Interviu cu Jim Caviezel, actorul care a interpretat rolul lui Isus in „Patimile lui Hristos” de Mel Gibson.


God
Biblia
10541042_693218994077456_1861608696_n

Sportivi români convertiti la credintă (Daniel Zafiris,Talida Tolnai,etc.)

 

Zafiris prezafirisdică pentru Biserica Evanghelică

Cazul lui Daniel Zafiris este unul spectaculos. Fostul atacant al echipei Petrolul Ploiești a spus brusc adio fotbalului. Avea doar 28 de ani şi se hotărâse să înceapă o nouă viaţă, cea a credinţei, prin intermediul Bisericii Evanghelice. Nimeni nu l-a putut determina să se răzgândească. ”Câteodată, Dumnezeu îi alege pe unii oameni pentru anumite lucrări speciale, care necesită un preţ ce trebuie plătit. Şi cred că asta a fost şi în cazul meu. Aşa am simţit eu, o chemare din partea lui Dumnezeu”, a explicat ”Zafi”, care, la despărţirea de fotbal, a oferit replica: ”Viaţa fără Dumnezeu este ca un meci de fotbal fără minge”.

Talida Tolnai îl mărturiseşte pe Dumnezeu pe Facebooktalida

Handbalista Talida Tolnai (34 de ani) face parte din cultul creştin după Evanghelie. Portarul echipei naţionale a României îşi mărturiseşte credinţa constant, pe contul său de Facebook. ”Am fost îmbrăcată cu Duhul Sfânt şi acest lucru m-a determinat să închei un legământ cu Dumnezeu, mai exact pe 22 iunie 2008, a fost momentul în care am hotărât să intru în apa botezului și să fiu botezată în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, a declarat, pentru flacarainchinarii.ro, Tolnai.

Coleg cu Kaka, Lucio, Mary Jo Fernandez sau Michael Chang

În 2005, împreună cu mai mulţi colaboratori, Zafiris a reuşit să tipărească, în premieră mondială, ”Noul Testament pentru sportivi”. El lucrează la un alt proiect de anvergură, ”Biblia pentru sportivi”, care este traducerea exactă a scripturilor şi la care sunt adăugate poveştile unor sportivi de renume, care au ales să facă ”totul în numele credinţei”. La Biserica Evanghelică au aderat, printre alţii, câţiva dintre cei mai buni fotbalişti ai lumii: Kaka (la un pas de paralizie după un stupid accident suferit la 17 ani, brazilianul şi-a revenit miraculos şi a pus această minune pe seama Divinităţii. Pe sub echipamentul de joc poartă un tricou pe care, de obicei, este inscripţionat mesajul ”I belong to Jesus” – ”Îi aparţin lui Iisus”). Lucio, Ze Roberto, Taffarel, Jorginho, fostul mare baschetbalist David Robinson, fosta jucătoare de tenis Mary Joe Fernandez şi Michael Chang, atletul Jonathan Edwards, campion mondial si olimpic la triplu salt fac parte din secta amintita.

Împotriva divorţului şi a curvieisport-mutu-fumeaza.jpg

Neoprotestanţii condamnă vehement divorţul, lucru cu care s-a confruntat şi Adrian Mutu. Fotbalistul Petrolului s-a despărţit de prima sa soţie, Alexandra Dinu, cu care are şi un copil, pe Mario.

”Noi credem şi mărturisim că Dumnezeu urăşte divorţul (Maleahi 2:16). Divorţul încalcă scopul lui Dumnezeu cu privire la familie (Gen. 2:24; Matei 19:6; Marcu 10:9)”, este convingerea creştinilor după Evanghelie.

Prin trecerea la această credinţă, ”Briliantul” a trebuit să renunţe la escapadele nocturne. Creştinii după Evanghelie nu tolerează relaţiile extraconjugale: ”Noi credem şi mărturisim că preacurvia şi curvia, orice relaţie sexuală incestuoasă și orice formă de imoralitate sexuală (Matei 5:27-30) sunt păcate şi o urâciune înaintea lui Dumnezeu (Levitic 18:6-30; 1 Cor. 6:15-20; 1 Tes. 4:3-6; Evrei 13:4)”.

Cărţile de căpătâi ale ”Briliantului”

Dedicaţi total citirii Bibliei, creştinii după Evanghelie dispun de o paletă largă când vine vorba de lectură. Printre autorii cei mai consacraţi în rândul protestanţilor şi neoprotestanţilor se regăseşte şi Richard Wurmbrand. Născut în Bucureşti, de origine evreu, Wurmbrand este un simbol al acestor confesiuni religioase.

Scriitorul, decedat în 2001, a fost un pastor luteran, care a ispăşit 14 ani de temniţă comunistă, pentru convingerile sale religioase. Printre scrierile lui Wurmbrand se numără lucrări celebre, precum ”Cu Dumnezeu în subterană”, ”Strigăturl bisericii prigonite”, ”De la suferinţă la biruinţă” sau ”Predici în celula singuratică”.

De asemenea, Adrian Mutu poate urmări şi imagini video dedicate lui Richard Wurmbrand. Fostul predicator a fost subiect de desene animate, dar şi protagonistul câtorva episoade din celebra serie ”Memorialul Durerii”, de la TVR.


Din rândul autorilor evanghelici de peste hotare, Mutu se poate delecta cu operele lui Josh McDowell. Una dintre lucrările celebre ale scriitorului american este ”Mai mult decât un simplu tâmplar”.

Tot din SUA vine şi romanul ”Când cerul plânge”, de Ted Dekker, o poveste din al doilea război mondial, care îl are în centrul atenţiei pe Jan Jovici, un soldat din Bosnia.

Cine sunt Creştinii după Evanghelie

mutuu

În cantonamentul Petrolului din Slovenia, Mutu s-a rugat în piscină.

Cultul Creştin după Evanghelie este o grupare creştină neoprotestantă, cunoscută în lumea anglo-saxonă ”Adunări frăţeşti”. Cultul Creştin după Evanghelie este condus de ”prezbiteri” sau de ”sfatul de fraţi” (sfatul bătrânilor).

Bisericile Creştine după Evanghelie sunt denumite şi ”adunări”.

Acest cult a apărut în România în secolul al XIX-lea, în Transilvania, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.

”Noi credem şi mărturisim că Biblia sau Sfânta Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu, inspirat plenar şi verbal, care a fost scris de oameni călăuziţi de Duhul Sfânt”, suţin neoprotestanţii.

Spre deosebire de creştinii ortodocşi, evanghelicii nu au preot, ci predicator. De asemenea, nu au icoane şi nici lumânări.

Creştinii după Evanghelie nu îşi botează copiii în pruncie, ci la maturitate, exemplul pe care aceştia îl urmează fiind chiar Iisus Hristos.

Religia lui Mutu are predicatori

Religia lui Adi Mutu are predicatori, în loc de preoți

”Noi credem şi mărturisim că Botezul noutestamental este mărturia unui cuget curat (1 Petru 3:21) al celui credincios că a crezut în Domnul Isus Cel răstignit, îngropat şi înviat, şi că, prin credinţa în Cristos, s-a făcut una cu El în moartea faţă de păcat şi în învierea la o viaţă nouă (Rom. 6:1-11). Botezul este, de asemenea şi un semn al părtăşiei şi identificării celui botezat cu Trupul vizibil al lui Cristos, biserica locală (F. Ap. 2:41-42; 1 Cor.12:13). Botezul noutestamental se face prin scufundare (F. Ap. 8:36-39). Noi nu credem că botezul în apă poate mântui, pentru că mântuirea este numai lucrarea Atotputernicului Dumnezeu făcută la cruce prin Fiul Său Isus Cristos (Rom. 5:9-10) şi dusă la îndeplinire prin puterea Duhului Sfânt în cel care a crezut (Tit 3:5)”, se arată pe pagina oficială de Facebook a Bisericii Creştine după Evanghelie ”Antiohia”.
stire preluata de pe sportnews

citate,insulaekkelsia

Filmul de vineri seara-Apostolul Petru si Cina cea de Taina (2012)

Aflat in inchisoarea Mamertine, Simon Petru din Galileea isi povesteste temnicerilor lui viata sa.

Roma, 67 după Hristos, Împăratul Nero a decretat ca urmașii lui Isus Hristos să fie vânați și persecutați pentru credința lor. Liderii acestei credințe noi au fost căutați la fel ca ceilalți rebeli pentru împotrivirea lor față de împărat.

Vă las pacea. Vă dau pacea Mea, nu cum o dă lumea. În lume veți avea multe necazuri. Dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. Eu sunt Calea. Eu sunt Adevărul. Eu sunt Viața. Nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Mine. Oricine va cere, va primi. Cel care caută va găsi și celui care va bate, i se va deschide.
Să nu vi se tulbure inima. Nu vă fie teamă. Rămâneți în dragostea Mea.
Iarăși vă zic, rămâneți în dragostea Mea, și desigur, Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului.

Apostle Peter and the Last Supper – Apostolul Petru si Cina cea de Taina (2012)

Regia: Gabriel Sabloff
Scenariul:  Gabriel Sabloff, Timothy Ratajczak
Distributia: Robert Loggia (Petru), Bruce Marchiano (Jesus), Laurence Fuller (Martinian), Ryan Alosio, Sarah Prikryl (Novella), David Kallaway (Processus), Leon Melas (Andrew), David Collier (Iuda), Tom Konkle (Matei)

CLICK PE IMAGINE!

Apostle Peter .the Last Supper - Apostolul Petru si Cina cea de Taina (2012)[3]

 

 

versete,mesaje din Biblie

lumina,Cuvantul

De ce Dumnezeu nu te protejeaza!-video (engl.-rom.)

)
primavara,fereastra deschisa

Dumnezeu,protectia divina

Filmul de vineri seara-Scapat din iad (Escape from hell)

…Toata lumea greseste.
Iarta-te pe tine si pe ceilalti.
Ne aflam aici pentru a invata.
Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate.
Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta.

Fa loc doar pentru iubire.
(Erin Pavlina)

ascultare,credinta, speranta
god bless you

Second Glance 1992 (A doua privire)-Filmul de vineri seara

fii diferit Despre film ar fi multe de spus dar mai bine va las sa il vizionati in liniste si apoi sa trageti singuri concluziile.

Sa nu uitam ca viata e scurta si vesnicia e aproape.

Să-l cauţi pe Dumnezeu din toată inima ta si sa ramai in ascultare de El, este cel  mai bun lucru pe care poti sa il faci.

Pune-ţi încrederea în Dumnezeu, căci El este singurul care te va ajuta şi te va ocroti. Numai pe El să-L alegi domn în viaţa ta caci numai la El te va ajuta în clipele tale de cumpănă. Te asigur ca nu te va părăsi niciodată şi nu va înşela inima ta.

