Meditatia zilei-Domnul Isus este Mielul lui Dumnezeu

 

miel«El a fost dus ca o oaie la tăiere şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura.» Faptele Apostolilor 8:32

Domnul Isus este Mielul lui Dumnezeu pentru că în acest fel S-a descoperit şi a fost cunoscut de lume.

Mielul este simbolul purităţii şi al nevinovăţiei.

Domnul Isus a fost Om în toate privinţele: «ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat» (Evrei 4,15).

A fost într-adevăr o fiinţă umană în carne şi oase, ca noi toţi de altfel şi recunoaştem adevărul acesta în dezvăluirea umanităţii Sale:

El a plâns, I-a fost foame, I-a fost sete, I-a fost teamă, a obosit, a fost ispitit de Satan – dar nu a păcătuit niciodată!

De aceea este numit Mielul sfânt al lui Dumnezeu.

Pentru că Domnul Isus a trăit în sfinţenie, sângele Său — şi numai al Său — ne curăţă de absolut toate păcatele.

El a ales să fie Mielul lui Dumnezeu pentru ca noi să putem păşi pe calea Sa.

El a venit din ceruri cu scopul clar de a fi sacrificat pentru păcatele noastre: «… vrednic este Mielul, care a fost junghiat» (Apoc. 5,12).

Nu a fost disperat din cauza execuţiei Sale groaznice, ci a spus cu hotărâre sfântă:

«Dar tocmai pentru aceasta am venit pană la ceasul acesta!» (loan 12,27).

Şi-a dat viaţa de bunăvoie şi prin aceasta ne-a descoperit nouă tuturor natura Sa de Miel, predestinat sacrificiului suprem.

WIM MALGO

lion-of-judah-lamb-of-god

Daca te simti impovarat de pacate sau greutatile vietii vino azi la El, chiar acum si spune-I Lui in rugaciune tot ce te apasa si cheama sangele Lui sa te curateasca pe deplin ca sa fi un vas curat, placut inaintea lui Dumnezeu.

El iti iarta toate pacatele si iti ia toate poverile inoindu-ti viata.

/:Rănile Lui ne-au mântuit, braţul Său ne-a izbăvit
În El avem iertare, în El avem vindecare:/
/:Cheamă-l în sufletul tău, cheamă-L când îţi este greu
El e bun şi va veni, sufletu-ţi va izbăvi:/
Îţi va izbăvï ”

 


cer,pasari,libertate
Stanca,versete

Mai trimite Doamne, incurajari -versuri si video

Corul Rugul Aprins – Mai trimite-mi Doamne”

Mai trimite-mi Doamne, incurajari..
1.Ma simt ca o frunza, purtata de vant.
Ca o trestie franta,pe malul unui lac.
Ca un nuc, care abia mai infomega.
Dar fara Domnul, mult, mult prea sarac.

2.Furtuna e mare iar barca mi-e inecata.
Nu mai pot vasli, as vrea, sa ajung la mal.
Ma uit in jurul meu si vad, doar barci scufundate.
Mai Vino odata, sa nu ma pierd in lac.

REFREN :Mai trimite-mi Doamne X 3
Incurajari.
Cand mi-e greu pe cale, nu mai am rabdare.
Mi-ai spus sa Te chem, cand imi este greu.

3.Azi e clipa sa Te strig.
E momentul sa Te chem, in ajutor.
Nu vreau sa Te pierd Isuse,
Nu vreau sa Te pierd, caci prea mult Te iubesc.

4.Nu-s nici fiul lui David
Ai mila de mine.
Nu sunt orbul Bartimeu, cel din vechime.
Nu-s femeia, canadianca, cea din scripturi.
Sa cer de la tine, doar faramituri.

5.Sunt un simplu calator, spre tara mea.
Sunt un copil, fara de-ajutor.
Tu Esti Tatal meu, Tu Esti Mama mea.
Ma incred in Tine, din tineretea mea.

REFREN: Mai trimite-mi Doamne x 3
Incurajari.
Cand mi-e greu pe cale, nu mai am rabdare,
Mi-ai spus sa Te chem, cand imi este greu.

6.Azi e clipa sa Te strig..
E momentul sa Te chem, in ajutor.
Nu vreau sa Te pierd Isuse,
Nu vreau sa Te pierd, caci prea mult Te iubesc.

7.Azi e clipa sa Te strig.
E momentul sa Te chem, in ajutor.
Nu vreau sa Te pierd Isuse,
Nu vreau sa Te pierd, caci prea mult Te iubesc…

8.Nu vreau sa Te pierd Isuse
Nu vreau sa Te pierd caci prea mult Te ïubesc.
TE IUBESC.

imagini versete
nu te voi lasa

A multumii-mesaj video (Nu descuraja! Fii puternic!) partea a doua

Partea intai o gasiti AICI


multumire,fii multumit

alergare,Dumnezeu , privirea in sus
imagini versete

A multumii-mesaj video (Nu descuraja! Fii puternic!) -Partea intai

imposibil

multumire,fii multumit

CLICK : “L-am iertat” pe Dumnezeu, „iarta-L” si tu!

