenzi. Plus că am copii și nu pot să le iau spațiul lor de joacă pentru proiectele asociației și așa mai îmi zic câteodată:
„Mami vrem să ne jucăm în balcon când îl eliberezi?”. Mi se rupe sufletul că ei nu înțeleg că noi le trimitem cu drag în România sau uneori vine cineva după ele dar după un timp iar e plin și chiar îmi doresc să le eliberez balconul pentru totdeauna să aibă și ei locul lor de joacă liber și frumos.
Cu părere de rău trebuie să vă spun că au fost cazuri când i-am refuzat mai ales când era vorba de mobilă, mașini de spălat, biciclete sau lucruri mai mari. O plasă, o cutie de haine îi mai faci loc pe undeva cumva, dar lucruri mari voluminoase nu ai unde să le mai înghesui. Zilele acestea am dormit și când m-am trezit sufrageria era plină de haine. M-am uitat nu știam ce e cu ele. Am zis copiilor : “De ce le-ați luat nu știți că nu mai avem loc!”. Când m-am uitat la ele mai cu atenție, erau haine noi-nouțe de la nu știu ce vecină pe care trebuie acum să o caut să îi mulțumesc. Ne iubesc vecinii, ne iubesc oamenii și mereu vin să ne aducă lucruri frumoase dăruite din inimă. Ei vor să ni le dea nouă pentru că suntem o familie mare, dar eu degeaba le spun de multe ori, că am destule lucruri pentru copii că parcă nu aud și iar vin după câteva zile. Depinde de la caz la caz. La primul impuls spun nu am loc, nu îmi mai aduceți nimic dar apoi zic în inima mea: “O sa le pun eu undeva până vine cineva dupa ele” sau mă gândesc că asa cum am rezolvat de fiecare data voi rezolva cumva si acum.
Să vă povestesc pe scurt cum a început povestea aceasta că și așa deja v-am reținut cam mult
Când am ajuns în Austria soțul meu m-a dus la o piață de vechituri de care m-am îndrăgostit. Îmi plăcea să merg, să mă opresc la fiecare masă, să mă uit, să cotrobăiesc, să caut printre lucruri nu neapărat să cumpăr ceva. Pur și simplu mă relaxa mai ales că unii vorbeau cu tine și, cum eu iubesc oamenii, stăteam cu drag să îi ascult. Soțul meu era pe alte rânduri și ne sunam numai daca găseam ceva ca să ne consultăm, în rest câteva ore fiecare era cu treaba lui. De fiecare dată când mergeam primeam lucruri sau unii îmi ziceau: „…uite ia-le pe toate că ți le dau ieftin:”. Eu le ziceam ce să fac cu atâtea lucruri nu am locuință mare și nu vreau să îmi umplu casa cu așa multe lucruri. Îmi arătam respectul față de oferta generoasă a vânzătorului si până la urmă după mai multe discuții îi ziceam :”..uite hai că le iau, le pun în pivniță !” – am o pivniță curată care era tot timpul plină – „și apoi când vin prieteni la noi din Romania le dau lor!”. Și soțului meu îi ziceam de multe ori: „Te rog să nu mai cumperi nimic că nu mai avem loc, nici dacă îmi aduci mobilă de aur nu mai am plăcerea și timpul necesar să o schimb pe a mea, de care sunt mulțumită așa cum e, și dacă o să îmi aduci linguri de aur tot așa o să mâncam cu ele cum mâncam și cu celelalte!”. El e mai cheltuitor ca mine și cumpără uneori prea mult, dar îl înțeleg că ia cu drag pentru copii și e bine într-un fel că e așa, că astfel se echilibrează căsnicia noastră. Ce ne făceam dacă eram amândoi prea cheltuitori, dar cum eu cheltui mai puțin, numai bine că există cineva care are grijă de bani. Acum să nu vă închipuiți că avem așa mulți bani, dar egal că ai mulți sau puțin, e important cum îi chivernisești.
Când investeam în proiectele caritabile primeam înapoi însutit, asta era metoda mea să îi înmulțesc.
Un exemplu de proiect e acesta CLICK AICI:
https://www.facebook.com/donate/2941706212561287/ (asta e o altă poveste cu alta ocazie)
De multe ori mă distrez cu fetele mari și le zic:
„Ce bine că mama voastră are grijă de bani că ce ne făceam cinci fete la shopping!”. Eu îmi cumpăr foarte puține lucruri, strictul necesar și chiar telefonul care îl am l-am primit de la soțul meu care și-a luat altul și asta nu o zic din mândrie, ci pur și simplu nu îmi trebuie multe lucruri, am de toate, sunt mulțumită cu ce am și mereu mă gândesc la familie, la copii, la proiecte sau la altii necajiti sau bolnavi.Știți cum e inima unei mamei, mereu dăruită pentru puișorii ei, mereu cu gândul la ei să fie fericiți, să aibă o copilărie frumoasă, să se bucure de familia lor și să se simtă bine în casa unde i-a trimis Elohim(Dumnezeu)
Mulți mă apreciază și îmi spun Angela eu nu mă descurc cu unul, spune-mi și mie secretul tău cum te descurci cu șapte?
Nu am nici un secret anume, ci pur și simplu îmi vin soluții pe moment la tot ce fac și asta se datorează formării mele, a cărților citite și a relației mele cu Mântuitorul care îmi dă răbdare, speranță, credință, lumină, înțelepciune și tot ce am nevoie.
Din totdeauna mi-a plăcut să fac economii, să am grijă de bani , să îi calculez bine, să fiu atentă ce cumpăr pentru că se întâmplă să fi în magazin și văzând atâtea lucruri ai impresia că ai nevoie de ele dar în realitate nu ai nevoie de ele.
Nu vi s-a întâmplat să fiți în magazin și să ziceți: „Ce rochiță frumoasă, chiar îmi trebuie pentru săptămâna viitoare!” și când ați ajuns acasă era dulapul plin, de nici nu ați mai avut loc unde să o puneți. (despre asta am scris câteva articole pe site www.insulaekklesia.ro în urmă cu câțiva ani)
În urmă cu 20 de ani eram așa de săracă că țineam zile de post negru fără apă și fără mâncare, numai că nu aveam ce mânca și seara când încheiam ziua mâncam pâine cu margarină sau untură și vegeta. (O să vă povestesc altă dată cu altă ocazie).
De cumpărături și ce mai e nevoie în casă se ocupă soțul și când nu îi ajung banii îi mai dau eu căci știe că eu am rezerve întotdeauna și mulțumesc lui Elohim (Dumnezeu) că nu ne-am certat niciodată pe tema asta. De altfel nu ne certăm deloc și dacă mai apar unele discuții, cum e normal în toate familiile atunci le clarificăm rapid, frumos și fără prea mult tam-tam. Dacă te uiți cu atenție la cuvântul ceartă vei observa două cuvinte “ce” și “artă” adică, ”Ce artă”! Deci noi alegem “ceartă” sau “ce artă”!
E frumos să ai o căsnicie binecuvântată, pace și bucurie în familie. (cu alta ocazie vă voi povestii mai multe cum ne-am căsătorit și cum eu am grija de bani, nu că eu aș fi cocoșul în casă, nici nu se pune problema la noi în felul acesta, plus că noi respectam principiile bibliei:
Yeshua, Capul familiei, apoi soțul, apoi soția, apoi copiii, dar toate într-o armonie frumoasă, cu respect și dragoste unii față de alții).
Pe lângă asta am prieteni buni care îmi fac câte un cadou, exact ce am nevoie la timpul potrivit. Cea care se îngrijește de mine și acum, este mama mea cu care vorbesc zilnic. Ea locuiește în Italia dar ne întâlnim o dată pe an în Romania sau vine la noi. Mai am un frate căsătorit în Austria care are un băiețel minunat și cam asta e toată familia mea. Mi-ar fi plăcut să am familie mare, cumnați, cumnate (am numai una și pot să zic că mă înțeleg bine cu ea), socri sau frați mai mulți, dar dacă nu am neamuri mă bucur că am copii și asta mă împlinește, așa cum am scris odată ASTA E CARIEREA MEA : familia mea.
Mai am în România o bunică dragă, dar e cam departe în județul Harghita, lângă Borsec și câteva mătuși care îmi sunt dragi și un unchi care se bucură de tot ce postez pe facebook.
Tatal meu mai trăieste si e departe de noi , in zona unde e bunica mea.E o poveste complicată căci de când am fost mică mama mea ne-a crescut singură. L-am cautat de multe ori chiar si anul acesta inainte de pandemie.Mai am o soră si un frate din partea tatălui dar ei fac parte din altă poveste lungă si interesantă…
Unele cuti cu povesti le tin încuiate si le mai deschid din când în când pentru a povesti intamplări reale, fapte concrete din care cineva poate să învețe.Altele le țin închise pecetluite, aminti care nu îsi mai au rostul, unele triste si dureroase de care m-am vindecat si eliberat iar altele le voi deschide la vremea potrivită.
Toate aceste valuri m-au călit si m-au format intr-un mod frumos si am învățat să nu judec pe nimeni, să nu mă razbun niciodată si să las totul pe seama lui Elohim (Dumnezeu)
Fiecare om are o poveste si din fiecare poveste putem învăta ceva.Să avem grijă sa nu ii judecăm pe oameni căci noi nu stim inima lor, viata lor si nici motivele de ce sunt asa si nu sunt altfel.Trebuie să avem mare grijă cum vorbim unii cu altii pentru că nu oricine poate fi înlocuit si cel rănit să ramână cu urme grave.Suntem asa de puțin pe acest pamant si de ce să nefacem dureri unii altora când putem sa trăim simplu si frumos.
Legat de relatii s/au scris multe cărti frumoase de aceea eu mereu incurajez cititul cărtiile bune si de folos iar in ceea ce priveste bunătarea si dărnicia astea se învată practicând.
Niciodată un om bogat nu va putea să il inteleagă pe deplin pe un om sărac pentru că nu a fost niciodată sărac si numai cei care s-au culcat măcar o dată în viată cu stomacol gol poate să il ințeleagă pe cel flămând.Cine a stiut să se bucure de orice dar care l-a primit când nu avea nimic va sti să dăruiasca din inima celui in nevoi.Copilăria mea nu a fost una prea fericită si pană la vârsta de 26 de ani când m-am căsătorit am suferit mult din mai multe motive.Primul motiv a fost că familia mea nu e întreagă si deseori m-am simtit singură, a nimănui până când s-a produs minunea in viața mea si
L-am cunoscut pe Mântuitorul Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), în mod personal la vârta de 18 ani.
Abia atunci viața mea a primit sens si am început sa înteleg lucrurile din jurul meu care până atunci nu le întelegeam si mă frământau.Apoi o altă suferință pe care o aveam era neputința de a înțelege de ce există atâția săraci si oameni bolnavi.Această frământare a durat ani întregi de cercetare si întrebări zilnice până când m-am căsătorit, m-am maturizat si împreună cu soțul meu am studiat Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu.