Viaţa pe care ţi-a dat-o Dumnezeu să fie un drum presărat cu flori de binecuvântări cereşti si pamantesti pentru fiinţa ta.

Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare,
dincolo de orice reuşită e o altă încercare dar tu sa mergi inainte pe drumul care te va duce in cer.

CLICK PE IMAGINE SI VIZIONARE PLACUTA 🙂

a doua privire

 

 

Calea Adevarul si Viata – Emisiunea de la Alfa Omega TV despre mantuire


biblia,calea adevarul si viata
flori,pahar
imagini biblia

Mărturia lui Costel Pîrnău-Video impresionant

Costel Parnau este omul care nu se plange de soarta lui.La nici 18 ani alearga dupa un viitor mai bun cand cursa alergarii sale a fost dur secerata si visele spulberate parca fara mila.
Cand s-a trezit pe un pat de spital,  jumatate om,  fara picioare si fara o mana nu i-a venit sa creada dar viata nu s-a oprit aici…
Dumnezeu i-a dat tarie si speranta pana in clipa cand a zis: „Doamne te urmez orice ar fi ” si asa a facut si face pana in ziua de azi.
Daca inca nu il cunoasteti sa stiti ca ati pierdut mult caci doza lui de curaj, incredere si speranta este mereu proaspata deoarece se alimenteaza zilnic de la Izvorul Vietii.
Ar fi  multe de povestit dar inainte de a urmarii aceasta marturie v-as recomanda sa vizionati marturia lui din Anglia unde Dumnezeu l-a trimis sa vesteasca numele si puterea Sa. CLIC AICI .
Vizionare placuta si multa sanatate ca e mai buna ca toate 🙂

PS.Cine doreste să il sustină o poate face AICI 

Fă o faptă bună!Donează sau (si) distribuie!

imagini apus de soare,inima si soare

pasare,mesaj in engleza
alergare,Dumnezeu , privirea in sus

Cine-si da lui isi da, cine-si face lui isi face-text si videos

Intr-un sat un biet mosneag,
Chinuit de vremuri rele,
Isi facura un bordei,
De pamant si de nuiele.

Chiar la marginea padurii,
La tulpina unui fag,
In mijlocul creaturii,
Locuia bietul mosneag.

Fara nici o mangaiere,
Fara nici un ajutor,
Razimat in doua carje,
Sprijinea al sau piceor.

Chinuit asa sarmanul,
Isi ducea al vietii fel,,
Pana cand l-aduce unul
Din bordei la cimitir.

Cand si Cand pornea mosneagul,
Inspre sat la sarbatori,
Garbovit cu sacu-n spate,
Sa cerseasca de mancare.

Si in loc de multumire,
Le spunea vorba ce-i place,
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”

An cu an trecut-au iute,
Multi n-ainte lui murise,
Pe el harul si iubirea,
Domnului il sprijini-se.

Si din cand in cand cu jale,
Inspre sat pornea mosneagul,
Fara a schimba nici macar,
Sacul, carjea sau sumanul.

Il stia de mult tot satul,
Si la orice sarbatoare,
Cei cu inima miloasa,
II da ceva de mancare.

El in loc de multumire,
Le spunea, plecand in pace:
” Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face „.

Intr-o zi o gospodina,
Din zisa societate,
Egoista, fara mila,
Si plina de rautate,

Se gandi cum s-amuteasca
Glasul celui cersetor,
Ce cersea de-atat vreme,
Pe la poarta tuturor.

Repede facu o paine,
Din faina cea mai alba,
Si pusa-i otrava-ntransa,
Si-apoi o coapse-n graba.

Si cand vine cersetorul,
I-o da painea otravita,
Si-a ei inima tresare,
Ca de-acuma cersetorul
Nu va mai veni la poarta.

Iar mosneagul isi ia darul,
Privindu-l cu bucurie,
Fiind painea cea frumoasa
Se gandeste s-o mai tie,

Isi repeta apoi zicala,
Ce asa de mult ii place:
‘Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face’.

Dupa ce colinda satul,
Se intoarce la bordei,
Obosit se odihneste,
Pe un scaunel de tei.

Dar nu se aseaza bine,
Cand se-arata pe carare,
Un flacau, voinic din sat,
Venind de la vanatoare.

Obosit si rupt de foame,
Dupa el venea un caine,
Rataci-se prin padure,
Fara nici un strop de paine.

Vine la bordei la mosul,
Si-l intreba cu mirare:
„Mosule sa nu te superi,
Nu ai ceva de mancare? ”

„Cum sa nu” raspunse mosul,
„Chiar acum am fost in sat,
Si chiar mama dumitale,
O paine alba mi-a dat.

Ia-o taica, si-o mananca,
Potoleste-ti foamea-n pace”
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”.

Dupa ce manca feciorul,
Multumind pleaca spre sat
Fara-a banui sarmanul,
De aceea ce s-antamplat.

Ajungand acasa bine,
Mamasa-l inbratiseaza,
Se dezbraca si in fine,
El la masa se aseaza.

Insa feciorul de-odata,
Se ridica in picioare,
” Vai, mi-e rau, mi-e rau
O mama,mama mor
Totul ma doare”.

Mama-sa se ingrozeste,
El se vaita disperat,
„Cum!Ce ai? intreaba mama,
Spune-mi draga ce-ai mancat?”

„N-am mancat, raspunse fiul,
Decat painea ce frumoasa,
Ce ai dat la cersetorul,
Astazi cand a fost pe-acasa”.

Un fior de groaza-atuncea,
Mame-i inima-i cuprinse,
Fiul ei isi da suflarea,
Si in fata ei se stinge.

Ingrozita se arunca,
Peste-a fiului ei fata,
Si cu mana tremuranda
Dupa gat i se agata.

Apoi isi priveste fapta
Corpul lui i se raceste,
Iata cum Acel din Ceruri,
Orice fapta rasplateste.

Si-n urechi i suna glasul
Mosului ce nu mai tace
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”.

Amin.
Autor necunoscut



poruncile Domnului

versete,imagini versete,Psalmi

mesaje, darnicie,daruire,citate

CLICK : “L-am iertat” pe Dumnezeu, „iarta-L” si tu!

Dragi prieteni,

poate vi se pare amuzant faptul ca „L-am iertat” pe Dumnezeu dar am pus in ghilimele ca sa intelegem ce mici suntem noi oamenii si ce mari cazuri facem din nimic, facem o telenovela din orice.
Uneori ne suparam pe Dumnezeu la orice pas, din orice nimic chiar si cand nu prindem tramvaiul .Este o absurditate desigur dar Dumnezeu nu tine cont de aceste “nebunii “ ale noastre si nu se supara pe noi caci de s-ar supara si El asa de repede ca si noi ar fi vai de noi …
Am intalnit oameni suparati pe Dumnezeu si cum sa le vorbesti de iubirea si iertarea aproapelui cand ei nu se iubesc si nu se iarta nici pe ei si mai tin si suparare pe Dumnezeu.Si la ce folos ?!
Cineva mi-a zis ca mai are nevoie de Dumnezeu ca sa ii dracuiasca pe oameni.
I-am zis dragul meu, te inseli amarnic , pentru asa ceva nu ai nevoie de Dumnezeu dar tine cont cat tu ai si vei avea nevoie de Dumnezeu tot timpul.
Nu poti respira fara Dumnezeu caci El detine tot oxigenul (Maleahi 2 :15 )  si s-a dovedit stiintific ca daca cu cel mai mic procent s-ar devia de la compozitia aerul atmosferic tot aerul s-ar infecta, plus ca bataile inimii noastre bat atata timp pana cand El spune STOP , aici se incheie viata acestui suflet pe pamant si de acum urmeaza roadele caci fiecare doarme cum isi asterne.

Ai facut bine vei fi avea parte bine, ai facu rau iti vei lua rasplata, caci Dumnezeu ne spune in Apoc 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.
Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – Prov 22:4
„Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Psalmul 58:11

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. Ioan6:47


Nu poti mirosii o floare fara Dumnezeu asta constient sau inconstient caci El ti-a dat mirosul de care te bucuri si El nu e suparat pe tine chiar si cand uiti sa Ii multumesti.
Nu poti pasii fara Dumnezeu caci EL ti-a dat viata si putere in madularele tale fie ca tu crezi asta sau nu.
“în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” Faptele Apos.17:28
Cred ca as putea sa fac o lista sa intelegi caci noi avem nevoie de Dumnezeu si nu El de noi.
Este adevarat caci in viata uneori lucrurile sunt asa de sumbre incat ne intrebam dar unde este Dumnezeu si de ce nu intervine.
Daca raportam totul la vesnicie vom vedea caci tot ce e aici pe pamant dureri, necazuri, tristeti, probleme, esecuri etc. sunt doar de o clipa si nu au importanta doar noi le vedem asa de importante si ne tinem de ele de parca viata s-ar oprii aici in loc sa mergem sa vedem mai departe ce avem de facut, de ce s-a intamplat asta si cum ne raportam intr-un mod intelep la situatie…
Cand dai de un bolovan mare ce faci ? te arunci in el ? dai cu capul de el ? il iei in brate, il saruti sau mergi mai departe ?

Defapt ai 2 mari sanse sa il ocolesti si sa iti continui linisitit calea sau sa te urci pe el si sa vezi zarea albastra sa privesti cu seninatate ce frumuseti ai inaintea ta, ce viitor frumos te asteapta alaturi de CEL CE TI-A DAT VIATA.
Este adevarat ca durerea e mare cand pierzi pe cineva drag sau ti se intampla o tragedie dar increzandu-te in Dumnezeu vei vedea caci El iti usureaza durerile si dupa ce vei trece peste toate necazurile iti vei da seama ca e o  nebunie sa te superi pe EL sursa binelui, sursa oricarei mangaieri, sursa fericirii, sursa bucuriei, sursa mantuirii, a vietii vesnice.
A te supara pe EL pentru niste clipe de durere (desi noua ni se par vesnice ) este ca si cum ne-am taia singuri craca de sub picioare . Este chiar absurd sa tot stai la o usa inchisa sa bati sa astepti sperante false cand in jurul nostru sunt asa de multe usi deschise pentru fericirea noastra.
In momentele intunecate vedem doar acea usa inchisa, ne blocam acolo, nu mai credem ca dupa nori mai exista soare, ca dupa noapte vine ziua, dupa greu zile usoare, dupa necaz, bucurie…
Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea simpla si sincera vindeca si transforma, de aceea imi place sa recomand tuturor oamenilor sa citeasca zilnic Biblia, cartea vietii.
Fiecare om are momente cand se supara pe Dumnezeu dar ce-i adevarat pe nedrept si in general asa facem cu totii ni se pare ca avem dreptate si motive sa ne suparam pe Dumnezeu si uitam sa vedem cine suntem noi si cine este EL : noi suntem in pumn de tarana si El e vesnicia, este de necuprins, este grandios si nu greseste niciodata si asta ar trebuii sa tinem minte.
Noi ne vedem buricul pamantului si credem ca Dumnezeu greseste si nu e in controlul tuturor situatilor.
Cand am citit in Cuvant
“Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
In 2 Timotei 3:2-5 si „Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câştig.“ in Iuda 1:16
am zis cat adevar si lumina este aici caci asa suntem uneori noi oamenii nemultumiti cu una cu alta chiar nemultumiti cu soarta noastra.
Poate intrebarea mea pentru noi, oamenii ar fi sa o formulez in cateva cuvinte si vom intelege ce nu am inteles o viata-ntreaga :
Vrem cateva clipe de fericire sau vrem sa fim fericiti pentru totdeauna ?
Putem noi oare compara vesnicia care e fara sfarsit cu cateva clipe ce le avem de trait pe pamant ?
Nici vorba de comparitie dar fiind faptul ca suntem oameni, Dumnezeu nu se supara pe noi nici macar cand noi ne suparam pe El si ne intelege perfect. El ne iubeste si are rabdare cu noi mai mult decat ne imaginam noi si ne cheama la El sa ne fie un mangaietor in necazuri, o calauza in clipele intunecate ale vietii si o barca de salvare prin Domnul Isus Christos (Ioan 14:6 ) , care si-a dat viata pentru noi si ne-a iertat si ne iarta zi de zi pacatele ( 1 Ioan 2:1 ) oferindu-ne mantuire si pace sufetului nostru zdrobit de valurile vietii naprastice.
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:29