Dragi prieteni,

poate vi se pare amuzant faptul ca „L-am iertat” pe Dumnezeu dar am pus in ghilimele ca sa intelegem ce mici suntem noi oamenii si ce mari cazuri facem din nimic, facem o telenovela din orice.
Uneori ne suparam pe Dumnezeu la orice pas, din orice nimic chiar si cand nu prindem tramvaiul .Este o absurditate desigur dar Dumnezeu nu tine cont de aceste “nebunii “ ale noastre si nu se supara pe noi caci de s-ar supara si El asa de repede ca si noi ar fi vai de noi …
Am intalnit oameni suparati pe Dumnezeu si cum sa le vorbesti de iubirea si iertarea aproapelui cand ei nu se iubesc si nu se iarta nici pe ei si mai tin si suparare pe Dumnezeu.Si la ce folos ?!
Cineva mi-a zis ca mai are nevoie de Dumnezeu ca sa ii dracuiasca pe oameni.
I-am zis dragul meu, te inseli amarnic , pentru asa ceva nu ai nevoie de Dumnezeu dar tine cont cat tu ai si vei avea nevoie de Dumnezeu tot timpul.
Nu poti respira fara Dumnezeu caci El detine tot oxigenul (Maleahi 2 :15 )  si s-a dovedit stiintific ca daca cu cel mai mic procent s-ar devia de la compozitia aerul atmosferic tot aerul s-ar infecta, plus ca bataile inimii noastre bat atata timp pana cand El spune STOP , aici se incheie viata acestui suflet pe pamant si de acum urmeaza roadele caci fiecare doarme cum isi asterne.

Ai facut bine vei fi avea parte bine, ai facu rau iti vei lua rasplata, caci Dumnezeu ne spune in Apoc 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.
Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – Prov 22:4
„Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Psalmul 58:11

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. Ioan6:47


Nu poti mirosii o floare fara Dumnezeu asta constient sau inconstient caci El ti-a dat mirosul de care te bucuri si El nu e suparat pe tine chiar si cand uiti sa Ii multumesti.
Nu poti pasii fara Dumnezeu caci EL ti-a dat viata si putere in madularele tale fie ca tu crezi asta sau nu.
“în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” Faptele Apos.17:28
Cred ca as putea sa fac o lista sa intelegi caci noi avem nevoie de Dumnezeu si nu El de noi.
Este adevarat caci in viata uneori lucrurile sunt asa de sumbre incat ne intrebam dar unde este Dumnezeu si de ce nu intervine.
Daca raportam totul la vesnicie vom vedea caci tot ce e aici pe pamant dureri, necazuri, tristeti, probleme, esecuri etc. sunt doar de o clipa si nu au importanta doar noi le vedem asa de importante si ne tinem de ele de parca viata s-ar oprii aici in loc sa mergem sa vedem mai departe ce avem de facut, de ce s-a intamplat asta si cum ne raportam intr-un mod intelep la situatie…
Cand dai de un bolovan mare ce faci ? te arunci in el ? dai cu capul de el ? il iei in brate, il saruti sau mergi mai departe ?

Defapt ai 2 mari sanse sa il ocolesti si sa iti continui linisitit calea sau sa te urci pe el si sa vezi zarea albastra sa privesti cu seninatate ce frumuseti ai inaintea ta, ce viitor frumos te asteapta alaturi de CEL CE TI-A DAT VIATA.
Este adevarat ca durerea e mare cand pierzi pe cineva drag sau ti se intampla o tragedie dar increzandu-te in Dumnezeu vei vedea caci El iti usureaza durerile si dupa ce vei trece peste toate necazurile iti vei da seama ca e o  nebunie sa te superi pe EL sursa binelui, sursa oricarei mangaieri, sursa fericirii, sursa bucuriei, sursa mantuirii, a vietii vesnice.
A te supara pe EL pentru niste clipe de durere (desi noua ni se par vesnice ) este ca si cum ne-am taia singuri craca de sub picioare . Este chiar absurd sa tot stai la o usa inchisa sa bati sa astepti sperante false cand in jurul nostru sunt asa de multe usi deschise pentru fericirea noastra.
In momentele intunecate vedem doar acea usa inchisa, ne blocam acolo, nu mai credem ca dupa nori mai exista soare, ca dupa noapte vine ziua, dupa greu zile usoare, dupa necaz, bucurie…
Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea simpla si sincera vindeca si transforma, de aceea imi place sa recomand tuturor oamenilor sa citeasca zilnic Biblia, cartea vietii.
Fiecare om are momente cand se supara pe Dumnezeu dar ce-i adevarat pe nedrept si in general asa facem cu totii ni se pare ca avem dreptate si motive sa ne suparam pe Dumnezeu si uitam sa vedem cine suntem noi si cine este EL : noi suntem in pumn de tarana si El e vesnicia, este de necuprins, este grandios si nu greseste niciodata si asta ar trebuii sa tinem minte.
Noi ne vedem buricul pamantului si credem ca Dumnezeu greseste si nu e in controlul tuturor situatilor.
Cand am citit in Cuvant
“Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
In 2 Timotei 3:2-5 si „Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câştig.“ in Iuda 1:16
am zis cat adevar si lumina este aici caci asa suntem uneori noi oamenii nemultumiti cu una cu alta chiar nemultumiti cu soarta noastra.
Poate intrebarea mea pentru noi, oamenii ar fi sa o formulez in cateva cuvinte si vom intelege ce nu am inteles o viata-ntreaga :
Vrem cateva clipe de fericire sau vrem sa fim fericiti pentru totdeauna ?
Putem noi oare compara vesnicia care e fara sfarsit cu cateva clipe ce le avem de trait pe pamant ?
Nici vorba de comparitie dar fiind faptul ca suntem oameni, Dumnezeu nu se supara pe noi nici macar cand noi ne suparam pe El si ne intelege perfect. El ne iubeste si are rabdare cu noi mai mult decat ne imaginam noi si ne cheama la El sa ne fie un mangaietor in necazuri, o calauza in clipele intunecate ale vietii si o barca de salvare prin Domnul Isus Christos (Ioan 14:6 ) , care si-a dat viata pentru noi si ne-a iertat si ne iarta zi de zi pacatele ( 1 Ioan 2:1 ) oferindu-ne mantuire si pace sufetului nostru zdrobit de valurile vietii naprastice.
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:29


Vom fi intelepti si vom asculta acest glas a Lui  sau ne vom complace mai departe in pacat,  departe de slava Lui, departe de iubirea Lui neconditionata, departe de viitorul nostru frumos alaturi de El ?!