In mintea mea era mereu gândul că dacă toti am împărtii ce avem nu ar mai exista oameni săraci căci multi avem lucruri si bani in plus față de ceea ce avem nevoie.
Am observat că multi nu fac diferența între nevoi si dorințe de aceea e un dezechilibru mondial.Aceste doua pasaje din Biblie pe lângă multe altele vorbesc asa de clar cum ar trebui sa fim noi si cum suntem in realitate.
  • ”Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.”Matei 6:19-21
  • ”Negreşit, evlavia (credinciosia ) însoţită de mulţumire este un mare câştig. Căci noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare.
  • Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri” 1 Tim. 6:6-10
M-am căsătorit în anul 2003 si am plecat in Graz, Austria pentru că soțul meu era aici din 1989.Deși nu avem multe neamuri în România și nici casă totuși sufletul nostru e acolo unde avem mulți prieteni în toată România și multe invitații dar pentru că copiii sunt încă mici si drumurile costisitoare mergem foarte rar sau aproape deloc.
Mă simt bogată să am astfel de prieteni din diferite categorii sociale, de diferite credințe, dar ne unește dragostea și prietenia.
Ce e interesant că mulți prieteni care călătoresc sau stau în străinătate în drum spre România se opreau la noi să se odihnească câteva zile. Eu îi certam : păi cu așa mașină mică vii aici la noi, nu știi că pivnița mea e plină și unde bag eu toate darurile pe care doresc să le trimit în Romania la cei în nevoi. Mulți dintre ei sunt implicați în lucrări misionare (și) de ajutorare și lucram împreună de ani de zile cu rezultate frumoase pentru că sunt oameni corecți și chiar le împart cu drag la cei săraci. Lucrarea asta îți aduce multă bucurie, dar uneori tristețe și probleme. Mulți îmi lasă cereri de ajutor și nu vor să înțeleagă că atât eu cât și echipa cu care lucrez nu putem să facem față la toate cazurile care sunt în Romania, plus că nici nu avem timpul necesar, avem si noi familii și responsabilitățile noastre.
Nimeni nu se poate angrena într-o lucrare non-stop și mai ales când timul e puțin pentru fiecare.Toti avem 24 din 24 de ore, nimeni nu are mai mult. Pe primul loc vă rămâne familia și copiii mei cu care îmi petrec foarte mult timp, învățăm limba română și avem multe activități împreună și în
timpul liber pe care nu prea îl am dar mi-l fac, îmi place să scriu și să citesc.
De ce am zis ca mi-l fac pentru că mereu aud expresia : Nu am timp si mă intreb dar cine are timp ? Nimeni, caci timpul ni-l facem si dacă vrem ceva cu adevărat atunci vom obtine si ne vom face timp pentru lucrurile care le iubim.
Am tipărit o carte “Cuvinte de aur pentru suflete de aur”:
https://www.facebook.com/CuvinteDeAurPentruSufleteDeAur/ pe care o reeditez acum la o altă editură pentru că în carte sunt câteva lucruri care nu mai corespund cu realitatea.
Această carte am tipărit-o pentru a ajuta o asociație din Romania ca prin vânzarea cărților să beneficieze cei nevoiași de un suport financiar, dar asociația acum nu mai are așa multe activități, plus că acum eu lucrez la proiecte noi unde vreau să investesc atât financiar cât și material.
Aș vrea să modific și câteva învățături și câteva idei din carte cum ar fi numele Mântuitorului.
Îmi place să folosesc numele original pentru că sunt evreică și iubesc acest nume:
Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), adică Yeshua este Mântuirea și Mashiach, Unsul.
Asta e un subiect mai lung, îl vom discuta altă dată sau îl putem studia împreună cu prietenul nostru evreu din Cambodgia, Eduard Claudiu Moisă: https://www.facebook.com/eduardclaudiumoisa cu care e o plăcere să discuți din originalele Bibliei. (Aici e o altă poveste cum ne-am cunoscut cu el, cum am trimis pachete în Cambodgia (aici puteți citi mai multe despre tema asta:
https://www.facebook.com/pg/Proiectul-Aripile-Speranței-Graz-1614742275409578/photos/?tab=album&album_id=2551158721767924 și cum soțul meu are bilet de avion să meargă acolo în luna septembrie 2020 să vedem nevoile de acolo și să ne implicam și mai mult.
E o poveste frumoasă și cu campania pentru Copiii din Cambodgia.
Deschideți AICI :
Vă rog să nu începeti cu afirmatii de genul că sunt destul săraci in România si ce treabă avem noi cu copiii din Cambodgia, de parcă ei nu ar fi oameni asa pun unii gresit problema.
Este trist să gândim asa mai ales că fiecare ajută unde are chemarea si fiecare ajută cu ce poate si când poate.
Săracul e sărac indiferent de religie sau nationalitate.Eliberați-vă de aceste prejudecăti sa faceți diferente între oameni.
Vom povesti mai mult în curând pe tema asta dar azi m-am cam lungit cu mărturia care de fapt era gândită la început ca un articol simplu despre
ce înseamnă să te simți că o picătură de apă într-un ocean și am atins mai multe subiecte care nu erau plănuite.
Of, aduceți-mi aminte să vă povestesc despre Cartea mea “”Sfaturi din inimă pentru cei care vor sa invete” sau ”1000 de lucruri pe care trebuie sa le stie oricine”
Ar fi multe de împărtasit si eu m-as bucura să stiu că cineva citeste si a învatat ceva din toate aceste povesti de viață.Probabil că pentru unii va fi prea mult de citit iar pentru altii o lectură frumoasă, un zâmbet pe fată si poate un ajutor binevenit.
Am terminat și volumul 2 al cărții dar nu am reușit să îl tipăresc și mai am începute niște cărți dar înaintez ca melcul pentru că sunt implicată în proiectele asociației, proiecte sociale, culturale și educaționale, dar nu mă plâng căci așa cum vă povesteam în articolul anterior
toate lucrurile își au vremea lor.
Și ceilalți voluntari de la asociație sunt oameni deosebiți (nu le amintesc numele pentru că vreau mai întâi să îi întreb, să le cer permisiunea) care sunt profesori în Austria, unii au familii cu mulți copiii , alții sunt oameni simpli dar cu suflet mare, fiecare diferit dar aveam aceeași viziune și asta e important, diferiți dar împreună la bine și la rău.
La asociație am avut si am primit voluntari din toate religiile, catolici, ortodocși, evanghelisti, musulmani, etc. si am văzut că nu religia face omul neapărat ci caracterul si bunătatea inimii.
Avem și simpatizanți, prieteni care empatizează cu noi care dau share pe facebook și spun și altora despre noi.
Cei care sunt voluntari la asociatie au si ei viața lor privată de aceea ajută când pot si cum pot, iar fiecare trebuie să fie înțelegător că nu suntem o organizație cu angajați plătiți.
În Austria, țara asociațiilor, sunt multe organizații care fac multe lucruri frumoase și minunate pentru oameni dar au angajați plătiți chiar dacă serviciile lor sunt gratuite.
Vreau să le mulțumesc cu această ocazie tuturor colaboratorilor, membrilor și prietenilor   Asociației
și mai ales pentru fiecare SHARE
căci nu știm de multe ori ce minune poate face o distribuire. Se întâmplă să dai un SHARE și cineva să vadă și să doneze pentru o lucrare caritabilă, să rezolve exact problema unei alte persoane care poate suferă sau e înfometată, poate e bolnavă și are nevoie de un tratament, poate suferă ca mine că nu are spațiu să își desfășoare activitatea, etc.
Și cum vă povesteam la început cam prin 2003 mergeam în piața de vechituri (Flohmarkt e pe limba germană, iar tradus ar însemna, piață de purici) și oamenii erau drăguți și îmi dădeau multe lucruri, unele gratis, altele le cumpăram la preturi mici, lucruri noi frumoase de copii și adulți.
Apoi le duceam acasă le selectam, le spălam și le împachetam pentru România. După ce au venit copilașii mei pe lume, oamenii îmi dădeau multe lucruri că știau că am copii mulți.
Unii mă apreciază pentru asta, alții mă întreabă ironic „Dar cați copii vrei să faci? „. Le-aș răspunde mai multe, dar nu mă lasă educația și bunul simt, le răspund doar atât:
„Eu nu fac copii, eu nu știu să fac copii, eu îi primesc, sunt daruri cerești și mari binecuvântări pentru mine, e bogăția mea”.
Despre copiii mei as putea să vă povestesc zile întregi dar azi avem un alt subiect.
Singura mea îngrijorare este cu privire la fetița mea Arielle Elisabeth care va împlinii anul acesta 11 ani.Timp de doi ani am umblat lună de lună la spital si tot la câteva luni era internată unde i se făcea analize si i se dădea perfuzii cu antibiotice pe motivul că ar avea o ciupercă in găt.Apoi am renuntat la programările si internările de la Spital si am continuat controalele la un medic de plamâni care a zis că are un început de astmă iar acum în Aprilie 2020 mi-a spus că plămânii sunt ok si mi a recomandat să merg la un control special la gât.Tocmai i-am făcut un film la gât numit RMN ( Rezonantă magnetică nucleară ) si rezultatul e pozitiv adică a zis că nu are nimic 🙁 Nelinistea mea e că fetița mea nu are până acum un diagnostic si un tratament concret.Nimeni nu stie ce are.Nu stiu ce să îi dau când o aud că hârcâie în gât si nu poate să respire si nici să vorbească normal.Nu reuseste să scumpe tot ce simte că are in gât si mereu o deranjează zgomotul din gât.Nu se poate povesti în cuvinte ce simte o mamă care noaptea trebuie să îsi ia copilul in brațe si să îl ducă în altă cameră că nu poate dormi de zgomotul hârcâielii din gât.
Săptămâna viitoare vom merge la Viena căci la Graz timp de 2 ani de zile nu s-a rezolvat aceasta problemă si eu nu mai am rabdare, nu mai pot astepta.
Rugati-vă pentru noi să primim un diagnostic si un tratament adecvat să poată să meargă la scoală fără ca să mă sune să mă întrebe dar ce are copilul dvs că deranjează in ore 🙁