Vom fi intelepti si vom asculta acest glas a Lui  sau ne vom complace mai departe in pacat,  departe de slava Lui, departe de iubirea Lui neconditionata, departe de viitorul nostru frumos alaturi de El ?!

Crezi ca poti “sa-L ierti “ pe Dumnezeu si sa spui :
“Doamne nu Tu ai nevoie sa te iert caci Tu nu ti necaz pe om ci eu am nevoie de iertarea Ta si de imbratisarile Tale, eu am nevoie de pacea launtrica in zbuciumul vietii, eu am nevoie de prezenta Ta in clipele mele de singurate , eu am nevoie de Tine mai mult decat aerul, apa si oxigenul pe care il respir prin plamanii creati de Tine, Doamne iarta-ma ca nu mi-am inteles chemarea si scopul meu pe acest pamant si am dat mereu vina pe Tine pentru toate nereusitele mele si nu am vazut usile deschise de Tine in jurul meu si nici mana Ta intinsa spre mine.Iarta-ma ca cel rau m-a intunecat si m-a facut sa intorc spatele

UNICEI MELE SURSE DE FERICIRE…


Iti multumesc ca m-ai certat si m-am regasit in iubirea Ta infinita si dorec de azi sa fiu un copil ascultator, vindecat de orice nemultumire.
Din scrierile mele , cu drag si respect Angela Insula Ekklesia

PS.
„Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.Neemia 9:33
„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:8
“căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.Prov 23:18
„Dar dreptul meu este la Domnul, şi răsplata mea, la Dumnezeul meu.”
Isaia 49:4
„Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri”
Matei 5:12
imagin iubire

imagini versete
imagini curaj

Povestea impresionanta a lui Iulian Siminiuc-video

Iulian Siminiuc, petrece 11 ani in inchisoare din cauza unei crime. Acolo, privat de libertate, Il cunoaste pe Dumnezeu si viata lui se schimba radical. Cu toate ca a mai ramas cativa ani inchis, sufletul lui era liber!

imagini versete

imagini rugaciune

Alin Loloș și Adi Martin – Stația de Metrou Bucuresti-videos

God bless you

by insulaekklesia.ro

Poezie: O judecata la tribunal-text si video

Iată-ncepe judecata, Domnul judecă-n Sion,
Nourul de martori vine lângă strălucitul tron,
Stau în faţă acuzaţii, milioane, mici şi mari,
Se-nfioară împăraţii între hoţi şi criminali.

Primul suflet vine-n faţă : -„Tu de ce nu M-ai primit ?”
-„Eu aveam avere multă, n-aveam vreme de gândit”.
Şi-a chemat Judecătorul primul martor în proces:
-„Avraam, ce-aveai în lume , când din lume te-am ales ?”

-„Doamne, mii de robi şi roabe, turme greu de numărat,
Saci cu aur şi podoabe şi veşminte de-mpărat „.
-„Şi-ai putut primi Cuvântul, tu, bogatule-Avraam ?”
-„De-ar fi fost al meu Pământul, totul, Doamne, Îţi dădeam”.

Se rosteşte scurt sentinţa; vine-al doilea acuzat.
-„Tu de ce-ai respins credinţa ?” -„Eu eram bolnav în pat”.
Şi din nourul de martori vine umil din norod ;
-„Cum te-aflai tu – spune Domnul – când Mi-ai fost întâiul rod ?”

-„Împărate, niciodată ceasu-acela n-oi uita,
mă aflam atunci pe cruce, tocmai lângă crucea Ta „.
Domnul judecă pe altul :-„Pentru ce-ai respins credinţa ?”
-„Doamne, pe la noi atuncea doar doi, trei urmau Căinţa „.

La un semn apare-un martor cu păr alb, cu alb veșmânt :
-„Spune tu, cu tine-alături, câți credeau pe-ntreg Pământ ?”
-„Doamne, când vesteam potopul – spune martorul cu greu –
Nimeni nu urma credinţa, nimeni, Doamne, numai eu.”

Şi-acum vine-o acuzată. -„Tu de ce nu M-ai primit ?”
-„N-aveam timp, aveam atâta de cusut, de îngrijit.”
-„Tu, Tabita, pe câți oare îngrijeai, parcă vreo doi ?”
-„Ba pe mulţi”, spun zeci de glasuri, „şi pe noi”, „ba, şi pe noi.”

Vine altă acuzată; -„Tu, o Doamne Preaslăvite,
Tu ştii tot, eram frumoasă şi învinsă de ispite.”
-„Spune, strigă Salvatorul, tu , Maria din Magdal,
Cum erai ?” – „Eram frumoasă şi pluteam pe-al lumii val,

Sufletu-mi de şapte lanţuri era prins şi ferecat,
Dar eu am venit la Tine, Tu pe toate le-ai sfăr’mat.”
-„Tu ?” Alt acuzat primeşte fiorelnica-ntrebare.
-„Doamne, eu stăteam cu casa prea departe de-adunare.”

Domnul face-un semn spre martori, juriul marelui examen,
Şi se vede-un car de-odată şi din car coboară-un famen.
-„Tu, spre Templul Meu de unde te porneai când te chemam ?”
-„Eu din Africa, Stăpâne, din Etiopia veneam.”

Se rosteşte iar sentinţa. Este-adus alt acuzat:
-„Doamne, Tu chemai prostimea, eu eram un învățat.”
Domnu-alege-acum un martor, unul singur e de-ajuns.
-„Luca, ce-ai fost tu în lume ?” -„Doctor”, martoru-a răspuns.

Domnul judecă ‘nainte. Vine-un prinţ de mare neam.
-” Tu de ce-ai respins credinţa ?” -„Eram rege, nu puteam.”
Şi ca martor e-o femeie. -„Tu, Estera cea frumoasă,
Când riscai slujind credinţa, ce erai ?” -„Împărăteasă.”

Acuzatul se retrage. Următorul la-ntrebare
E un avocat cu vază: -„Doamne, cer o amânare,
Vreau un avocat de seamă, dau oricât să fie-adus.”
-„Prea târziu – răspunde Domnul – pân-acum să ţi-l fi pus.

Voi copii, întreabă Domnul , avocat v-aţi pus sau nu ?
Cine v-a fost avocatul ? Şi răspunde norul: „Tu ! ”
Domnul judecă-nainte. Vine-un tânăr acuzat.
-„Doamne, eu eram prea tânăr când din lume m-ai chemat.”

-„Ieremie !” strigă Domnul, -„Eu”,răspunde el umil,
-„Cum erai când ţi-am zis vino” ? -„Eram Doamne, un copil.”
Şi în rând cu Ieremia vin din nourul cel sfânt
Iosif cel frumos şi tânăr de ispite neînfrânt,

Samuel, ce din pruncie Domnul l-a împrumutat,
Iosua, Caleb, ce-n ţara cea promisă au intrat,
David, cu o praştie în mână, un copil cu păr bălai,
Iosia, băiatul rege, credincios lui Adonai,

Daniel, şcolar de frunte ce-ntrecea orice haldeu,
Şi cei trei ce-au fost în flăcări lâng-un Fiu de Dumnezeu,
Vine dârz Botezătorul ce pe Domnul prevestea,
Vin copiii care-n Templu L-au primit cu Osana,

Vine-apostolul iubirii, tinerelul înţelept
Ce şi-a sprijinit la Cină tâmpla pe cerescul piept,
Vin cei tineri ca o rouă cu podoabe sfinte-n zori,
Vin cântând cântare nouă, şi din glas şi din viori.

Acuzatul pleacă fruntea şi se-ntoarce lăcrimând.
Domnul judecă-nainte. Suflete vin rând pe rând.

Şi-acum tu, ce azi în ceruri încă n-ai apărător,
Crezi tu că la judecată vei sta tot nepăsător ?
Nu uita umblând în viaţă din păcat în alt păcat,
Că în ultima instanţă nu exista avocat.

 

 

Autor: Costache Ioanid | Album: Porumbite Albe

imagini cu versete

Have a blessed weekend

16 POVESTI CU TALC (povesti frumoase, ilustratii crestine)

fereastra deschisa1.Povestea pensionarului neintelept :

Un om care iesise la pensie era din ce in ce mai nelinistit.Pensia intarzaia sa vina cum de obicei se intampla,trece ceva timp pana se primeste prima pensie.Desi avea de la cine sa se imprumute, copii cu stare, clienti fideli, nu o facuse din dorinta de a nu deranja.Ajuns la capatul rabdarii isi puse capat zilelor si chiar urmatoarea zi postasul venea cu pensia .

Morala
Cand simti ca nu mai poti sa sti ca mai ai putin si vei invinge.
Increde-te in Cel ce poate totul, in Cel ce te-a creat, in Cel ce vede totul, in Cel ce te iubeste cu adevarat.

2.Povestea soricelului

Se spune că era odată un om care se ruga mult lui Dumnezeu. Dar, într-o zi, pe când stătea el în genunchi şi se ruga, înconjurat de multe cărţi , un şoricel a ieşit dintr-o gaură, s-a apropiat de el şi a început să-i ronţăie talpa încălţămintei. Omul a făcut ochii mari şi a strigat furios la şoricel:
– De ce mă deranjezi de la rugăciune?
– Mi-e foame, a răspuns şoricelul.
– Pleacă de aici, jivină scârboasă! a strigat omul. Acum vorbesc cu Dumnezeu, mă rog!
– Cum poţi să vorbeşti frumos cu Dumnezeu, i-a răspuns şoricelul, dacă nu ştii să vorbeşti frumos cu un şoricel neputincios?