Crezi ca poti “sa-L ierti “ pe Dumnezeu si sa spui :
“Doamne nu Tu ai nevoie sa te iert caci Tu nu ti necaz pe om ci eu am nevoie de iertarea Ta si de imbratisarile Tale, eu am nevoie de pacea launtrica in zbuciumul vietii, eu am nevoie de prezenta Ta in clipele mele de singurate , eu am nevoie de Tine mai mult decat aerul, apa si oxigenul pe care il respir prin plamanii creati de Tine, Doamne iarta-ma ca nu mi-am inteles chemarea si scopul meu pe acest pamant si am dat mereu vina pe Tine pentru toate nereusitele mele si nu am vazut usile deschise de Tine in jurul meu si nici mana Ta intinsa spre mine.Iarta-ma ca cel rau m-a intunecat si m-a facut sa intorc spatele

UNICEI MELE SURSE DE FERICIRE…


Iti multumesc ca m-ai certat si m-am regasit in iubirea Ta infinita si dorec de azi sa fiu un copil ascultator, vindecat de orice nemultumire.
Din scrierile mele , cu drag si respect Angela Insula Ekklesia

PS.
„Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.Neemia 9:33
„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:8
“căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.Prov 23:18
„Dar dreptul meu este la Domnul, şi răsplata mea, la Dumnezeul meu.”
Isaia 49:4
„Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri”
Matei 5:12
imagin iubire

imagini versete
imagini curaj

Experienta mea cu Dumnezeu -MARTURIA Cameliei Ionescu

Dragii mei cum sunteti ? Ati reusit sa savurati cartea Viata condusa de scopuri ? Nu stiu voi cum sunteti dar eu cand dau de ceva ce imi place si mai ales de o carte buna nu o las din mana pana nu o mananc bucatica cu bucatica  🙂
Sa nu va inchiputi ca am mai mult timp ca voi, poate chiar mai putin dar sorb fiecare clipa la maxim, nu risipesc nici un gram de timp. Cand merg cu autobuzul citesc.Am o carte mereu in poseta care ramane acolo pana o termin.Mai am cateva carti pe la bucatarie, dar nu carti de bucate 🙂   Apoi mai am o carte sau mai multe la computer si una in plan de citire 🙂
Cand fac curat prin casa ma rog sau ascult muzica….
Despre mine ar fi multe de zis dar nu e acum momentul…
Am cunoscut-o pe Camelia Ionescu care s-a bucurat mult de mine , eu fiind prima crestina pe care a intalnit-o pe net si ne-am imprietenit, parca ne cunoasteam de-o viata.Ea a dorit sa imi trimita marturia ei ca sa fie citita si de altii.

I-am inteles dorinta  si desi aveam multe lucruri pregatite pentru voi am renuntat la ele ca sa ii acord Cameliei intaietate dar am nadejdea caci in curand voi revenii cu surprizele pregatite 😉
Cititi va rog marturia ei si purtati-o pe brate de rugaciune caci lupta ei nu s-a sfarsit inca:

Ma numesc Camelia Ionescu. Sunt din Iasi si vreau sa impartasesc cu voi experienta mea cu Dumnezeu.
Domnul a inceput sa lucreze la inima mea in urma cu 18 ani,pe atunci aveam 27 ani, o familie normala, eu sotul si un baiat.Cand o cumnata a venit la mine cu un misionar, prin el Domnul mi a spus ca in cateva zile voi parasi acel oras iar unde voi merge voi intalni doar spini.
M-a sfatuit sa fac multe rugaciuni, ca Domnul ma iubeste si va fi mereu cu mine.
Dar eu nu stiam cine e acest Domn, nu stiam de biblie ,decat ca ii o carte pe care o ti intr un sertar.
Parintii mei erau plecati impreuna cu bunicii din aceasta lume.
TotuL, din acea zi s a schimbat, eram mereu nemultumita, nelinistita, din viata de oras, am ajuns la casa cu chirpici,
construita de mine si sotul meu, cu lacrimi, fara lumina, fara servici amandoi, fara un mijloc de trai.
Dar intr-o seara mi-am adus aminte de misionar.
Am inceput a ma ruga, a plange, a implora sa fim ajutati de situatia in care ne gaseam, sa se indure Dumnezeu de noi, sa putem avea ceea ce ne trebuie.
Nu a trecut decat 3 luni de cand ne mutasem, sotul a gasit un servici temporar, dar era ceva decat deloc, si mai minunat Domnul ne-a binecuvantat cu un al doilea copil,il dorisem, dar…intre el si fiul cel mare sunt 10 ani,,am avut ani grei,mergeam cu ziua prin sat ,luam pamint in parte cate 3 h,am cultivat tutun,apoi am ajuns sa avem de toate in gospodarie,si animale,pasari ,dar voiam mai mult.ASA mi am gasit si eu de lucru in sat la un magazin.Acolo mi a adus Domnul in cale o pocaita din sat,care incet mi a vorbit un pic despre adevarul vietii vesnice,apoi cand a vazut ca o ascult mi a vorbit cu inflacarare despre mantuire.PE moment mi a placut,dar cum sa rup eu cu viata care o aveam?cum sa cred ca Dumnezeu e linga mine,ei povesti imi spuneam,imi era mai usor o cafea o tigara un pahar cu vin,sa cinstesc,sa ma bucur de viata asa cum face toata lumea.Cum sa ascult de povete,cum sa ascult,da eu m am rugat,da mi a dat ca merit,Doamne cat de retacita eram si nerecunoscatoare,dar noaptea ma judecam,incepusem sa am vise ,oameni implorind iertare,simteam ca totul se prabuseste in jurul meu,am vrut o schimbare in viata mea,simteam pacatul din mine,dar ma gandeam la oamenii din jur,la vorbele satului ,la traditie,iar ratacirea mea a durat inca doi ani.Am plecat in italia la un castig mai mare,am gasit un lucru la o biserica in bucatarie,era frumos,dar eram fara copii si sot,departarea pe sotul meu l a inrait,tot ce am facut pina atunci,sau spulberat,gradina era o ruina,staulul animalelor gol,copii mei sufereau,iar sotul meu incepuse o viata destrabalata,dar cum eu nu vedeam ce greseli am inaintea Domnului,adsa si el nu si recunostea greselile.Am venit acasa intr un concediu,si mi am dorit sa merg la „pocaitii”din sat,am mers la rugaciune,acolo am vazut atata simplitate si multa dragoste,si cand ne am asezat pe genunchi,am plins si m am rugat sa primesc o boala care sa ma lase de toate viciile pamintesti si sa fiu si eu ca acei oameni,atunci a fost o seara de rugaciune in care Domnul m a cercetat,poate a fost prima data cand am simtit ca vorbesc cu Domnul si el e alaturi,,,.oameni buni m am reintors in italia pustiita si abatuta,iar dupa cateva luni,a trebuit sa merg la spital,imi era rau,eram mereu obosita,nu reuseam sa mi misc bine picioarele.Fratilor dupa analize ecografii,am facut operatie urgenta,CANCER TIROIDA GRAD 4,socul imi distrusese bruma de credinta care isi facuse loc in inima mea,departe de casa departe de copii,pt care plingeam,aveam 38 ani,.Intr o tara straina am gasit iubire de la oameni necunoscuti,iar DOMNUL mereu a fost cu mine,am facut doar o sedinta de radioterapie,si am fost declarata vindecata,imi fusese luat cancerul,iar eu am hotarit sa merg acasa ,sa fiu mama celui mic ,care avea 9 ani,cel mare saracul,venise la mine dupa bacalaureat si a ramas la lucru in italia.Intoarcerea acasa mi a adus necazuri mari,aveam cativa banisori strinsi,dar sotul meu,din casa curata pe care o lasasem,a distrus tot ,nu aveam macar o fata de perna,sau o patura,lucrurile din casa le scosese in ploaie,erau putrede,dar am avut forta sa aranjej in asa fel incat sa avem din nou cele necesare,Daca eram vindecata de cancer,sufleteste eram daramata,toti apropiatii m au parasit,iar dupa ce au vazut ca merg la raveaugaciune,eram si mai ponegrita din toate partile.Dorinta de afi iubita era mare in inima mea,si am gresit mult inaintea Domnului,am mers si am facut legamint cu Domnul,dar inima mea se indoia,eu voiam sa traiesc ca cei din jurul meu ziua ,iar noapteasa pling si sa l rog sa fiu iertata.Nuse poate,cu doi stapini,si la o luna de la legamint pe 31 ianuarie,noaptea am inceput sa am dureri infricosatoare,simteam cum imi trosnesc oasele bazinului,ameteam ,aveam frisoane,asudam,un noian de dureri,care m au purtat cu ambulanta la spital,unde dupa cateva ore eram cu METASTAZA ,in ultimul stadiu,nici nu m au mai internat, Am fost lasata intr o camera rece,fara incalzire,alaturi de mine era un om al strazii cu picioarele degerate,muribund,fara apa,fara o patura,ca un caine,,,iar o asistenta a inceput sa mi faca injectii dintr o seringa mica.a inceput pt mine agonia,dragii mei si multe lacrimi.Incepusem sa am momente de luciditate ,asa am chemat sotul,l am rugat sa vina cu baiatul,l am rugat sa nu ma lase singura,imi era frica,incepusem hemoragie mare,luciditate aveam cateva minute in care vorbeam la telefon cu baiatul cel mare si sora mea,plingeam impreuna,S a constatat ca nu au ce sa mi faca,si a doua zi a venit la mine la spovedit ,preotul din sat,eu fiind inca ortodoxa,a lacrimat linga mine si m a incurajat,sa nu mi fie teama,linga mine sufleteste era un vecin ,care tinea la mine ca la o sora[a murit saracul la trei saptamini stop cardiac],sotia lui,copii mei ,sora si fetita ei,DUMNEZEU,si :pocaitii „mei..DOMNUL ISUS e viu,pocaitii mei au stat pina la miezul noptii,linga mine cu biblia in mina cu lacrimile siroaie,cand DOMNUL a vorbit pocaitei mele „sora Tatiana”,,,,:CAMELIA,DOMNUL A ZIS SA RAFUZI ACESTE INJECTII,EL ITI VA DA UN MEDICAMENT MAI BUN,tu crede el te va vindeca,maine te vei trezi pe picioarele tale si vei fi un vas de lucru inaintea DOMNULUI…IMEDIAT a si venit o asistenta cu seringa,dar am refuzat,stiu doar ca cineva ma mangaia pe fata si mi soptea,sa cred,sora TATIANA si frateleCEZAR.AM FOST TREZITA DIMINEATA ,VINDECATA,VINDECATA,MI AU FACUT FEL SI FEL DE COMPUTER ,ERAM VINDECATA,DR DIN ONCOLOGIA A PLINS,TREMURA DE EMOTII,dr cu care am ramas prieteni.DUMNEZEU mi a dat inca o sansa,sa fiu mantuita.DAR lupta e mare,iar cel rau nu vrea sa te scape,asa am patit si eu,Umblam cand inflacarata in credinta cand coboram la cele parsive,in inima mea se strecura raul ,pina intr o zi,cand la o ecografie mi au depistat 17 noduli in sani.ABIA atunci am spus cu glas tare catre cerDOAMNE DACA TU MA VINDECI,EU MA POCAIESC. L am pus la incercare eu,pacatoasa,iar Domnul si a facut mila mi a scos in cale o planta printr un medic naturist,iar la trei luni aveam doar 3 noduli pe care ii am si azi dupa 2 ani,LA O saptamina,in biserica noastra se faceau botezuri,am plins si mi am indreptat pasii,iar DOMNUL m a primit.,l am primit ca DOMN SI STAPIN AL MEU.oameni incercarile nu s au sfarsit,dar acum pot multumi Domnului ,de la botezul in apa Domnul m a vindecat de un ficat cirotic,a lasat linistea in casa mea,sotul meu a devenit omul cel bun ,pe care eu il cunosteam,ia dat Domnul servici,aproape de casa,pot vorbi cu copii mei de dragostea Domnului,recunosc oricui si marturisesc bunatatea DOMNULUI MEU.CEL rau a mai intrat in casa mea,ia luat viata sorei mele,chiar in gradina mea,a spinzurat o de copac,asa DOMNUL mi a dat in dar inca doi copii,acum am trei baieti ,o fata,un sot,si multi frati in Domnul,SUNT 5ANI,de cand sunt vindecata,incercari sunt multe,dar am pacea care mi a lipsit mereu,iar cu aceasta marturie imi doresc sa cunosc si alti frati,DOMNUL,SA VA DEA MULTA PACE,SI SA REVERSE BINECUVANTARE FIECARUI SUFLET CARE IL CAUTA,IMI DORESC SA INVAT CAT MAI MULTE DESPRE IUBIREA PT DOMNUL MEU SI APROAPELE MEU,AMIN