Legat de avutiile pământesti după care multi râvnesc eu personal nu am nici măcar o mică avuție pe numele meu și nici nu îmi doresc bogății pământești, căci sunt foarte bogată deja, dețin multe bogații cerești și îmi ajunge.
Mulți oameni drăguți de toate națiile (aici în Graz sunt multe națiuni și eu am mulți vecini turci …o altă poveste) veneau la mine cu respect și mă întrebam dacă primesc că știau că sunt unii care nu primesc sau văd asta ca o umilință.
Chiar și în piețele de vechituri, mai ales că sunt multe în Graz (aici e lista https://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/graz cu ele pentru cei care sunt interesați) sunt mulți oameni, săraci sau bogați care nu merg fie că le este rușine că îi văd alții, fie din diferite motive, și nu puține.
Depinde fiecare lucru cum îl vezi, un lucru pentru tine poate fi o binecuvântare iar pentru altul un blestem.
Cum iti este inima asa si vezi toate lucrurile din jurul tău.Un om bun va vedea toate lucrurile pozitive, frumoase si va găsi oportunităti să se bucure de orice lucru mărunt din jurul lui dar un om cu inimă rea va vedea totul negativ si va nemultumit mereu.
Eu vedeam toate acestea ca o binecuvântare și le mulțumeam și le spuneam că le dau și eu mai departe că am destule pentru copiii mei și nu vreau să îmi umplu casa și ei se bucurau că știau că le voi trimite în Romania.
Când nu am mai avut loc nici în casă și nici în pivniță am închiriat un garaj unde adunam ajutoare pentru România.
Ani de zile soțul meu și cu mine mergeam la casele oamenilor, luam lucruri și le duceam la garaj apoi soțul meu le ducea în România. Era greu, erau cheltuieli mari dar ne făcea plăcere să facem ceva bun și de folos.
Când vezi ochii aceia umpluți de lacrimi de mulțumire și fericire, când primești mesaje sincere și când știi că cineva se culcă fericit datorită ție nu îți trebuie mai mare bogăție ca și aceasta.
Soțul meu lucra în montaj avea salar normal, eu eram casnică acasă cu copiii, deci financiar nu stăteam așa bine dar Adonai Elohim (Domnul Dumnezeu ) ne purta de grijă. Apoi soțul meu s-a angajat la o firmă de securitate și pază unde trebuia să aibă grijă de clădirea de pe strada Grenadiergasse în Griesplatz, fosta școală de artă a orașului Graz. Acolo Elohim (Dumnezeu) i-a scos în cale un inginer cu suflet bun, cum sunt mulți austrieci de fapt, de la primăria orașului Graz care a fost foarte impresionat de ceea ce facem noi și a zis către soțul meu:
„Cum, voi plătiți garajul ca să adunați lucruri pentru România, pe cheltuiala voastră le luați de la casele oamenilor și le duceți în România, investiți atâta timp și dragoste în tot ce faceți (sunt excluse laudele, redau doar cuvintele lui) cheltuiți bani pentru cei nevoiași din România, le mai cumpărați și alimente, scutece la copii, etc. pe lângă atâtea daruri ce adunați la garaj, este un lucru de admirat și apreciat!”.
După câteva zile a venit la soțul meu și i-a dat cheile și a zis: „Uite clădirea asta e a ta, ai grijă de ea că sunt înăuntru picturi de valoare și eu sunt responsabil de tot.
Până primăria vă decide ce va face cu ea tu poți să o folosești pentru scopuri caritabile”.
A venit într-o zi o echipă și era și primarul orașului Graz Bürgermeister, Mag. Siegfried Nagl și soțul meu l-a întrebat dar ce faceți cu aceasta clădire și el i-a răspuns încă nu știm și asta a fost spre binele nostru ca să putem să o folosim cât mai mult timp.
A fost o mare binecuvântare acel spațiu mare și încăpător unde aveam loc și de mobilă, mașini de spălat, frigidere, biciclete pentru copii, etc.
Chiar dacă totul părea bine și frumos totuși transportul spre România era mereu o problemă. Căci dacă veneau prietenii și le umpleau mașinile era una, dar dacă doreai să trimiți un tir sau o mașină mare deja devenea o problemă, cheltuieli mari care nu avea cine să le acopere.
Noi mergeam și le luam cu drag de la casele oamenilor pe GRATIS (alții au făcut din aceasta o afacere, bravo lor, fiecare cu misiunea lui, cu treaba lui, nu toți putem să avem chemări la fel și nici nu trebuie să fim invidioși pe cei care le merg bine căci este loc sub soare pentru fiecare) și le duceam la depozit dar apoi era multă muncă cu încărcatul și descărcatul mobilei, mașinilor de spălat, frigiderelor, etc apoi organizarea transportului, apoi alte costuri și costuri.
Nu puteai să îl lași pe șofer să plece până nu te asigurai că are omul mâncare și tot ce are nevoie pe drum. Plus că pe drum se pot întâmpla atâtea și nu poți să fii fără un bănuț la tine, dacă intervine ceva sau alte cheltuieli neprevăzute. Soțul meu lucra, familia noastră era mărită și în weekend nu mai putea să meargă în țară să le ducă și a fost nevoie de mărirea echipei, de voluntari care înțeleg ce înseamnă o lucrare de misiune și dărnicie. Pentru că la vamă șoferii mereu aveau probleme a trebuit să cerem de la unul și altul sa ne întocmeasca documentele necesare pentru transport.
Într-o noapte când trebuia să plece un tir către Romania prietenii noștri de la primăria orașului Graz au sunat noaptea la o biserica din Graz și i-au rugat frumos să ne întocmeasca documentele.
După câteva zile au venit la noi acasă și au zis: “Așa nu mai merge! Voi trebuie să lucrați cu acte, nu puteți trimite mașini către România fără documente și nici noi nu putem umbla noaptea sa rezolvăm actele pentru transport.
Chiar dacă noi organizam totul ziua totuși se întâmpla să întârzie mașina sau să nu ne încadrăm cu timpul pentru încărcat și nouă ne era greu mereu să îi deranjam pe alții pentru a trimite transportul cu acte in regula.
Acești oameni minunați de la primăria orașului Graz (nu le dau numele că trebuie mai întâi să le cer permisiunea) ne-au făcut toate actele și le mulțumim frumos până în ziua de azi le suntem recunoscători.
S-au bucurat să vadă în casa noastră, multe cărți și ne-au întrebat ce facem cu ele și dacă le-am citit. Le-am zis că 90 % le-am citit și că ele sunt moștenirea noastră pentru copii. Ne-au întrebat ce faceți cu ele căci în toate camerele erau cărți, nu numai în sufragerie.
Noi le-am răspuns simplu: “Dacă nu o să mai avem în casa noastră loc pentru cărți atunci o să deschidem o bibliotecă !” și asta s-a întâmplat după un timp scurt de la conversația noastră.
Deschiderea bibliotecii interculturale din Graz a fost o necesitate si un pas important căci oamenii deja veneau la noi acasă să împrumute cărți, le erau dor să citească o carte în limba maternă și eu mereu aveam bebeluș mic care trebuia alăptat și chiar dacă suntem primitori de oaspeți nu poți să primești toată ziua toți oamenii de pe stradă în casa ta. De hoți nu ne temem că nu au ce să ne fure decât cărțile care sunt toată averea noastră și alea dacă ni le fură nu ne suparăm
Biblioteca cuprinde cărti laice si crestine in 3 limbi engleză, germană si 80 % in limba română (Bibliotecă românească in Graz )  cărti de o valoare inestimabilă.
Locuință noastră e locuință de stat deși mulți ne întreabă cum de nu v-ați făcut casă dacă sunteți de atâția ani în Austria, măcar pentru copii. Fiecare zice și gândește în felul lui și noi le respectam sfaturile, dar noi avem alte principii și alte viziuni. În primul rând o locuință de stat în Austria e ca și cum ar fi casa ta, doar că nu e numele tău scris pe acel act dar cu ce te încântă că e scris pe act numele tău sau nu, tot așa dormi, tot așa te poți bucura de ea, nu mă încălzește cu nimic să fie numele meu scris sau nu. Dintr-o locuință de stat nu te dă nimeni afară niciodată, chiar daca copii cresc și locuința ta e cu doua sau patru camere și ești singur, ei nu vin să zică să te muți la o locuință mai mică, deoarece aceasta mare vor să o dea la o familie mai numeroasă. Statul austriac e un stat social si se gândeste mult la oameni și au conceptul că omul e învățat în locul lui unde a trăit o viață și cum să îl muți de acolo, ar fi ca și cum i-ai lua viața. (asta e o altă poveste, cu altă ocazie vom povesti și despre asta în amănunt).
În anul 2014 după peste 10 ani de muncă voluntară pe teren am deschis asociația:
Angela, Asociație pentru sprijinul românilor care apoi la sfatul voluntarilor care vedeau o piedică în acest nume, se gândeau că oamenii nu o să ne ajute că vor vedea acolo un nume personal și vor lega toate lucrurile de acel nume.
Eu cred că aceste prejudecați nu sunt bune căci doar oamenii vedeau cine suntem și ce facem, nu eram invizibili. Dar pentru că îmi place să lucrez în echipă și să ascult sfaturile am acceptat să schimbăm numele în Aripile Speranței Graz   apoi când ne-am extins activitățile
și au început să ni se alăture și alte națiuni, nu numai austrieci, atunci am hotărât împreună cu membrii asociației să schimbăm într-un nume neutru, care să fie de toți acceptați și din alte popoare și să se simtă bine la noi, să nu fie o asociație numai de români. În multe proiecte avem implicați prieteni din diferite națiuni și chiar practicanți din diferite țări care au poposit la noi și s-au atașat de noi, astfel am schimbat numele în
Deschizând această asociație ne-a ușurat foarte mult munca în sensul că au venit oameni cu suflet mare să pună umărul și au înțeles lucrarea care o facem.
Pe lângă proiectele caritabile eram implicați mult în proiecte sociale, soțul meu fiind din 1989 în Austria și eu care eram un consilier juridic fără diplomă oficilă, trăgeam cu urechea la tot ce discuta soțul meu la telefon și învățam zi de zi ce înseamnă integrarea, ce legi noi s-au dat, etc.