Aşadar, dacă vrem să ne asculte Dumnezeu rugăciunea, să fim atenţi cum vorbim cu şoriceii, iar dacă nu avem şoricei prin preajmă, să fim atenţi cum vorbim cu semenii, căci aceştia, dacă le vom vorbi urât, ne vor veni în gând la rugăciune şi nu ne vor da pace.

„Cum poţi iubi pe Dumnezeu pe care nu-L vezi, dacă nu iubeşti pe aproapele pe care îl vezi?” (1 Ioan 4, 20)

3.Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

dupa o povestire de Lev Tolstoi

Un bătrânel împovărat de ani s-a dus să locuiască împreună cu fiul şi cu nora lui, care aveau un băieţel de 4 ani. Mâinile bătrânului tremurau tot timpul, ochii îi erau înceţoşaţi, iar paşii împleticiţi.

Întreaga familie mânca împreună la masă, însă mâinile nesigure ale bătrânului şi vederea lui tot mai slăbită îl puneau mereu în încurcătură – boabele de mazăre i se rostogoleau din lingură pe covor, când întindea mâna după cana cu lapte, jumătate din lapte se vărsă pe faţa de masă. Fiul şi nora se simţeau tot mai iritaţi de neajutorarea lui. Până- ntr- o zi când…

“Trebuie să facem ceva cu bunicu’, a spus fiul. M-am săturat să tot văd lapte vărsat pe masă, să tot calc pe boabe de mazăre şi să tot aud cum plescăie şi troscăie în farfurie!” Aşa că soţul şi soţia au pus o măsuţă în colţul camerei, după uşă. Acolo bunicu’ mânca singur, în timp ce întreaga familie se bucura în jurul mesei. Şi pentru că bunicu’ reuşise să spargă vreo 2-3 farfurii, i-au cumpărat un blid de lemn.

Uneori, când se uitau în direcţia bunicului, familia putea să vadă o lacrimă stingheră în ochii lui slăbiţi şi trişti – singur, după uşă, bunicu’ îşi mânca bucăţica de pâine muiată în lapte. Cu toate acestea, singurele cuvinte pe care fiul şi nora le aveau pentru el erau de mustrare când îi cădea furculiţa pe covor sau când se mai vărsa din lapte pe masă. Băieţelul se uita când la bunicu’, când la mămica şi la tăticu’ lui, fără să spună un singur cuvânt…

Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatâl a observat că băieţelul meştereşte ceva pe covor. S-a apropiat şi a vâzut că încearca să cioplească o bucată de lemn. “Ce faci tu acolo? “, l-a întrebat tatăl duios.

Băieţelul şi-a ridicat ochii mari spre tăticul lui şi i-a răspuns la fel de duios: ” O, am treabă, vreau să fac un blid de lemn din care să mănânci tu şi mami când cresc eu mare…” A zâmbit şi s-a întors la “treaba” lui.

De data aceasta a fost rândul părinţilor să rămână fără cuvinte. O linişte apăsătoare s-a aşternut în cameră. şi lacrimi mari şi curate au început să le tremure în ochi, să li se rostogolească peste obrajii care de-acum luaseră culoarea sângelui vărsat pe crucea de la Calvar. Nici un cuvânt, deplină tăcere, dar amândoi ştiau prea bine ce au de făcut.

În seara aceea, soţul l-a luat pe bunic de mănă şi l-a condus cu grijă la masa mare din centrul camerei. Bunicu’ urma să mănânce la masă împreună cu întreaga familie – în seara aceea şi în fiecare seară de-atunci înainte, până la sfârşitul zilelor lui. Şi, dintr-un motiv sau altul, nici fiul şi nici nora nu mai păreau să fie deranjaţi dacă se vărsa din lapte pe faţa de masă sau dacă mai cădea câte-o furculiţă pe covor.

Copiii sunt ca nişte radare extrem de sensibile. Ochii lor nu lasă nimic neobservat, urechile lor sunt întotdeauna pe recepţie, iar mintea lor prelucrează neobosită mesajele pe care le receptionează.

4.Maiestru si furnica

La poarta unei mănăstiri de la poalele Himalayei bătu un pelerin:
– Doresc să vorbesc cu cel mai mare om din acest așezământ, fură primele lui cuvinte, în loc de bună ziua.
Călugării îl măsurară din cap până-n picioare fără să spună un cuvânt și-l duseră la maestrul lor, care era adâncit în citirea unor scrieri. Fără să-și ridice ochii îl întrebă:
– Cu ce te pot ajuta?
– Vreau să-ți fiu discipol, maestre, să devin un om mare așa cum ești tu! Şi preț de o jumătate de oră îi vorbi despre dorințele sale.
Maestrul îl ascultă și după ce termină îi spuse:
– Fiule, tăcerea îți va ascuți auzul și-ți va înfrumuseța cuvintele. Vorbele multe îți cheltuiesc energia… atunci când nu spun nimic. Vrei să-mi fii discipol?
– Da!
– In curtea interioară, lângă fântână, este o piatră mare; te rog să mi-o aduci căci vreau să-mi fac un altar din ea.
Pelerinul se uită spre curte și văzu un bolovan foarte mare.
– Glumesti? Nici zece oameni nu o pot ridica… dar eu…
Maestrul plecase deja, târându-și papucii pe lespezile de piatră. Pelerinul rămase trist. Se așeză dezamăgit pe scările templului..
“Niciodată nu voi putea să fiu discipolul acestui mare om” își zise în gând.
Oftând, cu capul plecat, începu să se gândească cum ar putea să ridice minunea de piatră mare cât un munte. Ochii îi căzură pe o furnică ce se oprise din drumul ei chiar în fata piciorului său… cara după ea o greutate de două ori mai mare. Se oprise în fața obstacolului și nu știa ce să facă. O privi curios și văzu că, după o mică ezitare, furnica împreună cu greutatea sa se urcă pe picior și-l traversă de-a latul, continuându-și drumul.
“Ar fi putut să-mi ocolească piciorul, dar ea nu… nu s-a dat înapoi din calea obstacolului… cu îndrăzneală l-a depășit… câtă putere la o furnică!” gândi uimit pelerinul și se adânci și mai mult în tristețe.
Treceau zilele și pelerinul își făcuse obicei să urmărească cum acționează fiecare vietate în fața obstacolului – adică a piciorului său – și nici una nu avea curajul furnicii. Și mai observă că toate greutățile cărate de furnică depășeau cu mult mărimea trupului ei firav.
Într-o zi, maestrul îl văzu plângând. Se așeză lângă el, și-l întrebă cu blândețe:
– S-a întâmplat ceva, dragul meu?
– Maestre, și furnica este mai mare decât mine. Sunt atât de mic…!!
– Mă bucur să te aud spunând asta. Ești pe drumul cel bun!
Înainte de a apuca să mai spună ceva, maestrul era deja departe. Pelerinul se gândi zile la rând cum să facă să ridice piatra și în același timp se gândea și la furnică, la puterea ei.
“Voi reuși… voi reuși pentru că îmi doresc din tot sufletul să fiu discipolul maestrului”.
Și-n același timp își dori să fie furnică, să aibă curajul și forța ei. Într-o zi se duse în fata pietrei, o privi cu atenție câteva secunde, respiră profund de trei ori, se interioriză preț de câteva clipe, desprinse brațele încet, încet, ca și când ar zbura și îmbrățișând-o, ridică piatra și o așeză în fața camerei maestrului.
Văzând toate acestea, maestrul râse cu poftă și-i spuse:
– Ai învățat?
– Da, maestre, am aflat multe observând. In primul rând am aflat că maestru poate să-ți fie oricine, chiar și o furnică, dacă ești capabil să înțelegi lecția oferită. In al doilea rând, să nu-ți fie teamă de nici un obstacol, acceptă-l, “intră în el”, fii una cu el… conștientizându-l, îl poți trece cu bine. In al treilea rând, puterea unei ființe nu stă în forța mușchilor ei, ci în Sine; concentrându-mă asupra Sinelui, devenind una cu el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o ridic, deși era de două ori mai grea decât mine…In al patrulea rând, să nu judeci pe nimeni după “mărimea” lui, ci după fapta lui… furnica este o vietate atât de mică, dar foarte puternică. Şi-n al cincilea rând, să crezi… să crezi în Dumnezeul din tine, și atunci puterea ta va fi fără limite! Dar toate acestea nu aș fi putut să le învăț dacă nu aveam o motivație, un scop al vieții: să fiu precum maestrul meu.
– Daca vei reuși să fii mereu ca și furnica, atunci ai înțeles unul dintre secretele vieții:
nu există obstacol pe care să nu-l învingi atât timp cât ești cu sufletul curat și centrat în Inimă. Forța din tine poate muta și munții, iar credința ta îți va fi călăuză.
Bine ai venit printre discipolii mei!

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.

Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.

In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus : „Ai curaj , intra si schimba-ti povara ” . Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai , si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.

In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

O poveste de Paulo Coehlo

5.Vitica si boul – Fabula de Esop

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.

Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in onoarea acelui mare eveniment.

Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: „Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.”

Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.

Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.
6.GAINA SI RANDUNICA Fabula de Esop

Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.

O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, „Mai oratanie prostanaca, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste creaturi rele, ce se vor hrani numai tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.”

Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.

Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.

Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta, ci de felul rau in care l-ai adus intru lume.

7.Gaina cu oua de aur – Fabula de Esop

Un taran si nevasta-sa se bucurau de o vreme de o gaina ce scotea la iveala, in fiecare zi, cate un ou de aur.
Cei doi au ajuns astfel sa se gandeasca ca acea orataniei avea o multime de aur in burta ei, si pusi sa se imbogateasca peste noapte, i-au taiat gatul fara nici o mila ori ezitare.
Dupa ce i-au dspicat pieptul, au descoperit, cu mare uimire, ca maruntaiele ei nu erau cu nimic deosebite de cele ale altor gaini. In acest fe, crezand ca vor avea o mare avere peste noapte, taranul si nevasta-sa au trebuit sa sufere de mica avere daruita da gaina zi de zi.

Morala:
Bucura-te de fericirea mica dar adevarata a fiecarei zile, fara a incerca, pe necugetate, sa-ti schimbi in si mai bine viata intr-o singura si necugetatata zi.

8.MĂIESTRIA CREIONULUI

Un copil îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, îl întrebă:
– Bunicule, ce scrii acolo? Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine…
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
– E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele, este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi nedumerit creionul, fiindcă nu văzuse nimic special la acesta.
– Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
– Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile, răspunse bunicul. Creionul are cinci calităţi, pe care dacă reuşeşti să le menţii, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.

