Toate fac parte din viata: si bune si rele

carte-copilul-citesteToate fac parte din viata: si bune si rele.Unii mai slabi de ingeri sau cum sa ii numim nu vor sa inteleaga ca in orice familie, echipa colectivitate exista si apar discutii si probleme mai putin placute.Cand acestea apar ele trebuie rezolvate repede , cu tact, rabdare si intelepciune.Despartirea nu e o solutie.Imi iau jucariile si plec este prea imatur si totodata neintelept.

Va dati seama ce haos ar fi in lumea asta toata lumea sa se desparta de la o discutie sau de la o jignire.

Ar trebui toata ziua sa existe divortur,i s-ar dezbina fabrici, s-ar bate muncitorii ar ramane multi oameni fara locuri de munca dar ar baga fiecare in seama fiecare discutie, fiecare cuvant rostit, poate spus la nervi, poate dintr-o gresala, poate chiar cu parere de rau.

Doamne ce am ajuns nu mai stim sa iertam, sa rezolvam conflicte, trecem repede la razboi, ne facem victime, ne plangem la unii si altii, mai trecem si la minciuna sa mai inflorim putin, nu spuneam ce noi am gresit, vedem numai ce a gresit altul de parca noi suntem perfecti si nu gresim niciodata „Vai ce m a jignit vai ce mi a facut…”

Ce e cu vaicareala asta cu lipsa de neiertare ?!

Facem din tantar armasar si inghitim camila, repede ne plangem la toti ne vedem victime si facem o telenovela doar ca am avut o discutie mai putin placuta cu careva.

Haidati sa aducem echilibru in lumea asta si nu haosul, iertarea si impacarea, iubirea si armonia, pacea si blandetea, rabdarea si ajutorarea Angela Peschir 20.10.2016

Filmul de vineri seara-Scapat din iad (Escape from hell)

…Toata lumea greseste.
Iarta-te pe tine si pe ceilalti.
Ne aflam aici pentru a invata.
Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate.
Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta.

Fa loc doar pentru iubire.
(Erin Pavlina)

ascultare,credinta, speranta
god bless you

Mesaj evanghelic despre iertare-video


infranarea vorbelor,barfa

prietenie,prieteni
pacat,buzele celui neprihanit

perfectiune,perfect

Paul Ferrini – Linistea inimii (versuri si video )

Linistea este esenta inimii. Nu poti fi prezent in inimat ta, daca nu te ierti pe tine insuti si nu-i ierti pe ceilalti.

Nu poti fi prezent in inima ta, daca esti ingrijorat sau furios. Nu poti fi prezent in inima ta,daca respiratia iti este superficiala sau laborioasa.
Atunci cand respiratia ta este laborioasa, gandirea iti este dirijata de frica si neliniste. starea mintii tale isi are radacinile in trecut sau in viitor. te concentrezi pe ceea ce fac alti oameni, pe cum sa faci ca sa te adaptezi lor, sau sa te aperi de faptele lor,. Ridici in jurul inimii tale o fortareata construita din ganduri.

Respira adanc si intoarcete–te in inima ta.
Nu poti privi totul cu compasiune , decat daca te intorci in inima ta. Iar cel care nu priveste cu compasiune , nu vede lucrurile asa cum sunt. Tot ceea ce percepe, nu e nimic altceva decat o facatura, o hiperbola.
Cand te intorci in inima ta, te afli in linistea din care vin toate sunetele.

Ca o barca pe ocean, simti valurile care unduiesc dedesuptul tau. Te misti impreuna cu valurile, dar stii ca nu esti valurile. Gandurile vin si pleaca, dar stii ca nu esti gandurile tale.

Ramai in cadrul fluxului si refluxului, iesind si intrand, simtind contractia si expansiunea gandului.
Dedesuptul mintii care gandeste, se afla constienta pura, care nu judeca.