Poșeta mea era și este o poșetă mai altfel decât alte poșete de femei, e plină de agende, carnețele, broșuri și tot felul de lucruri de la A-Z căci mă gândesc mereu că poate la cineva îi trebuie ceva și eu să am să îi dau , apoi mă gândesc la copiii mei să am un plasture dacă e nevoie sau o agrafă de păr pentru fetițe sau te miri ce bazaconie mai îmi trece prin cap. Pe lângă asta mai aveam și rucsacul pentru bebe extra cu tot ce era nevoie pentru un bebeluș.
Îmi place să am în poșetă broșuri de evanghelizare simple fără vreo tentă religioasă dacă Adonai Yeshua (Domnul Dumnezeu ) îmi scoate în cale oameni interesați de adevăr și pe lângă acestea aveam și broșuri de informare de la diverse instituții și organizații și alte flyere legate de evenimentele din Graz.
Acum nu mai am așa de multe căci le-am studiat și am luat personal contact cu multe instituții și organizații din orașul Graz și acum toate aceste informații le am în cap și evenimentele le primesc în email si le postez pe aceste pagini de facebook amintite mai sus.
Din 2003 până acum s-au schimbat multe și tehnologia a avansat mult. Ani de zile, când eu, când soțul meu, mergeam cu oamenii unde aveau programare să le traducem și să îi ajutăm, apoi de acasă de pe email lucram non-stop. Uneori chiar și pe alți prieteni îi sunam și îi rugam să meargă cu alții.
Nu de puține ori chiar copiii mei mai mari au însotit unele persoane penru a traduce si ajuta la complectarea unor documente.
Amena Petra fiica mea cea mai mare are si diplomă in domeniu dar încă nu lucreaza că nu ii permite timpul.
Pe lângă asta primeam zilnic mesaje pe facebook: ”Doamna Angela îmi spuneți vă rog cum e cu legea asta?” ”Am auzit că s-a dat o lege nouă” sau ”Doamna Angela am numai o întrebare” și îți trimitea un cârnaț de îți lua câte o oră să înțelegi cu ce probleme se confruntă.
Am încercat să răspund la toți cu drag și respect dar când deja mă sunau pe telefon și îmi scriau pe facebook toată ziua de nu mai știam la care să răspund am zis așa nu mai merge.
Am scris sus la profil CONT PERSONAL și am creat această pagină Angela Peschir & TEAM  să scrie aici să am și eu puțină liniște.
Chiar dacă pare ciudat dar nu accept cereri așa numai de dragul să am mulți prieteni să fiu faimoasă sau mai știu eu ce motive au alții de le place să aibă mulți prieteni numai de dragul de a-și face un renume.
Și acum continuă să îmi scrie, să primesc multe mmesaje și îmi cer scuze că nu pot să le răspund la toți dar când deschid facebook-ul prima dată le răspund la prieteni și apoi răspund si la alte mesaje doar în limita timpului disponibil.
Mulțumesc pentru înțelegere!
Abia în anul 2018 mi-a venit ideea ca fiecare să semneze pentru servicile gratuite oferite de Asociatia noastră atât pentru deplasări la diferite institutii sau diferite întâlniri cât si pentru orele de consultantă telefonică sau scrisă (email, facebook, whatsapp, etc.)
Să nu uităm că pe lângă consultantă de integrare privind locurile de muncă, găsirea unei locuinte, informarea cu privire la institutiile si asociatiile existente pe teritoriul Austriei,etc ofeream si consultantă juridică, familiară, psihologică, spirituală, etc. Dacă tinem cont că unele consultante ajung la peste 100 euro pe ora, Asociatia noastră are avea cu ce să se laude.
Am sute de liste adunate la arhivă și îmi pare rău nu mi-a venit ideea mai repede că am fi intrat în cartea recordurilor
Am umblat mult timp în Graz la Sinagogă dar acum mergem cu drag la o adunare mică de austrieci în Schillerplatz 5, Graz 8010, Gemeinde des Herrn Jesus Christus, pentru că cei de aici empatizează cu noi la lucrările caritabile în care suntem implicați și așa cum spuneam ne-am mărit echipa și avem în tot Graz-ul legături frumoase și locuri unde oamenii ne dau cu dragi lucruri pentru Romania.
Singura problemă e doar transportul care de multe ori e foarte scump, dar dacă cineva are pe inimă poate să facă o mica donație în acest cont și noi îi trimitem dovezile pe email ce am făcut cu banii.
Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK
IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
Asociația nostră e apolitică, areligioasă și fără nici o susținere din partea statului austriac sau român.
Am lucrat si lucram cot la cot cu oricine are inimă buna, indiferent de convingerea religioasă.
Ne auto-susținem și donațiile care le primim acoperă doar o mică parte din cheltuielile de transport restul trebuie să punem noi fiecare cat poate, dupa posibilităti.
Doresc cu această ocazie să mulțumesc membrilor, voluntarilor și prietenilor.
Cum vă spuneam mai sus această frumoasă lucrare îți aduce multă bucurie atât prin faptul că dăruiești cât și când primești feedback pozitiv, când primești mesaje de mulțumire de la cei care se bucură de tot ce le-ai dat .
Zilele acestea am primit o poză de mulțumire: ”Port cu drag pulovărul de la tine!” și era așa cu un zâmbet frumos în poza că îmi era așa de drag. Desigur că nu am recunoscut pulovărul căci sincer când primesc haine oamenii sunt drăguți și îmi arată că sunt multe lucruri frumoase, de mărimea mea și eu le zâmbesc și le mulțumesc. Nu la toți apuc să le povestesc că eu le dau mai departe. Unii vecini sunt drăguți și vin la ușa mea și le lasă acolo, alții bat la ușă și mă întreabă dacă le vreau și alții îmi lasă mesaj. Mulți cred că dacă am mulți copii am și nevoie de multe lucruri dar nu e chiar așa căci prefer să am puține și strictul necesar decât multe să fac toată ziua curat și să nu mai am loc în casă de haine. Deseori duc saci de haine în pivniță, fie că primesc, fie că rămân mici de la copiii mei.
Să nu o luați că pe o laudă este doar povestea mea de viață pe care doresc să o împărtășesc cu voi.
Fiecare are povestea lui iar noi oamenii suntem ca florile care ne deschidem în fața altora sau ne închidem. Când te deschizi ai riscul să fi atacat, judecat, să nu fi înțeles sau să fi înțeles greșit dar ai și bucurie caci sțti că unora le este de folos să te citească și chiar să se bucure de experiențele tale sau pentru unii poți fi un model sau o pildă cum este pentru mine o familie din Viena la care mă gândesc mereu cu respect și admirație.
O firmă de transport din Viena, săptămânal trimite tiruri întregi de mâncare, haine și lucruri în România, adică câștigul lor de la firmă merge în proiecte caritabile. Deocamdată nu îi cunosc așa bine și nu îmi permit să le trec numele lor aici, dar vă zic că văd zilnic pe grup, pe telefon cum tiruri întregi ajung de la ei în Romania la cei în nevoi și asta pentru mine e o bucurie așa de mare că nu vă pot descrie în cuvinte.
Mă rog pentru ei că știu că nu e ușor, e multă muncă, sunt multe responsabilități și îți ia mult timp.
Știu din propria experiență cu nu e așa ușor cum pare și nici așa de simplu, de aceea îi admir mult și le doresc din tot sufletul multă sănătate și binecuvântare.
Repet, sunt o picătură într-un ocean, un fir de nisip, o frunză căzută și purtată de vânt și uneori călcată în picioare de trecătorii neatenți, o umbră, un mister dar în același timp o bucurie și o binecuvântare pentru toți care știu să se bucure de lucrurile simple și frumoase.
Am văzut minunile lui Elohim (Dumnezeu ) în această lucrare, le-am văzut și în viața mea și a familiei mele de aceea merg înainte prin credință, speranță și putere căci totul va fi bine și frumos.
Nu sunt perfectă, nu sunt cea mai bună mamă și nici cea mai bună soție, dar îmi place să învăț zi de zi, sunt o persoană autodidactă și îmi place să lucrez cu oamenii chiar dacă uneori acest lucru e cel mai greu lucru din lume.
Îmi zicea cineva că preferă să lucreze opt ore într-o fabrică, să își termine treaba și să meargă acasă, să nu aibă treabă cu nimeni, nici stres și nici probleme.
Dar tu, Angela, în mijlocul oamenilor iti trebuie multă răbdare, atentie si mult timp si asta nu e usor.
Fă ce poti si cât poți căci sti bine că calea esecului este să cauți să ii multumesți pe toti.
Nu-ți irosi energia degeaba încercând să mulţumeşti pe toată lumea ca nu vei reusii.
Gândeste-te mereu la cei care te sustin, lucreaza cu oameni onesti, păstreaza-ți credința puternică si îndrazneste mereu tot mai mult.
Nu renunța la visele tale, i-ai pe oameni asa cum sunt căci mereu vei intalnii oameni buni, oameni răi , oameni ciudati, oameni minunati, oameni si oameni dar tu rămâi aceeasi si nu uita că oamenii buni se atrag, se intalnesc si rămân impreună pentru totdeauna.
Dacă cineva empatizează cu noi și dorește să susțină această lucrare poate să facă o donație în acest cont dar să specifice
pentru că eu voi lua extra fiecare dărnicie din inimă și voi face o listă cu fiecare bănuț.
Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK
IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
Vă rog să ne trimiteți email pe romaniidingraz@yahoo.com dacă nu doriți să trecem numele dumneavoastră pe listă și doriți să rămâneți anonimi.
De asemenea dacă faceți o donație noi suntem onorați să încheiem cu dumneavoastră un contract de sponsorizare, să punem reclama de la firma sau asociația dumneavoastră pe pagina noastră de blog https://romaniidingraz.wordpress.comși pe site-ul www.insulaekklesia.ro unde avem mulți abonați, cât și pe paginile prietenilor noștri, peste 50 de pagini de facebook și grupuri pe facebook.
Vă mulțumim din inimă și nu uitați că orice SHARE contează!
Distribuiți acest articol căci sunt sigură că vom găsi soluții ca să dezvoltăm aceste proiecte și să facem lucruri frumoase împreună.
Fiecare donație contează, fie ea cât de mică, căci puțin câte puțin se face un întreg!
Si pentru că deja avem câtiva sponsori pentru acest pas mare, am îndrăznit să scriu povestea mea, povestea noastră.CLICK AICI 
Astept cu drag feedback-ul vostru pe adresa de email romaniidingraz@yahoo.com
05.05.2020 Graz, Austria  Angela Insula Ekklesia