Prima calitate: Poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această Mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.

A doua calitate: Din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii, dacă suporţi unele dureri, ele te vor face mai bun.

A treia calitate: Creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce este greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru, nu înseamnă neapărat ceva rău. Ceea ce este bine, este faptul că ne menţinem pe drumul drept.

A patra calitate: La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, şi tu pune accent mai mult pe ce se întâmplă înlăuntrul tău, decât pe exterior.

Şi, în sfârşit, a cincea calitate: Creionul lasă întotdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că ceea ce faci în viaţă, va lăsa urme. Dragul meu, încearcă să fii conştient de fiecare faptă pe care o faci.

Sper că v-a plăcut povestea. Cred că fiecare dintre noi avem de învăţat din cele cinci calităţi ale creionului.
Domnul să vă binecuvânteze!

9.Gaina si randunica ( fabula de Isop )

Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.
O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, „Mai, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste creaturi rele, ce se vor hrani nu numai din tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.”
Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.

Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.

Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta…

10. Vitica si boul

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.

Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in onoarea acelui mare eveniment.

Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: „Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.”

Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.

Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.

11.O poveste de Paulo Coehlo

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.
Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.
In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus :
„Ai curaj , intra si schimba-ti povara ” .
Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai , si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.

In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

12.Trandafirul din interior (sursa internet)

Un om a plantat un trandafir, plin de speranţă a început să-l ude, şi înainte ca acesta să înflorească l-a examinat. A observat mugurul care avea să iasă curând, dar a observat şi spinii de pe tulpină şi s-a gândit: „Cum poate o floare atât de frumoasă să provină dintr-o plantă atât de plină cu spini ascuţiţi?” Întristat de acest gând, a uitat să mai ude trandafirul, şi chiar înainte să înflorească, trandafirul a murit.
Aşa se întâmplă şi cu multi oameni. În fiecare suflet există un trandafir. Calităţile pozitive plantate în noi la naştere, se dezvoltă pe pământul cu spinii greşelilor noastre. Mulţi dintre noi când ne uităm la noi înşine, vedem doar spinii, defectele. Devenim disperaţi de gândul că nimic bun nu este în noi. Neglijăm să udăm binele din noi, şi este posibil ca acesta să moară. Nu suntem conştienţi de potenţialul nostru.
Unii oameni nu văd trandafirul din interior şi au nevoie de alţii ca să le arate. Una din cele mai frumoase calităţi de care poate dispune o persoană, este aceea de a trece peste spinii celuilalt şi de a găsi trandafirul. Aceasta este una din caracteristicile iubirii…să priveşti o persoană, să cunoşti defectele sale şi s-o accepţi în viaţa ta…în tot acest timp recunoscând nobleţea sufletului său. Ajută-i pe ceilalţi să-şi învingă defectele. Dacă le arătăm „trandafirul” din ei, îşi vor învinge spinii. Numai atunci vor reuşi să înflorească de mai multe ori.
Morala: Cel mai bun prieten este acela care îmi arată defectele.

13.Povestea Licuriciului si a Buburuzei…

A fost odata ca niciodata, intr-o padure oarecare, o Buburuza care a intalnit un Licurici.

Buburuza si Licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna… Numai ca, si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti… o crenguta, o pietricica, o frunza…
Si atunci, Buburuza si Licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana, pentru ca nimic sa nu-i poata desparti… Se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti…
Dar intr-o zi, Licuriciul a constatat ca Buburuza disparuse…
Nu mai stia daca el a lasat-o din mana sau daca ea i-a dat lui drumul mainii, dar asta nici nu conteaza in Povestea noastra. Conteaza numai ca Licuriciul, singur si trist, a cautat Buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o….
Licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec…
Si cum se plimba Licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o Furnica.
Licuriciul i-a povestit Furnicii ce i se intamplase, iar Furnica i-a spus:
– Licuriciule, poate daca ai stralucii tare, tare, Buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine…
– Stii ca ai dreptate? a spus Licuriciul. Eram asa de trist, incat am uitat sa stralucesc!
Morala Povestii…
De cele mai multe ori, tristetea si panica ne coplesesc in asa masura incat uitam cat de valorosi suntem, nu ne mai permitem sa stralucim, ca atunci cand aveam motive sa o facem.
Daca nu mai avem valorizarea exterioara, daca nu ne este satisfacuta nevoia de a fi utili, ne consideram lipsiti de valoare.
Uneori, durerile provocate de esecuri, de nereusite, ne imbraca intr-o culoare lipsita de stralucire.
Ne cufundam in apatie, in victimizare, refuzand, de cele mai multe ori, fara sa ne dam seama, sa mai fim vazuti de persoanele dragi de langă noi…

14.Povestea unui baietel

În timp ce un om isi schimba roata la maşina nouă, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuţită si a inceput sa zgârie aripa maşinii. Mânios, barbatul a luat mâna copilului şi l-a lovit peste ea de multe ori, fără să-şi dea seama ca avea în mână o cheie.
La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Când si-a văzut tatal… copilul a intrebat cu ochii plini de durere: „Tati, imi vor creşte degetele la loc?”.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte… stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul scrisese: „TATI, TE IUBESC”.
Mânia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata… Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Dar problema lumii de astazi este ca Oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite… in timpul acestui an, sa fim atenti si sa ne amintim: Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oameniii pentru a fi iubiti.

15.Bătrânica şi vizita lui Dumnezeu

Era odată o bătrânica căreia Dumnezeu îi promisese că o va vizita „astăzi”.

Ea nu se arătă deloc modestă la auzul acestui lucru. Mătură şi şterse praful prin casă, găti bucate delicioase şi pregăti masa. Apoi se aşeză să-l aştepte pe Dumnezeu. Deodată cineva bătu la uşă. Numaidecât bătrâna sări să-i deschidă uşa, dar când văzu că afară era doar un biet cerşetor spuse: „Nu, pentru Dumnezeu! Du-te unde vrei astăzi. Tocmai îl aştept pe Domnul, nu te pot primi la mine!”. Şi-l lăsă pe cerşetor să plece cu mâna goală. După câtva timp bătu din nou cineva la uşă. Acum bătrâna deschise uşa mai repede decât prima dată. Dar pe cine văzu ea afară?

Pe nimeni altul decât pe un bătrân zdrenţăros. „Astăzi îl aştept pe Dumnezeu. Nu mă pot ocupa de tine”, spuse ea şi-i închise uşa în nas. După câteva ore mai bătu cineva. Când bătrâna se repezi să-i deschidă, văzu din nou un cerşetor slab şi zgribulit care o rugă insistent să-i dea un colţ de pâine şi un loc de dormit sub acoperişul casei ei.

„Hai, lasă-mă în pace! Îl aştept pe Dumnezeu! Nu te pot primi la mine!” Şi bătrânul trebui să meargă mai departe, iar bătrâna se puse din nou să aştepte.
Timpul trecea oră după oră. Se făcu seară şi Dumnezeu încă nu venise. Bătrâna deveni din ce în ce mai îngrijorată. „Unde o fi rămas Dumnezeu? Sau unde s-o fi rătăcit?” În cele din urmă bătrâna se duse la culcare şi imediat adormi. Dumnezeu îi apăru bătrânei în vis şi-i spuse: „De trei ori am bătut astăzi la uşa casei tale şi de trei ori M-ai refuzat”.

16.Dragostea mamei…

Un baiat de 16 ani a facut o calatorie in strainatate… Dupa un timp, cand sa intors acasa la aeroport il astepta mama lui cu lacrimi de bucurie in ochi. Cand a ajuns si-a strans baiatul in brate cat de tare a putut deoarece i-a fost foarte dor de el.

Baiatul insa i-a spus: “mama stiu ca ma iubesti… mult, dar daca ma strangi asa de tare in brate in fata atator oameni ca pe un copil mic… ma faci de rusine!”
Cu aceste vorbe a ranit-o foarte tare pe mama lui care se gandea ca… fiul ei nu se bucura din tot sufletul ca o revede.
Dupa alti 6 ani fiul ei a plecat iar intr-o calatorie in strainatate si desi avea deja 21 de ani, mama lui a mers cu el la aeroport sa il conduca sa isi ia ramas bun de la el.
Dar de data aceasta nu si-a imbratisat fiul ci s-a intors cu spatele plangand foarte tare si zicandu-i doar atat: „Ramas bun fiule si sa ai grija de tine”.
Dupa o vreme, cand baiatul s-a intors din calatorie… mama lui nu il mai astepta in gara… Cand a ajuns acasa a gasit pe masa un buchet de flori si langa flori o scrisoare de la mama lui…
Curios a deschis-o si a inceput sa o citeasca, iar dupa ce a terminat a cazut jos plangand si distrus… era cel mai urat si rau moment din viata lui.
Iata ce scria in scrisoare:
„Fiul meu drag, cu 6 ani in urma, cand te-ai intors acasa, aveam lacrimi de bucurie in ochi si te-am strans cu drag in brate, dar cand tu vei citi randurile acestea… eu voi fi deja in cimitir intr-un mormant… pentru ca am murit de cancer…
Cand ai plecat ultima data nu te-am mai starns in brate, ci ti-am intors spatele… ca sa nu te fac de rusine in fata oamenilor strangandu-te in brate ca pe un copil mic… dar am plans foarte tare pentru ca am stiut ca te voi vedea pentru ultima data.
Te iubesc foarte mult si ma voi ruga Domnului pentru tine… iar dragostea mea va veghea intotdeauna asupra ta!
Cu mult drag, mama

17. Pasaj extras din cartea „Cu Dumnezeu in subterana” de Richard Wurmbrand

„Intr-o Duminica, propunandu-i sotiei mele sa mergem la o slujba de seara in biserica, a izbucnit in lacrimi; voia sa vada un film.
-E-n ordine! i-am spus. Vom merge la film, fiindca te iubesc!
Dupa ce am iesit de la film ne-am dus la o cofetarie si am mancat o prajitura. Dupa asta i-am spus:
-Acum du-te la culcare. Vreau sa caut o fata si s-o duc la un hotel.
-Ce-ai zis?
-E destul de simplu.Tu du-te acasa. Vreau sa gasesc o fata si s-o duc la un hotel.
-Cum poti sa spui asemenea lucruri?
-Dar m-ai determinat sa merg la cinema si ai vazut ce a facut eroul…de ce n-as face si eu la fel? Daca maine si in zilele urmatoare vom merge la astfel de filme, vom urma pilda pe care ele ne-o dau; dar daca vrei sa fiu un sot bun, vino tu cu mine din cand in cand la biserica.
Ea a reflectat asupra acestei intamplari, apoi, binisor, fara sa spuna nimic, m-a insotit din ce in ce mai des la biserica. Totusi, inca mai tanjea dupa distractii, iar cand vroia sa mearga undeva, o intovarasam si eu. Intr-o seara ne-am dus la un chef. Aerul era plin de fum. Perechile dansau si se dragosteau in vazul lumii. Deodata sotia mea s-a simtit dezgustata de toate si a zis: „Hai sa plecam! Imediat!” Am spus: „De ce sa plecam? De-abia am venit!” Am ramas pana la miezul noptii. Din nou mi-a cerut sa plecam acasa si din nou am refuzat. La fel si la 1 si la 2 noaptea. Numai cand am vazut ca era total scarbita de toate acestea, am fost de acord sa plecam. Am iesit afara in aerul rece…Sabina a zis: „Richard, ma duc chiar acum la pastor acasa sa-i cer sa ma boteze. Va fi ca si cum as face baie dupa toata murdaria asta!” Am ras si i-am spus: „Ai asteptat atata timp, poti sa mai astepti si pana maine dimineata. Lasa-l pe bietul pastor sa doarma.”