Multumim mult Camelia.
Va rog sa ii scuzati greselile de ortografie si sa priviti spre inima ei indurerata si in acelas timp vindecata si plina de speranta.

intareste.te

rama tabla

kj
Ps 118

rama tabla - Kopie

ÎNTRISTĂRI, DAR NU OASE RUPTE de C.H.Spurgeon (meditatia zilei)

Toate oasele i le păzeşte, ca nici unul din ele să nu i se sfărâme.

Psalmul 34.20

Acest verset se referă în întregime la credinciosul care se găseşte într-o mare mâhnire:

„Multe sunt necazurile celui neprihănit, dar Domnul îl scapă din toate”.

Se poate să i se zdrobească sau să i se rănească carnea, dar „nici un os nu i se va sfărâma”.

Mare îmbărbătare pentru copilul lui Dumnezeu în încercare, îmbărbătare menită, să-l sprijinească în toate momentele sale grele.

Până acum, ca şi de acum înainte, recunosc că n-am avut nici o pagubă adevărată din diferitele mele întristări.

Ele nu m-au făcut să-mi pierd nici credinţa, nici nădejdea, nici dragostea.

Dimpotrivă, departe de a se pierde, aceste oase ale caracterului au câştigat în tărie şi putere.

Eu am acum mai multă cunoştinţă, mai multă experienţă, mai multă răbdare, mai multă statornicie decât aveam înainte de a veni încercările.

Chiar bucuria mea, n-a fost distrusă.

Boala şi lipsurile, clevetirile sau împotrivirea mi-au pricinuit mai mult decât o zdrobire; dar acum ele s-au dus şi nici unul din oasele mele n-a fost zdrobit.

Nu te supăra deci, suflete al meu, dacă ai de suferit unele dureri; nu se va afla nimic în tine care să se spargă. Îndură toate mâhnirile, şi încrede-te în Domnul care te va izbăvi de toate urmările neplăcute ale acestei mâhniri.

                                 de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

„nu te teme; Eu sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare.” Geneza 15:1

Gandul zilei

Petrece-ți viața cu cei care te fac fericit, nu cu cei care vor să te impresioneze. (anonim )

Maxima zilei

Mi se pare fără folos să ai informații despre orice dacă nu ești capabil să dai înapoi în societate din ceea ce tu ai deja. (anonim)

Proverbul zilei

Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.  Prov 31: 30

481226_546508728712812_282936789_n487712_538746256155726_479548567_n550534_319512608127659_1712184677_n577919_409148905830695_743072755_n

 

În ochii Lui am fost ca una care a găsit pacea(marturie)

untitledioiplöäüM-am născut într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii!

Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!

Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei…

Cât de mare este Dumnezeu… El pregăteşte celui orfan o casă!

Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o săpuneală… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti:

”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul?

Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…

Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea…

Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…

Binecuvântate clipe!!! Doamne… Cum va fi la răpire??? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…

Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat!

Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ!

Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:

„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”… Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur!!!

Căci nu mai văzusem aşa ceva!

Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi… Eu tot comentam şi mă certam cu toţi, zicând că tot pe mine mă pune? Dar Domnul avea un plan…

Acolo am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi tot ce-i spuneam să facă, făcea… Într-o zi îl întreb: ”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde:

“O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ”Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu, care le fac pe toate… înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…” Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad…

Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…

Dar… Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic!

Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul! M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut! Era Domnul! Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă!

Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a pus în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:

“Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine…

Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”… Iar eu am zis: Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi. (eu simţeam că pluteam în pace!)…

Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice… Arată ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă, din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arată ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ… Nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală!

Atunci m-am uitat în sus şi am strigat: Isuse, nu mă lăsa!…

Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui…

Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi vedenii. M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui…

El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de rai…

Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte… Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa noastră, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt…

Nimeni nu m-a putut schimba…

Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…

“În nimeni altul nu este mântuire,

căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!”

(Faptele apostolilor 4:12)

Danita Daniela
SURSA http://www.resursecrestine.ro/eseuri/11617/in-ochii-lui-am-fost-ca-una-care-a-gasit-pacea

imagesCAUTG58S - Kopie28011_441921095862391_556479063_n - Kopie

O fosta profesoara de sport imobilizata la pat de 20 de ani !


untitled6jhmjDragii mei,

stiu ca sunteti alaturi de mine mereu de aceea as dorii sa va povestesc despre Marta,

o profesoara de sport pe care am cunoscut-o recent.

Nepoata Martei   isi cumparase un Iphone 4 cu  banii  primiti de la bunica ei stransi cu greu dintr-o pensie mica….

La un scurt timp aflu ca bucuria ei a fost de scurta durata urmand sa duca telefonul la reparat si cum multi  zic ca se pricep dar adevarul e ca putini se pricep sa repare cu adevarat mai ales cand e vorba de Iphone…

Incerc sa o ajut pe nepoata cu cateva numere de  telefoane  ca sa o pun in legatura cu baietii care se ocupa  cu  reparatii  caci sa dai o caruta de bani  pe un Iphone 4 nu e asa de simplu si mai apoi sa stai sa te uiti la el 🙁

Nepoata Martei  a umblat prin telefon pe unde nu trebuia si astfel s-a trezit ca nu mai merge caci normal un Iphone nu se strica dar i s-a spus dinainte sa nu se bage la ce nu stie….

Un Ipfone e foarte complex si curiozitatea  varsetei de 17 de ani a impins-o sa umble pe unde nu trebuia ….

Daca nu i se strica telefonul nu ajungeam sa o cunosc pe bunica ei o femeie minunata….

Va mai aduceti aminte ca (v)-am reamintit ca NIMIC NU E LA VOIA INTAMPLARII 🙂

Am cunoscut-o  pe bunica ei doar telefonic .Prima intalnire a fost doar despre patania cu telefonul ,apoi pauza pana cand am sunat-o din nou sa vad daca s-a mai rezolvat ceva….Din vorba in vorba ne-am indepartat de subiect  urmand  sa aflu ca de 20 de ani e imobilizata la pat 🙁

Tin sa mentionez ca inainte a fost profesoara de sport .Desi suntem la o distanta mare i-am promis ca o voi vizita cu prima ocazie .Am vorbit mult la telefon si mi-am luat angajamentul ca  o voi suna mai des …

 Desi de multe ori stau foarte rau cu timpul totusi mi-am facut un carnetel si imi notez tot ce e  mai important si mai ales persoanele pe care trebuie sa le sun mai des si persoanele pentru care sa ma rog chiar daca pe unele nu le cunoc personal dar sunt in inima mea .Mi-am cumparat deja o agenta pe 2013 si voi fi mai ordonata 🙂

                I-am promis Martei ca ma voi ruga pentru ea si daca macar  1% din mii de prieteni virtuali pe care ii am 🙂   mi se  alatura atunci voi fi  cea mai fericita:)

Stiu ca poate unii  nu sunteti  de acord sa  ai  multi prieteni virtuali  si nu credeti  in prieteniile virtuale

dar eu am avut multe experiente si am vazut ca multi au fost alaturi de mine si eu nici macar nu stiam.

Erau persoane pe facebook care imi scriau caci  de mult citesc si apreciaza tot ce fac si eu nici macar nu ii vazusem cu un simplu Like pe pagina sau chiar pe Mess cateva persoane dupa multe luni mi-au multumit pentru mesaje si eu chiar vroiam sa ii sterg din lista crezand ca sunt in plus  in lista  mea…

Plus multe experiente  care m-au intarit  si Dumnezeu mi-a dat mereu noi puteri noi ca sa nu renunt …chiar daca au fost si vor mai fi si experiente negative,persoane care intra la mine in lista si nu stiu ce vor sau pe cine cauta 🙂

  Stiu ca sunteti peste 1500 pe blog (cel putin asa arata statisticile 🙂 …..daca ele ma mint atunci mint si eu 🙂    care intrati zilnic si nu reusiti sa lasa-ti un mesaj dar sunteti alaturi de mine si eu apreciez asta foarte mult 🙂

Sa nu ne bazam ca suntem tineri plini de putere caci nu stim ce aduce ziua de maine 🙁

Mi-aduc aminte de  o fata care a castigat Miss Word si la scurt timp a avut un accident grav si a ajund intr-un scaun cu rotile.Prietenul ei a fost alaturi de ea dar realitatea din spatele cortinei numai sufletul ei ar putea sa ne  dezvaluie adevarul….