Despre cazul familiei Bodnariu si cateva ganduri bune

Charlie_ChaplinDragi mei prieteni poate o sa va surprinda ceea ce scriu. Pentru ca nu cunosc personal familia Bodnariu si nici legile norvegiene  voi fi obiectiva si nu voi tine nici cu unul si nici cu altul.

Ma gandesc la suferinta familiei Bodnariu dar ma gandesc si la Norvegia ca nici acolo nu fac toti de capul lor. Daca erau asa de multe nedreptati in Norvegia ar fi iesit norvegienii in strada, ar fi scris presa.

Despartirea de copii e dureroasa, nimic de zis si eu personal am copii si stiu ce inseamna legaturile familiale. Mi-a scris cineva de ce nu am organizat sa iesim si noi in strada. In urma cu cateva zile i-am scris s-a deschis o biblioteca romaneasca in Austria si au si carti crestine.

Mi-a raspuns ” Frumos, acum cred ca doar biblia este totul ” Binenteles ca biblia e totul dar asta nu inseamna ca restul e nimic.

Unii vor sa zica „Eu am biblia, tu nu ai nimic” Eu cred ca unii „au” biblia dar noi astialalti il avem pe Dumnezeu .

Sa nu ajungem ca fariseii caci Dumnezeu da ploaie si peste cei buni si peste cei rai. Eu cred ca si un ateu il are pe Dumnezeu caci Dumnezeu e   omniscientomnipotent şi omnipresent. Si un ateu face o fapta buna si asta nu o face prin el ci prin Dumnezeu care ne deschide inima sa facem fapte bune, sa ii iubim pe semenii nostri si sa traim in iertare si pace.

Ceea ce m-a deranjat a fost cica sa iesim in strada. Daca altii au iesit,  treaba lor dar eu am citit caci Dumnezeu spune un cuvant si totul ia fiinta.

Stiu ca Dumnezeu lucreaza in multe feluri dar sa nu exageram si sa ne luam dupa multime.

Daca tot suntem asa de buni crestini de ce nu iesim in strada pentru schimbari majore,  nu numai pentru o familie.

Ok iesim pentru o familie desi Biblia ne invata in astfel de cazuri sa ne rugam, „Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit.

Iacov 5:16

Oare de ce ne inchidem in biserici si vorbim de dragoste cand nu vedem pe aproapele nostru, nu avem timp de o vizita, de o vorba buna, de o cana cu apa intinsa unui batran.

Am pus un anunt pentru Cezar din cazul #colectiv si abia l-au citit cateva persoane si de implicat mai putine dar o iesire la bere a vazut-o toata lumea…

Oare de ce nu au iesit crestinii in strada pentru cazurile sociale din Romania, pentru saracii care cauta in gunoaie, pentru mamele parasite, pentru nedreptatiile pensionarilor, pentru nivelul de trai scazut, pentru atata si atatea probleme care sunt in tara noastra.

Daca nu ati iesit in strada de ce nu ati mediatizat aceste probleme majore care afecteaza nu numai o familie ci sute si chiar mii si mii de familii.

Nu vreau sa fiu rea dar peste tot numai cazul familiei Bodnariu si celelelalte cazuri ce facem cu ele ?!

Cine posteaza despre doamna Elisabeta care a plecat in Austria la 62 de ani caci statul roman nu i-a dat nici o pensie dupa o viata muncita in Romania ?!

Daca vezi un caz si tu  sti sa scri atunci anunta mai departe, fa o poza si raspandeste cazul.Pe facebook stai cateva ore dar 3 minute nu ai timp de cel de langa tine pe care chiar daca nu poti sa il ajuti sti ce mult l-ai ajuta daca i-ai asculta necazul si i l-ai pune pe internet.

Daca toate cazurile astea ar fi distribuite mai departe am pune lumea in miscare, ar incepe jurnalistii sa scrie si s-ar mai implica autoritatiile daca ar merge televiziuniile si ziarele pe capul lor.

Haidati sa facem o revolutie adevarata daca tot vreti sa fim activi. Asa nu salvam doar o familie ci sute de familii si de copii care sufera si sunt despartiti de familiile lor plus alte probleme financiare, sociale sau educative.

Fiecare are un cont de facebook daca nu are blog sau site. Mai lasam deoparte pozele cu sclipici si inimioare si ne mai uitam in jurul nostru, sa vedem ca vecina din colt e singura si nu are cine sa ii duca lemne si tu stai la caldurica dar daca sti sa scri atunci posteaza pe facebook:

Doamna Mariuca din colt nu are lemne, copilul vecinului e zilnic batut, haideti fratilor sa facem ceva, primarul din satul vecin a taiat pensia bunicii mele, etc

Asa dragilor se schimba lumea cand ne uitam  mai atenti in jurul nostru si nu doar la un singur caz.