Aminteste-ti mereu… vegheaza asupra gandurilor tale; ele vor deveni cuvinte. Vegheaza asupra cuvintelor tale; vor deveni fapte. Vegheaza asupra faptelor tale, vor deveni obiceiuri. Vegheaza asupra obiceiurilor tale, vor deveni un caracter. Vegheaza asupra caracterului tau; va deveni destinul tau…

zambetimagini delfini ascultaferice de cei insetati

empty

Crestinul Yun, Omul Ceresc la Sala Expo Arad -VIDEO MINUNAT

„cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun.” 1 Tes.5:21

10 cai

cel mai important

eu voi lauda pe
frica de Domnul
scutul meu
inima

Marturia crestinul chinez Yun in Romania- VIDEO MINUNAT


imagini flori
imagini rugaciune
sunt momente
imagini versete
imagini versete

FILM -Patimile Domnului Isus Christos si „Dulcele sarut al singuratatii”

Despre Filmul Patimile lui Hristos de Vladimir Pustan

A facut multa valva filmul lui Mel Gibson ( cel postat mai jos)
Nu stiu motivele pentru care s-a apucat de treaba asta. Rautacios, ma gandesc ca, oricum, cel putin financiar, a meritat efortul. Am vazut filmul „piratat”, inainte cu o saptamana de a aparea pe ecranele romanesti.

Nu le-a placut evreilor filmul, pentru ca de doua mii de ani tot ce-i cu privire la Isus nu le place.
Nu le-a placut catolicilor filmul, pentru ca Maria I-a sarutat picioarele rastignite si s-a umplut de sange pe buze. Hristos avea voie sa fie stalcit in bataie, dar imaculata fecioara n-avea voie sa fie atat de umana.
Nu le-a placut ortodocsilor filmul, ca n-a avut nici o liturghie in el si a fost facut de imperialistii americani ahtiati dupa bani.
Nu le-a placut penticostalilor filmul, pentru ca a fost, film si filmele nu-s bune sa fie vazute.

Se spune ca a fost un film crud. Nu cred asta. Mel Gibson l-a citit pe Flavius Josephus, care ne spune cum era crucificarea, l-a citit pe Eusebiu, care ne spune cum era bataia cu biciul ( Eusebiu spune ca dupa 50 de lovituri li se vedeau rinichii si organele interne 🙁
Filmul a fost ca viata. Fara fasoane, fara romantisme. Pe noi ne deranjeaza pretul platit de Hristos pentru rascumpararea omenirii. Noi n-am fi vrut sa-I ramanem datori. Filmul facut de Zefirelli este o telenovela pe langa cel al lui Mel Gibson. Am dori un Hristos care a suferit crucea cat o impunsatura de ac pentru determinarea grupei sanguine. „Chiar asa a fost?” m-a intrebat cineva. „Nu, i-am zis, a fost mult mai greu si mult mai rau.”

Pocainta inseamna sa intelegi ca esti rau, ca pentru tine a suferit nespus Dumnezeu. Hristos n-a plecat pe „Via Dolorosa” senin, zambind camerelor de luat vederi.
Am vrea ca totul sa fie gratuit, sa nu ne coste nimic. De aceea judecata va fi atat de aspra, pentru ca Dumnezeu S-a chinuit cumplit. L-au batut romanii, dar pe tot ce pune mana omul se usuca. Am auzit ca s-au pocait o gramada de oameni la filmul acesta. Mi-e mila de ei daca a trebuit sa vada un film, ca sa-L inteleaga pe Dumnezeul Scripturilor. Un pastor american a lesinat. Oare ce-a predicat in toti anii de pana acum?

Initial Mel Gibson n-a vrut sa titreze filmul. Sa ramana in aramaica si latina, iar imaginea sa spuna totul. Dar i-au zis ca miliardele de „crestini” nu cunosc Biblia, de aceea e bine sa foloseasca traducerea, sa inteleaga tot omul.
Filmul ne-a umilit. Un film mediocru a pus pe picior gresit o crestinatate care uitase de Golgota, de Hristos, de mantuire, care traia plenar filosofia „nu te baga in viata mea”.

Hristos „S-a bagat” in viata noastra, acoperindu-ne cu sangele iertarii.

*preluat din „Dulcele sarut al singuratatii” de Vladimir Pustan*

BIBLIA cartea Isaia capitolul 53

1. Cine a crezut in ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut bratul Domnului?

2. El a crescut inaintea Lui ca o odrasla slaba, ca un lastar care iese dintr-un pamant uscat. N-avea nici frumusete, nici stralucire ca sa ne atraga privirile, si infatisarea Lui n-avea nimic care sa ne placa.

3. Dispretuit si parasit de oameni, Om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit, ca iti intorceai fata de la El, si noi nu L-am bagat in seama.

4. Totusi El suferintele noastre le-a purtat, si durerile noastre le-a luat asupra Lui, si noi am crezut ca este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit.

5. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti.

6. Noi rataceam cu totii ca niste oi, fiecare isi vedea de drumul lui, dar Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tuturor.

7. Cand a fost chinuit si asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la macelarie si ca o oaie muta inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

8. El a fost luat prin apasare si judecata. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut ca El fusese sters de pe pamantul celor vii si lovit de moarte pentru pacatele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pusa intre cei rai, si mormantul Lui, la un loc cu cel bogat, macar ca nu savarsise nicio nelegiuire si nu se gasise niciun viclesug in gura Lui.

10. Domnul a gasit cu cale sa-L zdrobeasca prin suferinta… Dar, dupa ce Isi va da viata ca jertfa pentru pacat, va vedea o samanta de urmasi, va trai multe zile, si lucrarea Domnului va propasi in mainile Lui.

11. Va vedea rodul muncii sufletului Lui si Se va inviora. Prin cunostinta Lui, Robul Meu cel neprihanit va pune pe multi oameni intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu si va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.

12. De aceea, Ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari, si va imparti prada cu cei puternici, pentru ca S-a dat pe Sine insusi la moarte si a fost pus in numarul celor faradelege, pentru ca a purtat pacatele multora si S-a rugat pentru cei vinovati.

http://www.youtube.com/watch?v=i25D7Td26_Y

https://www.youtube.com/watch?v=flt-22AOJe4

ai fost junghiat imagine

bunatatile Domnului imagine
Domnul este viu

imagine cheia succesului

imagini biblie

Chinezul crestin Yun, „omul ceresc ” vine in Romania (program complet)

Chinezul crestin Yun este cunoscut în China sub numele de „omul ceresc”. Această poreclă provine de la un incident din anul 1984, când a refuzat să-şi dea numele adevărat autorităţilor. Dacă şi-ar fi divulgat adevărata identitate, el ar fi pus în pericol viaţa creştinilor locali. Ca răspuns la bătăile şi ameninţările Biroului Public de Securitate de a-şi divulga numele şi adresa, Yun a strigat: „Eu sunt un om ceresc! Casa mea e în cer!” Credincioşii locali, care încă se mai adunau într-o casă învecinată, i-au auzit strigătul şi au ştiut că acesta reprezintă un semnal de alarmă faţă de pericolul iminent. Au fugit cu toţii şi au scăpat de arest.

În semn de respect pentru curajul său şi pentru dragostea manifestată faţă de Trupul lui Christos, credincioşii din China i-au spus, până în ziua de azi, Yun, „omul ceresc”.

Mărturia fratelui Yun demonstrează existenţa credincioşiei şi a bunătăţii lui Dumnezeu în viaţa sa. În povestea lui este vorba despre un tânăr flămând pe care Dumnezeu L-a scos dintr-un sat sărac din provincia Henan şi L-a folosit pentru zguduirea lumii. Acest om preferă să se concentreze asupra caracterului şi frumuseţii lui Isus Christos, decât asupra miracolelor şi suferinţelor prin care a trecut. El doreşte ca întreaga lume să-L cunoască pe Dumnezeu aşa cum Îl cunoaşte el – nu ca pe un personaj istoric şi distant, ci ca pe Dumnezeul omniprezent, atotputernic şi plin de dragoste.

În timpul cercetărilor mele pentru această carte am intervievat zeci de creştini din China, care au fost martori oculari şi care pot demonstra veridicitatea evenimentelor descrise în paginile următoare. Pe paginile cărţii vom găsi, de asemenea, câteva contribuţii scurte ale soţiei fratelui Yun, Deling, şi ale câtorva lideri chinezi ai bisericilor de casă. Aceste contribuţii îl vor ajuta pe cititor să obţină o perspectivă diferită – şi o imagine completă – a evenimentelor principale din viaţa lui Yun. Majoritatea reflecţiilor lui Deling au fost făcute în perioadele în care soţul său se afla în închisoare de dragul Evangheliei. (Paul Hattaway)

M-am născut în 1958, în timpul anului chinezesc bisect, fiind cel de-al patrulea copil din cei cinci ai familiei mele. Am venit pe lume într-un sat vechi de fermieri numit Liu Lao Zhuang din ţinutul Nanyang, situat în partea de sud a provinciei Henan din China.

În Henan locuiesc aproape o sută de milioane de oameni, fiind astfel cea mai populată provincie din China. […] Toţi cei şase sute de locuitori din satul meu erau şi sunt fermieri până în ziua de azi. Nu s-au schimbat foarte multe de pe vremea când eram mic. Noi cultivam în special cartofi, porumb şi grâu, dar şi varză şi legume rădăcinoase.

Casa noastră avea o structură foarte simplă; era construită din lut uscat cu acoperiş din paie. Ploaia reuşea întotdeauna să găsească găurile din acoperişul nostru, în timp ce iarna vânturile reci îşi făceau loc prin golurile din pereţi. Când temperaturile scădeau sub zero grade Celsius, obişnuiam să punem pe foc pănuşi rămase ca să ne încălzim. Nu ne puteam permite să cumpărăm cărbuni.