De indata ce descoperi aceasta constienta, intri in inima. Atunci, a da si a primi nu mai necesita nici un efort.
Paul Ferrini – Linistea inimii

mac,maci,flori

 inima,iertare,linistea inimii

CLICK : “L-am iertat” pe Dumnezeu, „iarta-L” si tu!

Dragi prieteni,

poate vi se pare amuzant faptul ca „L-am iertat” pe Dumnezeu dar am pus in ghilimele ca sa intelegem ce mici suntem noi oamenii si ce mari cazuri facem din nimic, facem o telenovela din orice.
Uneori ne suparam pe Dumnezeu la orice pas, din orice nimic chiar si cand nu prindem tramvaiul .Este o absurditate desigur dar Dumnezeu nu tine cont de aceste “nebunii “ ale noastre si nu se supara pe noi caci de s-ar supara si El asa de repede ca si noi ar fi vai de noi …
Am intalnit oameni suparati pe Dumnezeu si cum sa le vorbesti de iubirea si iertarea aproapelui cand ei nu se iubesc si nu se iarta nici pe ei si mai tin si suparare pe Dumnezeu.Si la ce folos ?!
Cineva mi-a zis ca mai are nevoie de Dumnezeu ca sa ii dracuiasca pe oameni.
I-am zis dragul meu, te inseli amarnic , pentru asa ceva nu ai nevoie de Dumnezeu dar tine cont cat tu ai si vei avea nevoie de Dumnezeu tot timpul.
Nu poti respira fara Dumnezeu caci El detine tot oxigenul (Maleahi 2 :15 )  si s-a dovedit stiintific ca daca cu cel mai mic procent s-ar devia de la compozitia aerul atmosferic tot aerul s-ar infecta, plus ca bataile inimii noastre bat atata timp pana cand El spune STOP , aici se incheie viata acestui suflet pe pamant si de acum urmeaza roadele caci fiecare doarme cum isi asterne.

Ai facut bine vei fi avea parte bine, ai facu rau iti vei lua rasplata, caci Dumnezeu ne spune in Apoc 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.
Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – Prov 22:4
„Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Psalmul 58:11

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. Ioan6:47


Nu poti mirosii o floare fara Dumnezeu asta constient sau inconstient caci El ti-a dat mirosul de care te bucuri si El nu e suparat pe tine chiar si cand uiti sa Ii multumesti.
Nu poti pasii fara Dumnezeu caci EL ti-a dat viata si putere in madularele tale fie ca tu crezi asta sau nu.
“în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” Faptele Apos.17:28
Cred ca as putea sa fac o lista sa intelegi caci noi avem nevoie de Dumnezeu si nu El de noi.
Este adevarat caci in viata uneori lucrurile sunt asa de sumbre incat ne intrebam dar unde este Dumnezeu si de ce nu intervine.
Daca raportam totul la vesnicie vom vedea caci tot ce e aici pe pamant dureri, necazuri, tristeti, probleme, esecuri etc. sunt doar de o clipa si nu au importanta doar noi le vedem asa de importante si ne tinem de ele de parca viata s-ar oprii aici in loc sa mergem sa vedem mai departe ce avem de facut, de ce s-a intamplat asta si cum ne raportam intr-un mod intelep la situatie…
Cand dai de un bolovan mare ce faci ? te arunci in el ? dai cu capul de el ? il iei in brate, il saruti sau mergi mai departe ?