Sper sa luati ceva bun din acest articol si sa  incepem cu totii sa fim mici jurnalisti asa cum putem, sa nu trecem nepasatori,  sa facem o poza daca sesizam ceva, sa nu tacem,  caci nu stim niciodata cine asculta glasul nostru, ce asociatie vede si se implica, ce suflete bune  ne citesc, ce Dumnezeu mare avem…

Angela Peschir 27.01.2016

#ajutor,#solidaritate,#dreptate,#adevar,#implicate,#observa,#scrieunarticol,#posteazapefacebook,#Bodnariu,#salvatifamilii,#nuvalasati,#Dumnezeu,#schimbalumea,#nustanepasator,#revolutie,#pensiimici,#Romania,#saracie,#orfani,#familia,#colectiv,#Cezar,etc

Cuprinsul cartii Cuvinte de aur pentru suflete de aur

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCUPRINS

RECENZII (Ligia Seman, Daniela Delibas, Mihai Roşca)….. 7
DIN PARTEA AUTOAREI …………………………………………… 11
DEDICAŢIE……………………………………………………………….. 16
DESPRE FERICIRE …………………………………………………….. 21
DESPRE DUMNEZEU ………………………………………………… 23
DESPRE DRAGOSTE …………………………………………………. 26
DESPRE BIBLIE…………………………………………………………. 27
DESPRE RELAŢII ÎNTRE OAMENI …………………………….. 29
SFATURI, ÎNDEMNURI ……………………………………………… 31
DESPRE OAMENI………………………………………………………. 35
DESPRE SUFLETUL MEU ………………………………………….. 38
DESPRE VIAŢĂ …………………………………………………………. 39
DESPRE PRIETENI ŞI PRIETENIE ……………………………… 42
VERSETE DESPRE PRIETENI ŞI PRIETENIE ……………… 46
DESPRE PĂCAT ………………………………………………………… 49
DESPRE VIAȚA DE FAMILIE …………………………………….. 51
CITATE MOTIVAȚIONALE
ŞI INSPIRAȚIONALE …………………………………………………. 55
CITATE DESPRE ADEVĂR ………………………………………… 59
CITATE URĂRI………………………………………………………….. 60
MEDITAŢII ŞI TEME DE GÂNDIRE …………………………… 63
CUI ÎI DAI CINSTE?………………………………………….. ………….. 66
DĂRNICIE SAU ÎNŞELĂCIUNE? ………………………………… 67
SĂ NU FACEM DIFERENŢE ÎNTRE OAMENI ……………… 70
SĂ NU FACEM DIN ŢÂNŢAR ARMĂSAR …………………… 72
LASĂ FRICĂ ŞI TRĂIEŞTE O VIAŢĂ NOUĂ!……………… 75
ÎNŢELEPCIUNEA DE SUS…………………………………………. 76
FRUMUSEŢEA SIMPLITĂŢII ……………………………………… 77
BUCURĂ-TE! …………………………………………………………….. 79
NIMIC NU E LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII ………………………. 79
NU PUTEM TRĂI FĂRĂ SPERANŢĂ…………………………. 80
UNDE ÎŢI ESTE CREDINŢA? …………………………………….. 81

CUM SĂ NE SALUTĂM? …………………………………………… 82
UITĂ VIAŢA ASTA ŞI GÂNDEŞTE-TE ……………………… 82
A FI APROAPE DE DOMNUL ……………………………………. 84
NU TE DESCURAJA ………………………………………………….. 84
GESTURILE………………………………………………………………. 85
NEPUTINŢE………………………………………………………………. 87
EVENIMENTE…………………………………………………………… 89
BUCURĂ-TE……………………………………………………………… 89
AMINTIRI …………………………………………………………………. 90
PROBLEME ………………………………………………………………. 91
CÂND CURGE BINECUVÂNTAREA? ……………………….. 92
DRAGA MEA PRIETENĂ ………………………………………….. 93
SE ZICE CĂ PRIMA IMPRESIE CONTEAZĂ ……………… 95
100 DE GÂNDURI ALESE CARE ÎŢI VOR SCHIMBA VIAŢA …………………………………………………………………….. 101
DESPRE MINE ………………………………………………………… 113
AŞADAR, CINE SUNT EU? ……………………………………… 134
DAR TU ŞTII?………………………………………………………….. 138
DRAGII MEI ……………………………………………………………. 140
IMPORTANT! ………………………………………………………….. 143
10 MOTIVE SĂ ÎŢI FACI CURAT ÎN DULAP……………. 144
NU UITAŢI! …………………………………………………………….. 146
CITATE PREFERATE ………………………………………………. 151

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

In urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Va multumesc si va doresc spor la citit, binecuvantare in casele voastre si multa multa sanatate caci e mai buna ca toate.

femeie,carti,citeste,comanda

Interviu la Radio Vocea Evangheliei Suceava

cititul,citateBine v-am (re)gasit dragi prieteni.

Daca cel putin o data ai deschis aceasta pagina sa sti ca esti unul dintre cei mai binecuvantati oameni. In fiecare zi ma rog pentru cei care cauta Adevarul, pentru cei tristi sau bolnavi iar daca ai deschis aceasta pagina cu o durere in inima sau cu o speranta spulberata atunci sa sti ca esti exact la locul potrivit.
In cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

 

despre care vei afla mai multe maine dimineata (22.08.2014 )  in cadrul emisiunii  Matinal intre orele 7.30-9.30  in direct la Radio Vocea Evangheliei Suceava (http://www.rvesv.ro ),

vei gasii citate motivationale si inspirationale care iti vor da noi puteri sa mergi inainte, sa nu renunti, sa speri, sa ierti, sa iubesti, sa te regasesti, sa te iubesti, sa te respecti, sa te uiti dincolo de ceea ce se vede, sa te uiti tinta la
Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Domnul Isus ( vezi si Evrei 12:2)
Dumnezeu ne-a creat cu suflete de aur, dar când devenim adulţi pierdem din valoarea iniţială, aurul sufletului nostru transformându-se într-un aliaj banal de fier carbon, cu o tentă de strălucire dată de o vremelnică poleială tinerească. Din acest motiv, trebuie să învăţăm să rămânem mereu copii, căci a avea suflet de copil înseamnă a rămâne gingaş, pur, sensibil, iubitor şi plin de o dragoste necondiţionată.
Ca şi valoare a creaţiei sunteţi cu toţii persoane speciale şi aceasta nu pentru că o spun eu ci pentru că Acela care v-a creat este special şi minunat iar ceva minunat nu poate să creeze decât ceva minunat.
„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu” Geneza 1:27
Cel rău vrea mereu să ne vedem altfel, să ne vedem fără valoare, fără sens şi fără rost pe acest pământ.
Cred că în fiecare zi se luptă să îi acceptam gândurile
şi să îl credem pe el. Noi însă am ales să Îl credem pe CEL CE NU MINTE NICIODATA, pe CEL CE E CU NOI in fiecare zi ( vezi si Gen. 28:15) şi ne-a promis că din mâna Lui
NIMENI NU NE VA LUA NICIODATĂ.
„Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea” (Ioan 10:26).
Ştiu că mulţi îşi pun mereu diverse întrebări, dar nu găsesc întotdeauna răspunsurile. Iată una dintre ele: dacă Dumnezeu e aşa de minunat şi de măreţ, de ce îngăduie suferinţă şi boli, necazuri şi încercări, sărăcie şi diverse probleme….?
În primul rând să nu uităm că Dumnezeu ne-a promis că e cu noi şi acesta e cel mai important lucru.
„Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” (Matei 28:20).
El nu ne-a promis că ne va merge numai bine, că vom primi răspunsuri la toate întrebările noastre nici că vom fi scutiţi de necazuri şi încercări.
Aş vrea să vedem lucrurile în simplitatea lor. Oamenii complicaţi văd toate lucrurile complicate, iar oamenii simpli văd toate lucrurile simple.
A fi simplu şi original, cred că e cel mai frumos lucru.

Sper că sunteţi şi voi de acord cu mine!
Ştiu că uneori, în viaţă, vin peste noi atât de multe valuri mari şi puternice, încât nu mai vedem barca speranţei care e tot timpul lângă noi.
E greu, în noapte, să te gândeşti la soare; şi totuşi, oricât de lungă ar fi noaptea, soarele cu siguranţă va răsări în zori.
Aminteşte-ţi mereu că eşti o persoană specială, cu un destin special şi că eşti pe acest pământ doar pentru o vreme, fie ea mai lunga fie ea mai scurta.
Nu timpul pe care ţi l-a rânduit Dumnezeu pe pământ e esenţial în acest caz, ci
ceea ce contează cu adevărat este locul în care îţi vei petrece veşnicia.
„Orice lucru El îl face frumos, la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu” (Eclesiastul 3:11).
Anii aceştia pe pământ nu se pot compara cu eternitatea, care nu se exprimă în ani şi nici în milioane de ani.
Aşa cum nu putem să înţelegem cu mintea noastră
limitată divinitatea, aşa nu putem înţelege nici eternitatea.
Aşa cum erau versurile unei cântări minunate: “Acestea parcă sunt dar nu-s, iar cele cereşti parcă nu-s dar sunt.”
„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Cor
4:18)
Cred că nu mai e cazul să îţi amintesc să citeşti zilnic din cartea mângâierii Biblia şi la fiecare răsărit să săruţi cerul, noua ta casă.
Începe ziua cu rugăciune şi binecuvântare, cu gânduri bune şi pline de pace.
Ceea ce te va ajuta enorm va fi poziţia ta în faţa problemelor vieţii. Le vei întâmpina de pe poziţia învingătorului sau le vei lăsa să te doboare?!
În astfel de momente, ţine minte că Dumnezeu e singurul din întreg Universul care nu te va abandona niciodată, nu te va dezamăgi şi nu va înceta să te iubească.
Iubirea Lui pentru tine e fără margini şi planurile Lui cu privire la viaţa ta sunt multe şi minunate, chiar dacă poate acum nu le vezi sau nu le înţelegi.
Îl vei lăsa să te ajute şi să-şi împlinească voia Lui în viaţa ta, sau nu vei avea timp de El, crezând că te descurci şi singur?
…………………….
1-ro-8da9c3540b01f779ec4ef42c93000990.jpgrtzCartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” se extinde pe mai multe planuri, scopuri.
Unul dintre ele este de a vinde aceasta carte cu scopul de a ajuta

Centrul de ajutor social Iosua si Caleb care se ocupa cu
cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati.

Speranţa din mine îmi spune că exista suflete bogate dornice să ajute acolo unde se iveşte o oportunitate.