Asa cum trombocitele actioneaza urgent in momentul cand ne taiem caci daca ele nu ar intervenii am sangera pana am murii ,asa este si rugaciunea pentru  sufletele noastre ,vitala si benefica 🙂

Cateodata nici pentru tine nu mai ai timp sa te rogi dar cand vei intelege importanta rugaciunii o vei iubii si cand vei vedea suferintele celor sin jurul tau nu vei mai putea sta nepasator…

                                   E bine si frumos sa simtim unii cu altii (Matei 19:19,Marcu 12:31,etc. )   caci nu se stie niciodata ce aduce ziua de maine si cum se intoarce roata vietii …

Va rog sa nu uitati in rugaciunile voastre sa o amintiti pe Marta inaintea Domnului si cand aveti o problema puteti apela cu incredere  la micul grup de rugaciune de AICI ….

      Din nou va multumesc si iar va multumesc 🙂

by Insula Ekklesia

by Insula Ekklesia

by Insula Ekklesia

Sunt parte din problema sau din solutie?

Alegerea – Înţelepciunea unui Maestru

Un om care se simtea vesnic împovarat de greutatile vietii i se plânse unui maestru spiritual vestit:
– Nu mai pot! Viata mi-e un chin!
Maestrul lua o mâna de cenusa si o lasa sa cada într-un pahar plin cu apa curata, buna de baut, pe care-l avea pe masa, spunând:
– Acestea sunt suferintele tale.

Toata apa se tulbura si se murdari. Maestrul arunca apa, lua o alta mâna de cenusa la fel cu cea dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca în mare.
Cenusa se împrastie într-o clipa, iar marea ramase la fel ca înainte.
– Vezi?, îl lamuri înteleptul. “În fiecare zi trebuie sa alegi între a fi un pahar de apa sau marea.”

Prea multe inimi neîncapatoare, prea multe suflete sovaitore, prea multe minti nepricepute si brate închise.
Una dintre lipsurile majore ale timpului nostru este curajul! Nu îndrazneala prosteasca, temeritatea inconstienta, ci adevaratul curaj, care în fata fiecarei probleme spune linistit:

”Exista cu siguranta o solutie pe undeva, iar eu o voi gasi cu ajutorul lui Dumnezeu”

… iar cand in viata ta exista momente in care te plangi de starea jalnica in care se afla lumea, societatea sau cand esti tentat(a) sa arati acuzator spre altii, raspunde-ti la o singura intrebare:

“Sunt parte din problema sau din solutie?”

Spre ce-ti indrepti privirea? Care e nadejdea ta?

Draga Ilie,

Cred ca si tu ai trecut in viata prin momente in care ti-ai pus intrebarea:

„Care este locul meu?”

Fie ca e vorba de un loc fizic, spiritual sau social, cred ca Dumnezeu e cel care a pus in noi o

busola cereasca, o nevoie de orientare spre CEVA. Dar necunoscutul, sau orice suferinta posibila,

ne inspaimanta.

Spre ce-ti indrepti privirea? Care e nadejdea ta?

Uneori, imi place sa privesc viata din perspectiva celor care sufera. Nu e o placere sadica – e realitatea,

pe care trebuie si vreau sa o privesc in fata, o realitate surprinsa foarte bine prin versurile unui poet:

„…Ce-i regele? Hmm…Un vreasc

Odata cu popoarele strivite in teasc.

Ce-i coroana? O vestejire

Cand nu mai e apa si paine

Pentru cei dusi in robie […]

Ce-i omul? Un ciorchine de dureri

Ce nu-si gaseste pacea pe lume nicaieri.

Ce-i cerul? Ceva ce-i prea departe

Cand imprejur e-atata sange si-atata moarte…”

Insa suferinta nu e doar lirica…O vad in viata unor oameni care il cunosc pe Dumnezeu

si se tem de El, care se straduiesc sa traiasca frumos inaintea Lui.

Ilie, care e durerea ta?

Ai trait si tu, ca acesti oameni…

…durerea unor parinti care si-au pierdut copilul inainte de a se naste?

…prigoana pe care o sufera o tanara din partea familiei ei pentru credinta in Dumnezeu?

…suferinta provocata de gandul ca fratele, sau varul, sau matusa, sau tatal, sau prietena nu-L cunoaste

pe Dumnezeu?

…singuratatea unei tinere evlavioase care la aproape 30 de ani inca isi asteapta partenerul de viata?

…dorul aprins si mocnind tainic in inima unui fiu/ unei fiice care tanjeste dupa practicarea coltului de rai

– asa frumos descris in Biblie – in familia sa?

…durerea unui parinte credincios care-si vede copiii parasindu-L pe Hristos si fugind in lumea pacatoasa?

…strigatul disperat de mijlocire pentru adunare in care te-ai nascut si ai crescut, dar care acum e pe moarte?

Nu stiu care e durerea inimii tale, Ilie.

Poate ca nimeni nu o stie – doar tu si Dumnezeu.

Dar ce faci tu aici, in durerea ta?In durerea ta, tu poti alege pustiul, noaptea, o pestera in care sa te ascunzi.

O sa alegi probabil sa fii singur, cu durerea ta.

Insa, in indurarea Lui, Dumnezeu alege singuratatea ta, la care tu nu vrei sa-L faci partas. In indurarea Lui, El alege chiar atitudinea ta de respingere fata de El…de dragul tau.

Pentru ca te iubeste.

O, Doamne, invata-ma sa incetez sa mai gandesc asa cum e firesc.