Uneori vara era atât de cald şi umed, încât nu suportam să dormim înăuntrul casei noastre slab aerisite. Paturile erau trase afară şi întreaga familie se alătura celorlalţi săteni, care dormeau în aerul răcoros, sub cerul liber.

Numele provinciei Henan înseamnă „partea de sud a râului”. Marele Râu Galben străbate partea de nord a provinciei. […] Tatăl meu spunea că tot
ceea ce contează este efortul nostru de a face rost de hrană. Era nevoie de toţi membrii familiei la muncă, aşa că de la o vârstă fragedă am mers şi eu la câmp să-mi ajut fraţii şi surorile. În consecinţă, nu am avut oportunitatea de a merge foarte mult la şcoală.

În alte părţi ale Chinei, băştinaşii din Henan au reputaţia de a fi încăpăţânaţi precum catârii. Probabil din cauza încăpăţânării nu au primit cei din provincia Henan credinţa creştină atunci când aceasta a fost adusă pentru prima dată în provincia noastră în anul 1884, de misionarii protestanţi. Mulţi misionari au lucrat în Henan fără prea mare succes. În anul 1922, după aproape patruzeci de ani de efort misionar, existau doar 12 400 de credincioşi protestanţi în întreaga provincie…

      Informatii preluate de la Editura Casa Cartii Oradea

 

UPDATE :

Dacă nu aveți cum să ajungeți să-l vedeți pe viu, așa cum probabil vă doriți, puteți urmări transmisia video la această adresă: http://www.ustream.tv/channel/casa-cartii

Fratele Yun, lider al bisericii subterane chineze, s-a aflat în această perioadă în centrul unei campanii mediatice susținute (la televiziune, la radio și pe bloguri). Ar fi însă o mare eroare să pierdem din vedere faptul că nu el este personajul cheie al evenimentelor la care participă, ci Dumnezeul care l-a ajutat să reziste în pușcărie și să devină o voce cu autoritate.

Împrejurările excepționale prin care a trecut îl recomandă, fără îndoială, ca pe un om de seamă, ca pe un credincios înflăcărat ce merită toată atenția tocmai grație faptului că aduce un mesaj aparte, din inima unei țări pe care suntem obișnuiți s-o considerăm comunistă și atee….

Notati-va programul si spuneti si prietenilor Dvs.

Puteti folosii si butoanele aferente de mai jos si nu uitati sa filmati si sa imi trimiteti si mie video-uri de la intrunire  🙂   Va multumesc.

imagini fratele  Yun  China

imagini mesaje
imagini citate
comorile vietii
fluture imagine
sperante imagini

Miercurea fara cuvinte (38) Si azi mai sunt minuni (very interesting)

         Dragii mei,

nu uitati ca azi sunteti invitati la Miercurea fara cuvinte 🙂

Cand am vazut imaginea aceasta de mai jos pe facebook am scris

„Oare o fii adevarat ? „

Da,  se pare ca e adevarat caci Sylvester Stallone chiar s-a predat Domnului si are o noua viata . Sa nu ma intrebati cat si in ce masura s-a predat, asta vom afla 🙂

Un prieten bun de-al meu se ruga si se  roaga mereu pentru actori  desi mie mi se parea putin comic poate ca de acum ma voi ruga si eu pentru ei. Mai am foi libere in caietul de rugaciune 🙂

   Sylvester Stallone  s-a nascut pe 6 iulie 1946 la  New York si este  actor, regizor și scenarist american. A devenit legendar prin roluri principale în filme de acțiune ca Rocky și Rambo. În anii ’80 a fost unul din cei mai bine plătiți actori ai tuturor timpurilor si a devenit cea mai mare vedetă de cinema din lume.

Un alt  film de un mare succes a lui este intitulat simplu „Rambo” – ” Până în iad și înapoi”, si a apărut pe marile ecrane în luna ianuarie  2008.

      Desi nu prea am urmarit filmele lui promit ca voi urmarii predicile  lui 🙂

caci  ” iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.”  ( Luca 13.30)

sursa imaginii

Daca doresti sa fii informat cand apar articole noi pe acest blog atunci te poti abona chiar AICI si ACUM Thank You Comments Pictures

Click Aboneaza-te prin e-mail

Click RSS Feed

Click
Urmareste-ma pe Twitter

Lasa-mi un comentariu ca sa stiu ca ai trecut pe aici si sa iti intorc vizita!

GOD BLESS YOU MY VIZITORS!

A ramas singur si fara familie…

                   Era un barbat frumos, inalt cu trup de atlet.

Toate femeile isi intorceau capul cand trecea el si multe din ele si-l doreau ca sot nu doar pentru frumusetea lui ci mai mult pentru faptul  ca  avea un suflet mare si un caracter deosebit.

Stia sa respecte pe oricine chiar si pe un copil . Desi era bogat  nu facea diferente intre oameni si ii placea sa ajute saracii intr-un mod discret , fara sa se laude si niciodata nu o facea de ochii lumii.

                   Mii de Euro trimitea lunar la diferite organizatii si intotdeauna trimitea ca si anonim.Cand dorea sa ajute un sarac nu il ajuta direct ci intotdeauana avea intelepciune sa o faca prin altcineva ca sa ramana el in umbra si asta ii aducea multa pace si bucurie in suflet .

Azi era trist, sufletu-i era sfasiat si nu isi mai gasea rostul.Ganduri negre il macinau cumplit si dorea chiar sa se sinucida

Maria nu putea sa inteleaga nimic : cum un barbat frumos, plin de viata, bogat , care avea aproape orice isi dorea a ajuns aici…

Era prea greu pentru ea ca sa inteleaga dar era fratele ei si il iubea.

Camelia a intrat in camera Mariei si o surprinse citind din Biblie  dar Maria speriata ascunse Biblia si se fastacii…

Maria fugii repede la bucatarie si venii cu doua pahare si un suc.Zambii si o trase pe Camelia de mana si  o duse in alta camera…

Ma cearta mama daca nu te servesc cu nimic caci oricine vine la noi acasa trebuie sa fie omenit,  servit cu ce e mai bun si pus la masa iar cand pleaca trebuie neaparat sa primeasca o plasuta cu ceva, fie niste fructe, fie ceva dulce 🙂

Camelia zambii si ea si lua un pahar .Stai jos Maria caci stiu obiceiul familiei voastre si nu schimba subiectul….

Am venit la tine caci vreau sa il ajutam pe fratele tau sau vrei sa il lasi sa se sinucida ? De ce ai ascuns Biblia ? Ti-e rusine ca o citesti caci daca ar fi citit-o si Robert nu ar fi ajuns aici…

Maria pleca capul si tacu…Erau  cateva momente de o tacere adanca si acum peretii care se zice ca au „ochi” vorbeau ….Da, peretii  au „gura ” dar si  „ochi” .

Ei stiau toata istoria lui Robert si fiecare obiect din camera avea o istorie, istorie care avea sa fie descoperita abia mai tarziu…

Acum erau in camera lui Robert, o camera spatioasa dar cam intunecoasa si plina de mister.

Maria deschise larg geamurile si se intoarse spre Camelia.Asa mi-a spus mama ca se face aerisirea corecta .Lasam jumatate de ora apoi inchidem repede sa nu vina fratele meu sa ne gaseasca aici…

Camelia arunca cateva priviri in jurul ei si ramase putin pe ganduri.

De ce m-a adus oare Maria aici se intreba in sinea ei in timp ce privea in jur …

Deodata Maria scoase o scrisoare din sertar si se grabii sa o deschida.

Haide sa iti citesc repede ceva pana nu vine Robert ca ne bate pe amandoua  🙂  , sti sunt lucrurile lui intime unde normal eu nu am ce cauta dar de cateva zile ma tot gandesc la aceasta scrisoare care a fost scrisa in urma cu 5 ani :

                Draga Robert,

te rog frumos sa nu mai mai iubesti. Stiu ca a fost gresala mea ca te-am acceptat ca si amant dar mi-am dat seama ca am gresit enorm si doresc sa ne zicem ADIO acum cand inca sentimentele nu sunt stapane asa de puternic pe noi si cand inca exista salvare pentru amandoi.

Desi din prima clipa niste sentimente ne-au legat totusi pana cand nu suntem infasurati complet de ele putem face ceva , ceva frumos pentru care nu vom regreta fiecare.

Gandeste-te  ca acum suntem legati cu niste sfori subtiri care se  pot rupe usor dar mai tarziu vor fi fasii groase care ne vor lega tot corpul pana sus si nu ne vom mai  putea misca …

Intelegi ? Mai bine sa suferim acum putin decat mai tarziu mai mult  cand totul va fi complicat si poate prea dureros…

Eu am familie la care nu voi renunta niciodata  si ti-am spus asta de la inceput .Am copii  si sot pe care ii iubesc si nu as putea traii fara ei nici o clipa.

Sunt darurile mele de la Dumnezeu.

Stiu ca am gresit fata de Dumnezeu care ma iubeste asa demult dar vreau sa imi cer iertare si sa repar totul pana nu e prea tarziu pana nu afla sotul meu  si nici altcineva.Nu vreau sa imi dezamagesc familia,  prietenii si nici macar pe tine.

Te rog frumos sa intelegi ca trebuie totul sa se incheie, acum si pentru totdeauna.

M-am rugat si Domnul mi-a spus in inima mea ca daca imi voi cere iertare El ma iarta si chiar sotul meu nu va afla nimic caci nu vreau sa il ranesc chiar daca el poate m-ar ierta.Vreau sa ingrop tot acum si pentru totdeauna. De ce nu vrei sa intelegi ca a fost o gresala pe care o regret enorm dar gandeste-te caci daca vom continua vom regreta amandoi amarnic.

Poate ma crezi nebuna dar vreau sa incep o viata noua ,  frumoasa ,  cu Dumnezeu , cu familia mea , cu oamenii care iubesc frumosul.

Sa nu ma crezi o fanatica, o religioasa , o bisericoasa. Nu , ci doar vreau sa citesc zinic Biblia care  mi-a schimat viata  in urma cu cativa ani si vreau sa ma intorc pe caile frumosului, armoniei, blandetii, pacii , iubirii, sinceritatii, sperantei si credintei…

As vrea sa citesti Biblia pe care ti-am dat-o si sa il cunosti si tu pe Domnul Isus Christos ca  Mantuitor personal si El iti va schimba viata si iti va da putere sa treci peste .

Uite ce mi-a scris ieri o prietena:

 „Inchipuie-ţi sufletul ca pe un mic soare în interiorul tău. De fiecare dată când dăruieşti dragoste, când simţi în tine dragoste, când vorbeşti cu dragoste, soarele acesta creşte şi devine o imensă sursă de căldură în interiorul tău, o mare sursă de lumină. Cu cât creşte mai mult, cu atât răspândeşte în jurul tău mai multă lumină.