Eu cred că atât în România cât şi în lumea întreagă sunt oameni care îşi doresc să ajute dar nu ştiu pe cine sau unde să se adreseze şi mulţi ajung să abandoneze de aceea cred că e important răspândirea continuă a proiectelor sociale şi implicare celor din jurul nostru la o colaborare cât mai strânsă pentru a dezvolta aceste proiecte care implică nevoi materiale, financiare, spirituale etc.
Cred că fiecare familie şi persoana în cauză dacă ar face în fiecare lună un mic inventar la lucrurile pe care le

are în casa ar constata căci multe din ele sunt ţinute şi şterse de praf sau mutate dintr-un loc în altul.
Numai dacă aruncă o privire în dulap constata ca unele haine au rămas mici sau sunt prea mari sau nu le mai poartă.
Atunci se pune întrebarea se merită să facem din casele noaste depozite de haine şi lucruri când alţii au nevoie de ele şi le-ar folosi cu bucurie?
Sigur că nu se merită să ne încărcăm cu atâtea când putem să le dăruim căci „Este mai ferice să dai decât să primeşti”, se spune în Fapt. Apos.20:35.
Cred că este important să fim noi mai întâi motivaţi de aceasta şi apoi să încercăm să motivăm şi pe cei din jurul noi, prieteni, vecini, neamuri, căci văzându-ne pe noi se vor alătura şi ei cu siguranţă.

Acest proiect „10 Motive pentru care să îţi faci curat în dulap
şi în casă” pe care il vei gasii in carte este urmat de un alt proiect
„Cumpărând această carte un sărac va avea o pâine pe masă”
Banii achizitionati din vanzarea cartilor  vor fi folosiţi pentru copiii săraci, bătrânii abandonaţi şi pentru persoanele cu dizabilităţi din lucrarea amintita mai sus  „Iosua şi Caleb ” din Bonteşti   judeţul Arad.

Pentru cei care locuiesc in diaspora cartile pot fi comanda-te pe email:
cuvintedeaur@gmail.com

iar  pentru cei  din Romania la  telefon: 00 40 749025711
Preşedinte Asociaţia Iosua şi Caleb: Dl Ardelean Daniel

sau pe email iosua.caleb@gmail.com

 

Vă mulţumim din inimă.

Cu siguranta Dumnezeu va răsplăti ajutorul vostru.

 

Echipa Sufletelor de Aur

va asteapta maine dimineata (22.08.2014 )   alaturi de  Daniela Delibas

in cadrul emisiunii  Matinal intre orele 7.30-9.30  in direct la Radio Vocea Evangheliei Suceava (http://www.rvesv.ro ),

femeie,carti,citeste,comanda

De ce sa imi comand aceasta carte…

Cuvinte de aur pentru suflete de aurDragi prieteni si vizitatori ai site-ului Insula Ekklesia-un blog pentru tine(ri) asa cum unii dintre voi sunteti deja informati despre proiectele noastre, cartea Cuvinte de aur pentru suflete de aur face parte

din proiectul “Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Asa cum reiese si din numele proiectului banii obtinuti din vanzarea cartiilor sunt pentru saracii din cadrul centrului social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, batrani abandonati, copii orfani si saracii care sunt la limita existentei.

Speram ca prin aceste proiecte sa aducem mai mult decat o paine sau lucruri materiale… Dorim sa aducem lumina acolo unde e intuneric, speranta in loc de disperare , bucurie in loc de tristete, iubire in loc de ura, pace in loc de neliniste, credinta in loc de necredinta, mantuire in loc de pierzare, bucurie in loc de durere, respect in loc de dispret si tot ce e frumos.

Cartea este acum la indemana voastra.Ea contine citate, maxime si cugetari, meditatii si multe versete valoroase din Biblie.

Credem ca aceste scopuri nobile va vor motiva si pe voi si impreuna vom putea cladii o lume mai frumoasa.
Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati  asa cum am amintit  mai sus.

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

insulaekklesiaIn urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Exista deasemenea si posibilitatea comandarii cartii prin plata ramburs dar asta va trebuii sa specificati in email.

Nu uitati sa postati acest banner ( <a href=”http://www.insulaekklesia.ro/cuvinte-de-aur-pentru-suflete-de-aur-o-carte-noua/”><img alt=”1098374_200807310081924_591687205_n – Copie – Copie – Copie” src=”http://www.insulaekklesia.ro/wp-content/uploads/2014/07/1098374_200807310081924_591687205_n-Copie-Copie-Copie-300×189.jpg” width=”200″ height=”189″ /></a> )

pe site-urile  si blog-urile voastre astfel veti fi parte cu inima  din aceste proiecte.

Deasemenea puteti sa fiti alaturi de noi si prin raspandirea proiectului fie pe email, pe facebook sau pe retelele unde socializati.

Un SHARE nu costa nimic dar poate sa fie de o  mare insemnatate pentru cineva.

Faceti bucurii si veti primii bucurii, faceti bine si veti primii bunatate, faceti totul din dragoste si veti primii dragoste.

Va multumim din inima.

femeie,carti,citeste,comanda

Gândurile Danielei Delibas din cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

Cuvinte de aur pentru suflete de aurDespre cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” am mai scris AICI, AICI si AICI .

Pentru ca aceasta carte sa vada tiparul este si meritul vostru dragi cititori care m-ati incurajat, sprijinit si sponsorizat.

Va multumesc din inima si va doresc sa aveti  mereu inimi de aur, inimi bune, curate (vezi Ps.51:10) care sa adune tot ce e frumos, curat si vrednic de iubit si mai ales Cuvantul vietii (vezi Psalmul 119:11) in ele traind  o viata frumoasa si rodnica.

Aceasta carte face parte din proiectul „Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Asa cum reiese si din numele proiectului banii obtinuti din vanzarea cartiilor sunt pentru saracii din cadrul centrului social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, batrani abandonati, copii orfani si saracii care sunt la limita existentei.

Speram ca prin aceste proiecte sa aducem mai mult decat o paine sau lucruri materiale .Dorim sa aducem lumina acolo unde e intuneric, speranta in loc de disperare , bucurie in loc de tristete, iubire in loc de ura, pace in loc de neliniste, credinta in loc de necredinta…

Cartea este acum la indemana voastra.Ea contine citate, maxime si cugetari, meditatii si multe versete valoroase din Biblie.Scriitoarea crestina Daniela Delibas impreuna cu Ligia Seman, o alta scriitoare de valoare a Romaniei au fost cu sufletul parte din aceste proiecte.Impreuna cu alti scriitori si bloggeri,  cartea s-a bucurat de o apreciere si de o atentie deosebita.

Daniela DelibasChiar la inceput cartii Daniela Delibas declara :

„Cuvintele înţelepte inspirate din Biblie şi scrise de oamenii care caută voia lui Dumnezeu în viaţa lor, ne pot influenţa  viaţa  pentru  eternitate.  Angela  Peşchir  ne aduce,  în  cartea  de  faţă,  o  multitudine  de  astfel  de

„cuvinte  de  aur”  pe  care  trebuie  să  le  punem  într-o

„inimă de aur” şi să le lăsăm să rodească în viaţa noastră. Citeşte Cuvinte de aur pentru suflete de aur şi vei primi o nouă perspectivă asupra vieţii tale. Oamenii care se lasă inspiraţi  ajung  să trăiască  vieţi  valoroase!

Fii  un astfel de om!

Daniela Delibas,

autoarea cărţii Femeia care mută munţii

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

insulaekklesiaIn urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Exista deasemenea si posibilitatea comandarii cartii prin plata ramburs dar asta va trebuii sa specificati in email.

Nu uitati sa postati acest banner ( <a href=”http://www.insulaekklesia.ro/cuvinte-de-aur-pentru-suflete-de-aur-o-carte-noua/”><img alt=”1098374_200807310081924_591687205_n – Copie – Copie – Copie” src=”http://www.insulaekklesia.ro/wp-content/uploads/2014/07/1098374_200807310081924_591687205_n-Copie-Copie-Copie-300×189.jpg” width=”200″ height=”189″ /></a>  )

pe site-urile si blog-urile voastre.

Va multumim din inima.

Cuvinte de aur pentru suflete de aur-o carte noua

Cuvinte de aur pentru suflete de aur„Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

este o carte carte face parte din proiectul

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Aceasta carte a fost tiparita cu scopul de a sprijinii

Centrul social Iosua si Caleb.

Am fost impresionata si m-am alaturat acestor oameni minunati care şi-au urmat chemarea şi

au ales să aducă bucurie şi mângâiere sufleţelelor triste, ajutoare materiale şi financiare acolo unde este nevoie.

Ei sunt susţinuţi de oameni simpli ca mine şi ca tine, căci sufletele frumoase atrag suflete frumoase.

Cineva a zis că există oameni pereche în Universul acesta, suflete mari, oameni speciali, care ştiu ce vor de la viaţă, suflete bune care vor să ajute din multul sau puţinul lor.

Misiunea lor este de a sprijini oameni care sunt în nevoi,  fără  adăpost,  abandonaţi,  bătrâni,  copii,  familii sărace şi persoane cu dizabilităţi.

Scopul lor este să ofere tratament, consiliere, terapia fizică şi suport medical.

Prin aceasta încurajează integrarea acestor persoane în  societate,  oferindu-le  acces  la  informaţie  şi  opinie proprie pe diferite domenii: cultural social, religios şi medical.

Muncă voluntară, timpul şi dragostea pe care o investesc cei implicaţi în activitatea acestui centru, este  demnă  de  apreciat.  Neavând  posibilităţi  financiare m-am gândit cu ce aş putea să mă implic.