Invata-mi mintea sa gandeasca ceresc.

Ce faci tu aici, Ilie?

Care ti-e pozitia…fata de suferinta ta?

Nu cumva ti s-a stricat busola?

Prietene, ori te inchini suferintei tale, ori te inchini lui Dumnezeu, care e deasupra ei.

Poti sa te temi de Izabela, o vorbareata-goala, sau de Cel care te hraneste in pustiu, care raspunde

„bland si linistit” unei inimi distruse de durere.

Tu alegi. Insa, in incheiere, as vrea insa sa-mi amintesc mie

si sa-ti amintesc si tie doua lucruri:

1. Nu esti singurul care sufera.

2. Nu esti singur in suferinta ta.

…Cu tine mai sunt inca vreo 7000…

+ Dumnezeu.

 

    O scrisoare de  la Angelica,o cititoare fidela a blog-ului Insula Ekklesia si o prietena deosebita 🙂

Meditatia zilei (21.06.2012)CÂNTECUL ÎNCREDERII

Când umblu în mijlocul strâmtorării, Tu mă înviorezi, îţi întinzi mâna spre mânia vrăjmaşilor mei şi dreapta Ta mă mântuieşte.

Psalmul 138.7

Dacă ni se pare înfiorător să trecem prin strâmtorare, totuşi mersul nostru e binecuvântat,

 căci îl însoţeşte o făgăduinţă specială.

 Şi dacă avem o făgăduinţa sfântă, ce poate realiza strâmtorarea?

Ce mă învaţă Domnul aici? Acest: „Tu mă înviorezi”, îmi spune că atunci voi avea mai multă viaţă, putere şi credinţă.

Nu este adevărat că deseori greutăţile ne înviorează, aşa cum face aerul proaspăt când simţim că suntem gata să leşinăm?

În faţa furiei vrăjmaşilor noştri şi mai ales a Satanei, voi întinde oare mâna pentru a-i lovi? Nu. Căci Domnul meu va folosi braţul Său, mai puternic decât al meu,

 şi mă va apăra împotriva lor, mai bine decât aş putea-o face eu.

 Domnul zice: „Răzbunarea este a Mea”. El mă va scăpa prin puterea şi înţelepciunea Sa. Ce mai doresc?

Inima mea, spune-ţi adesea această făgăduinţă, până ce o vei putea folosi ca un cântec plin de încredere şi mângâiere în zilele triste.

 Roagă-te să te învioreze, şi restul încredinţează-l în mâinile Domnului, care va împlini totul pentru binele tău.

 de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

 În ajutorul Tău nădăjduiesc, Doamne!
Geneza 49:18

Gandul zilei

 Sunt lucruri,situatii,persoane pe care tot incercam in zadar sa le schimbam uitand ca aceasta nu sta in puterea noastra ci doar Dumnezeu poate sa o faca…Noi suntem datori doar sa ne rugam ,sa nadajduim in interventia Domnului si SA ACCEPTAM LUCRURILE ASA CUM SUNT ….Angela I.E.

Meditatia zilei(08.06.2012)Nu suntem lipsiti de bunatatea Domnului!

Când umblu în mijlocul strâmtorării, Tu mă înviorezi, îţi întinzi mâna spre mânia vrăjmaşilor mei şi dreapta Ta mă mântuieşte.

Psalmul 138.7

Dacă ni se pare înfiorător să trecem prin strâmtorare, totuşi mersul nostru e binecuvântat, căci îl însoţeşte o făgăduinţă specială.

Şi dacă avem o făgăduinţa sfântă, ce poate realiza strâmtorarea?

Ce mă învaţă Domnul aici?

Acest: „Tu mă înviorezi”, îmi spune că atunci voi avea mai multă viaţă, putere şi credinţă. Nu este adevărat că deseori greutăţile ne înviorează, aşa cum face aerul proaspăt când simţim că suntem gata să leşinăm?

În faţa furiei vrăjmaşilor noştri şi mai ales a Satanei, voi întinde oare mâna pentru a-i lovi? Nu. Căci Domnul meu va folosi braţul Său, mai puternic decât al meu,

şi mă va apăra împotriva lor, mai bine decât aş putea-o face eu.

 Domnul zice: „Răzbunarea este a Mea”. El mă va scăpa prin puterea şi înţelepciunea Sa. Ce mai doresc?

Inima mea, spune-ţi adesea această făgăduinţă, până ce o vei putea folosi ca

un cântec plin de încredere şi mângâiere în zilele triste.

 Roagă-te să te învioreze, şi restul încredinţează-l în mâinile Domnului,

                                      care va împlini totul pentru binele tău.

                                                        de C.H.Spurgeon

 Versetul zilei

Iată, ochiul Domnului priveşte peste cei ce se tem de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui, Psalm 33:18

Gandul zilei

Înfăptuind voia lui Dumnezeu, treci prin felurite încercări și greutăți. Nu devii celebru, dar devii ,,desăvârșit pentru orice lucrare bună” și vrednic de Împărăția cerurilor!

( Ioan Hapca)

Meditatia zilei (05.03.2012)Binecuvantarea Domnului incepe de la cel mai neinsemnat om!

Meditatia zilei (02.02.2012)Minunata garantie :NU TE TEME!

Meditatia zilei (28.01.2012)Oricine va chema NUMELE DOMNULUI va fi mantuit!

" data-api-host="https://cdn.2performant.com" type='text/javascript' src='https://cdn.2performant.com/l2/link2.js?ver=5.4.2'>