Această lumină, această căldură nu te încălzeşte numai pe tine, ci pe toţi cei din jurul tău.

Lumina soarelui tău interior îţi luminează gândurile, dorinţele, ţelurile.Totul devine mult mai clar. Lumina din tine îi ajută şi pe cei apropiaţi, care se vor simţi „luminaţi” în prezenţa ta. Iţi vei dezvolta darul de a spune cuvântul potrivit la momentul potrivit şi toată lumea îţi va mulţumi pentru această lumină. Aşa se comportă un suflet care îşi acceptă Dumnezeul interior.”

Asa-i ca e minunat…

Suneria suna jos si bagase repede scrisoarea in sertar si iesira repede din camera….

              VA URMA …

Daca consideri acest articol util si daca doresti sa fii informat cand apar articole noi pe acest blog atunci te poti abona chiar AICI si ACUM Thank You Comments Pictures

Click Aboneaza-te prin e-mail

Click RSS Feed

Click
Urmareste-ma pe Twitter

Lasa-mi un comentariu ca sa stiu ca ai trecut pe aici si sa iti intorc vizita!

GOD BLESS YOU MY VIZITORS!

547338_382659568438375_193775447326789_1005900_503905165_n-kopie - Kopie

8115_294227720675533_1155769906_n

SCRISOARE NEDESFACUTA-pentru un prieten drag

Ti s-a-ntâmplat prietene, vreodatã,
Ca-ntr-o scrisoare dorul tot sã-l pui,
Dor izvorât din inimã curatã,
Din focul viu al dragostei dintâi…?

Ti-ai pus în slove inima întreagã
Cu zâmbet si cu lacrimi când le-ai scris…
Pentru fiinta-n lume cea mai dragã
Cu ce emotii plicul l-ai trimis!…

Începe-acum cumplita asteptare
Cu lupte-ntre sperante si-ndoieli.
Rãspunsul îl astepti cu-nfrigurare.
Va fi un DA? Sau NU? Cum va fi el?

Dar zilele trec… nopti lungi de frãmântare…
Trec luni… un an… apoi trec ani stingher…
Târziu aflat-ai cã acea scrisoare
Nedesfãcutã zace-ntr-un ungher!

Ce dragoste aleasã si fierbinte
Atât de crudã rãsplâtire-avu!
Dar, dragul meu, nu-ti trece-acum prin minte
Cã o scrisoare ai primit si tu…?

Cãci Dumnezeu din lumile-I de pace,
Ti-a scris-o cu iubirea Sa, din cer.
N-o sti? Ori n-ai citit-o? ori ea zace
Nedesfãcutã-ntr-un uitat ungher…?

Citeste-o si rãspunde la scrisoare!
Aceasta-i hotãrârea ce-o poti lua.
Aceasta-i clipa ta de cercetare
Când poti rãspunde-n umilintã: DA!

Cum asteptai odatã tu rãspunsul
Si Dumnezeu il asteaptã necurmat,
Ca mântuit sã poti sa fi printr-însul,
Cât este harul încâ arãtat.

Dar va veni o zi de grea rãsplatã
Când vei vedea pe-acela ce ti-a scris
Si te-a iubit… cum n-ai gândit vreodatã,
Iar tu… o viatã-ntreagã L-ai respins.

Ce îngrozit vei fi în nefiintã
Când spre salvare nu va mai fi drum
Si-n flãcãri arzãtoare de cãintã
Plãti-vei nepãsarea de acum…

De ce astepti asa un ceas sã vinã?
Crezi tu cã poti scãpa?
O, dragul meu,
De ce nu vrei sã intri în luminã
Cât timp spre ea te cheamã Dumnezeu?

Deschide-n umilintã Cartea Vie –
SCRISOAREA Sfânt-a Celui Preaînalt,
Citeste-o-nlãcrimat de bucurie
Si la iubirea Lui rãspunde: DA!

AMIN
de Cornelia Gavril

1-ro-3ceefdaa5ea618a1d660d1ef93a72bc8kjj-copie396997_189474164484223_100002649214118_321973_428591968_n264061_10151403499710590_1679836960_n

Eu stiu cine sunt ,dar tu ?Eu sunt…

Sunt o frunza purtata de adierea dulce a Duhului Sfant spre limanuriile ceresti

Sunt pasarea calatoare spre patria cereasca…

Sunt o umbra…

Sunt o adiere…

Sunt o stea care a primit stralucire de la Soarele Dreptatii,Domnul Domnilor si Regele Regilor…

Sunt un strain pe acest pamant dar am o tara minunata si UN REGE CARE MA ASTEAPTA

Sunt gandul care -si asteapta trecerea…

Sunt mireasma floriilor cerului

Sunt fara valoare…doar prin EL EU AM VALOARE

Sunt vioara care canta primavara…

Sunt firicelul de apa din IZVORUL NESECAT, APA VIETII

Sunt raza de soare din orizontul infinit…

Sunt zambetul rodului suferintei LUI…

Sunt…….

Sunt o persoanä optimistä,realistä…fericitä

AM AVUT SI EU HARUL ACESTA MINUNAT(care e o REALITATE nu o poveste…)

SÄ FAC PARTE DIN FAMILIA CEREASCÄ(cea mai minunatä familie)
si träiesc cu nädejdea cä

CEL CE VINE VA VENII SI NU VA ZÄBOVII…

si mä bazez INTOTDEAUNA SI IN ORICE SITUATIE pe promisiuniile

CELUI CE NU POATE SÄ MINTÄ….

„Mulţi oameni numesc pe cei care vor sa respecte Biblia sectanţi sau rätäciti…. Aceştia sunt acuzaţi ca nu ţin tradiţiile si obiceiurile…..
Dar unde este păcatul când cineva isi focalizează atenţia

DOAR SPRE SFÄNTA SCRIPTURÄ???”

„Oare cine doreşte toata viata sa se calauzeasca după Biblie
Cuvântul lui Dumnezeu, se poate rataci?

Oare cine se rätäceste?

Cel ce doreste sincer sä asculte doar de CUVÄNTUL VESNIC
sau cel ce urmează
practicile Tradiţiei sau a dominatiunii din care face parte???”

Nu trebuie sä-mi räspunzi mie…räspundeti tie,
in sinceritate,in interiorul täu…

Cänd esti singur ,fä liniste in tine,mediteazä,
roagä-te IN SIMPLITATE cu cuvintele tale…
si vei primii un räspuns persoanal…

si dacä vei fi sincer, NU VEI FI DEZAMÄGIT
DE CEL CE TE IUBESTE SI TE-A CREAT Domnul Dumnezeu Atotputernic

Traieste viata de credintä(CÄCI toti avem in noi
dorinta dupä D-zeu…
Eclesiastul 3:11
„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. ”
…..dar ne pierdem cäteodatä
prin religii,prin nepäsare,prin fugä de adevär….)

NUMAI după invätatura Bibliei,nu după datini si tradiţii,nici dupä doctrinele religiei tale…

Lasä-L pe Domnul Ieshua Hamashia sä fie in centrul vietii tale,

astfel bucuria mäntuirii te va însoţi in fiecare zi…
chiar si cänd nu o vei simtii…ea va fi prezentä acolo…

cäci CREDINTA nu se bazeazä pe SIMTURI ci pe o REALITATE…

(sunt situatii in viatä cänd vei simtii cä Domnul nu e cu tine sau cä te-a päräsit…
ACEASTA NU E ADEVÄRAT,este doar o manipulare a simturilor si a gändurilor
din partea celui räu ca sä te descurajeze …
dar TU FII INTELEPT si nu-i asculta glasul siret…

ascultä doar GLASUL BLÄNDULUI PÄSTOR care iti vorbeste printr-un fel sau altul…
chiar poate printr-o persoanä neinsemnatä(„o picäturä „)…sau printr-o poezie…

” Eu sunt cu Tine cand ti-e greu cänd simti cä nu mai poti …
Cänd cei din jur te-au päräsit si prietenii chiar toti ….
Cänd tu te bucuri Eu zämbesc , mä simt atät de bine…
Iar cänd tu plängi, mä intristez si stau si pläng cu Tine…”

….vei avea UN PRIETEN ADEVÄRAT IN ORICE SITUATIE A VIETII…

vei fi binecuväntat,iubit,apreciat,inteles,ajutat….

NU VEI PIERDE NIMIC….
DAR IN SCHIMB VEI PRIMII TOTUL…
SI CEL MAI FRUMOS DAR e sä-L cunosti pe EL ,

Ioan 17:3
” Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine,

singurul Dumnezeu adevărat şi pe Iesus Christos,
pe care L-ai trimis Tu.”

CARE TE VA INSOTII MEREU…..
chiar dacä tu nu-L poti vedea cu ochii acestia de carne…

si nu uita CÄ EL E SINGURUL DIN TOT UNIVERSUL
(MULTIVERSUL zicea cineva drag mie…
si am inteles profunzimea acestui cuvänt….
cäci Domnul Dumnezeu e asa de mare!!!!…
CINE POATE SÄ-L CUPRINDÄ?)

Ioan 14:1-5

“Sä nu vi se tulbure inima; credeti in Dumnezeu,
credeti si in Mine.
In Casa Tatälui Meu sunt multe locuinte.
Dacä nu ar fi asa, v-as fi spus;
pentru cä Mä duc sä vä pregatesc un loc;
si, dacä Mä voi duce
si vä voi pregati un loc,
vin din nou si vä voi primi la Mine Insumi,
ca, acolo unde sunt Eu, sä fiti si voi.

Si stiti unde mä duc Eu si stiti calea.“
………………………………………………………………….
………………………………………………………………………..

DAR TU STII?

Poate vrei sa ne spui si noua CÄCI SI PÄREREA TA CONTEAZÄ…
poti sä o scrii aici:
parereataconteaza1  @ yahoo.com
chiar acum(sä-ti imprumut stiloul meu sau folosesti tastatura?!!! :))

SI TOTUSI CE ESTE UN CRESTIN?

“Un adevărat credincios ESTE O CIUDÄTENIE.

El are o dragoste supremă pentru Cineva pe care niciodată nu l-a văzut;

îi vorbeşte cu familiaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea;

el se aşteaptă să meargă în ceruri pe baza meritelor Altcuiva;

se goleşte singur de sine pentru a fi umplut de Altcineva;

recunoaşte că a greşit pentru a putea fi socotit drept;

se coboară pentru a fi ridicat; este cel mai puternic atunci când este cel mai slab;

este cel mai bogat când este cel mai sărac,

cel mai fericit când îi merge cel mai rău.

El moare pentru a putea trăi;

el pierde pentru a putea câştiga;

dăruieşte la alţii, pentru a păstra pentru el.

El vede nevăzutul; el aude neauzitul şi cunoaşte necunoscutul!”

(A. W. Tozer)