Am început prin susţinerea în rugăciune şi prin răspândirea  activităţilor lor apoi cunoscandu-i de aproape m-am implicat tot mai mult…

Nu sunt scriitoare, nu sunt poetă, dar m-am hotărât să adun gândurile şi meditaţiile mele postate pe internet cu scopul de a publica o carte prin vânzarea căreia să pot ajuta această organizaţie.

Toate încasările din vânzarea cărţii vor fi direcţionate spre ei şi spre scopurile minunate la care Domnul i-a chemat pe acest pământ.

Orice donaţie este binevenită, începând de la jucării , haine, încălţăminte, cărucioare pentru persoanele cu nevoi speciale, medicamente, aparatura pentru recuperare. Ajutorul  dumneavoastră  va  face  misiunea  lor  posibilă. şi ei vor aprecia donaţiile d-voastră de orice sumă, cât şi colaborarea în acord de parteneriat.

Am ales titlul cărţii „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” în speranţa şi dorinţa să ne aducem aminte mereu să avem mereu inimi de aur, inimi bune care să iubească frumosul în toată splendoarea lui.

Dumnezeu ne-a creat cu suflete de aur dar când devenim adulţi ne pierdem valorile şi rămân numai poleite de aceea să învăţăm să rămânem mereu copii chiar dacă creştem căci a rămâne cu suflet de copil înseamnă a rămâne

gingaş, pur, sensibil, iubitor şi plin de o dragoste necondiţionată.

 

Ca şi valoare a creaţiei suntem cu toţii persoane speciale şi aceasta nu pentru că o zic eu ci pentru că Acel care ne-a creat este SPECIAL şi MINUNAT, iar CEVA MINUNAT nu poate decât să creeze ceva minunat.

„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu” (Geneza 1:27).

Cel rău, satana, cel care uraste sufletele noastre mereu vrea să ne vedem altfel, să ne vedem fără valoare, fără sens pe acest pământ, fără speranţă.

Să alegem în fiecare zi să Îl credem pe Domnul Dumnezeu, CEL CE NU MINTE NICIODATĂ, pe Cel ce a promis că va fi cu noi în fiecare zi. („Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului” Matei 28:20.)

Să ne bazăm în orice clipă şi-n orice loc pe promisiunile Lui minunate. „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea” (Ioan 10:26).

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

In urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Cartea contine meditatii si citate, maxime si cugetari, ganduri de viata, versete si promisiunile lui Dumnezeu.

Si toate acestea nu sunt niste slogane frumoase ci sunt niste adevaruri caci Dumnezeu nu minte.

El ne promite in Cartea Sa, Biblia :

„Şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului. Amin. (Matei 28, 20)

Asadar astept comenzile voastre si nu uitati acesti bani vor in exclusivitate pentru copiii saraci, batranii abandonati, persoanele cu dizabilitati si copiii orfani care sunt in grija Centrului social Iosua si Caleb din Bontesti, judetul Arad.

Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul, si El ii va rasplati binefacerea”(Proverb 19:17)

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa.” este un proiect in care s-au implicat mai multi blogeri, scriitori si crestini din toata lumea iar prefata cartii este scrisa de scriitoarea crestina

Ligia Seman

Va multumesc si astept comenzile voastre si nu uitati sa dati share ca si altii sa se bucure de acest proiect si de aceasta carte.Voi revenii cu imagini, video si texte din carte 🙂
cuvinte de aur pentru suflete de aur
welcome

Confesiuni inaintea marelui eveniment…

carti,copil,imagini cartiDragii mei prieteni stiu ca mi-ati simtit lipsa si v-ati intrebat de ce nu mai scriu, de ce nu mai impartasesc cu voi bucuriile si tristetile mele, de ce …de ce…de ce…

Vreau sa va multumesc din inima caci  in tot acest timp cand parca am lipsit, rugaciunile si dragostea voastra mi-au fost un suport si o mare binecuvantare pentru mine.
Intotdeauna am fost deschisa si sincera cu voi pentru ca si voi ati fost cu mine si tot ce mi-ati destainuit am pastrat in inima mea si le-am incredintat in mana lui Dumnezeu caci nu stiu o alta sursa mai sigura si mai mareata care sa aduca ajutor, izbavire, mangaiere si pace.

” Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul?

Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pămantul.”Psalmul 121:1-2
As vrea sa trec repede peste partea trista cu care am inceput 2014 si sa va spun partea frumoasa cu care m-a binecuvantat Dumnezeu luna aceasta.
Intotdeauna cand intinzi mana ca sa ajuti trebuie sa fi atent si la reactile negative care pot aparea caci uneori daca intinzi cuiva un deget iti ia toata mana si in loc de multumire si recunostinta esti interpretat gresit, batjocorit si umilit.
De aceea cand faceti  un bine uitati-l  repede si nu va asteptati la  multumire din partea oamenilor ci mai bine multumiti-i lui Dumnezeu ca ati putut sa faceti  un bine caci rau stie toata lumea sa faca.
Nu uitati caci orice bine pe care il faceti va veti  intalnii cu el si la fel este si cu orice rau…
Noi traim inaintea cerului deschis si viata noastra e ca o carte deschisa.
”Nici o făp­tură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și des­co­pe­rit îna­in­tea ochi­lor Aceluia, cu care avem a face.” (Evrei 4:13)
Asadar am trecut cu bine peste aceste obstacole si chiar daca am cazut, m-am ridicat caci oamenii te pot pune la pamant pentru o clipa dar Dumenzeu te ridica pentru totdeauna.
Stiu ca stau in picioare datorita Lui si doresc ca intr-o zi sa spun si eu ca apostolul Pavel :
«M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. Deacum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. » (2 Tim 4:7-8)
In toata aceasta perioada am cunoscut multi oameni incepand de la cei care profita de un moment alt tau de slabiciune, care te urmaresc doar ca sa iti vaneze greselile, care nu au curaj sa iti spuna in fata ce ii deranjeaza la tine dar stiu foarte bine sa te barfeasca pe la spate, care te folosesc sa isi umple singuratatea, care nu au nimic de dat ci cred ca totul li se cuvine, care te invidiaza si nu stiu sa te aprecieze, care te saruta si apoi te lovesc pe la spate, care iti spala picioarele si apoi arunca cu noroi in tine, care la prima discutie deschisa isi iau „jucariile” si pleaca daca  nu le convine ceva, care nu stiu ce e aceea umilinta, iertarea, iubirea, prietenia, increderea, etc …

pana la

oameni care te respecta, te iubesc,

oameni cu care poti lega prietenii pe viata,

oameni care nu doar iti cer ci stiu sa iti daruiasca,

atat zambete cat si un sfat bun, o vorba dulce,

oameni de care nu te-ai mai despartii,

oameni minunati,

oameni cu greseli si slabiciuni,

oameni care nu sunt perfecti dar sunt originali,

oameni care oricat ai fi de trist nu poti sa stai suparat caci viata din ei curge spre tine si te invioreaza,

oameni care stiu sa ierte, sa iubeasca cu adevarat, sa pastreze secrete,

sa te aprecieze, sa te ridice, sa vegheze asupra ta,

oameni care ii port mereu   in rugaciunile mele si ei deasemenea.
Asadar care ar fi marele eveniment va intrebati desigur… 🙂
Iata caci proiectul meu de a tiparii cartii cu scopuri caritabile a prins contur si prima mea carte este deja tiparita.Slava Celui care a coordonat acest proiect.
Cititi in intregime articolul meu de aici ( http://www.insulaekklesia.ro/ai-5-minute-timp-sa-citesti-cum-poti-sa-aduci-bucurie-unui-suflet-disperat/ )  si veti intelege mai multe despre acest proiect.

Proiectul se chema

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa.” si  va continua si cu alte carti.

Prima carte care am reusit sa o finalizez si sa o tiparesc se numeste „Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata  pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii  AICI pentru Centrul de ajutor social  Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

In urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa  cuvintedeaur@   gmail.com  pentru cei care locuiti in  Diaspora.

Cartea contine meditatii si citate, maxime si cugetari, ganduri de viata.Poate nu tot ce contine va fi pe gustul vostru dar va asigur ca cel putin 90 %  din continutul cartii va fi o binecuvantare pentru cei care iubiti frumosul, adevarul si dreptatea.

Nu exista om pe lume care nu se bucura cand cineva ii zice:

Nu te da batat, esti un invingator, tu te-ai nascut pentru cer, continua sa lupti, tu nu esti singur, Cerul e de partea ta, etc.

Si toate acestea nu sunt niste slogane frumoase ci sunt niste adevaruri  caci Dumnezeu nu minte.

El ne promite in Cartea Sa, Biblia :

„Şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului. Amin. (Matei 28, 20)

Asadar astept comenzile voastre si nu uitati acesti bani vor in exclusivitate pentru copiii saraci, batranii abandonati, persoanele cu dizabilitati si copiii orfani care sunt in grija Centrului social Iosua si Caleb din Bontesti, judetul Arad.

Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul, si El ii va rasplati binefacerea”(Proverb 19:17)

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa.” este un proiect in care s-au implicat mai multi blogeri, scriitori si crestini din toata lumea iar prefata cartii este scrisa de scriitoarea crestina

Ligia Seman

Va multumesc si astept comenzile voastre si nu uitati sa dati share ca si altii sa se bucure de acest proiect si de aceasta carte.Voi revenii cu imagini, video si texte din carte 🙂

carti,proiecte,Cuvinte de aur pentru suflete de aurCuvinte de aur pentru suflete de aur