Defapt ai 2 mari sanse sa il ocolesti si sa iti continui linisitit calea sau sa te urci pe el si sa vezi zarea albastra sa privesti cu seninatate ce frumuseti ai inaintea ta, ce viitor frumos te asteapta alaturi de CEL CE TI-A DAT VIATA.
Este adevarat ca durerea e mare cand pierzi pe cineva drag sau ti se intampla o tragedie dar increzandu-te in Dumnezeu vei vedea caci El iti usureaza durerile si dupa ce vei trece peste toate necazurile iti vei da seama ca e o  nebunie sa te superi pe EL sursa binelui, sursa oricarei mangaieri, sursa fericirii, sursa bucuriei, sursa mantuirii, a vietii vesnice.
A te supara pe EL pentru niste clipe de durere (desi noua ni se par vesnice ) este ca si cum ne-am taia singuri craca de sub picioare . Este chiar absurd sa tot stai la o usa inchisa sa bati sa astepti sperante false cand in jurul nostru sunt asa de multe usi deschise pentru fericirea noastra.
In momentele intunecate vedem doar acea usa inchisa, ne blocam acolo, nu mai credem ca dupa nori mai exista soare, ca dupa noapte vine ziua, dupa greu zile usoare, dupa necaz, bucurie…
Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea simpla si sincera vindeca si transforma, de aceea imi place sa recomand tuturor oamenilor sa citeasca zilnic Biblia, cartea vietii.
Fiecare om are momente cand se supara pe Dumnezeu dar ce-i adevarat pe nedrept si in general asa facem cu totii ni se pare ca avem dreptate si motive sa ne suparam pe Dumnezeu si uitam sa vedem cine suntem noi si cine este EL : noi suntem in pumn de tarana si El e vesnicia, este de necuprins, este grandios si nu greseste niciodata si asta ar trebuii sa tinem minte.
Noi ne vedem buricul pamantului si credem ca Dumnezeu greseste si nu e in controlul tuturor situatilor.
Cand am citit in Cuvant
“Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
In 2 Timotei 3:2-5 si „Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câştig.“ in Iuda 1:16
am zis cat adevar si lumina este aici caci asa suntem uneori noi oamenii nemultumiti cu una cu alta chiar nemultumiti cu soarta noastra.
Poate intrebarea mea pentru noi, oamenii ar fi sa o formulez in cateva cuvinte si vom intelege ce nu am inteles o viata-ntreaga :
Vrem cateva clipe de fericire sau vrem sa fim fericiti pentru totdeauna ?
Putem noi oare compara vesnicia care e fara sfarsit cu cateva clipe ce le avem de trait pe pamant ?
Nici vorba de comparitie dar fiind faptul ca suntem oameni, Dumnezeu nu se supara pe noi nici macar cand noi ne suparam pe El si ne intelege perfect. El ne iubeste si are rabdare cu noi mai mult decat ne imaginam noi si ne cheama la El sa ne fie un mangaietor in necazuri, o calauza in clipele intunecate ale vietii si o barca de salvare prin Domnul Isus Christos (Ioan 14:6 ) , care si-a dat viata pentru noi si ne-a iertat si ne iarta zi de zi pacatele ( 1 Ioan 2:1 ) oferindu-ne mantuire si pace sufetului nostru zdrobit de valurile vietii naprastice.
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:29


Vom fi intelepti si vom asculta acest glas a Lui  sau ne vom complace mai departe in pacat,  departe de slava Lui, departe de iubirea Lui neconditionata, departe de viitorul nostru frumos alaturi de El ?!

Crezi ca poti “sa-L ierti “ pe Dumnezeu si sa spui :
“Doamne nu Tu ai nevoie sa te iert caci Tu nu ti necaz pe om ci eu am nevoie de iertarea Ta si de imbratisarile Tale, eu am nevoie de pacea launtrica in zbuciumul vietii, eu am nevoie de prezenta Ta in clipele mele de singurate , eu am nevoie de Tine mai mult decat aerul, apa si oxigenul pe care il respir prin plamanii creati de Tine, Doamne iarta-ma ca nu mi-am inteles chemarea si scopul meu pe acest pamant si am dat mereu vina pe Tine pentru toate nereusitele mele si nu am vazut usile deschise de Tine in jurul meu si nici mana Ta intinsa spre mine.Iarta-ma ca cel rau m-a intunecat si m-a facut sa intorc spatele

UNICEI MELE SURSE DE FERICIRE…


Iti multumesc ca m-ai certat si m-am regasit in iubirea Ta infinita si dorec de azi sa fiu un copil ascultator, vindecat de orice nemultumire.
Din scrierile mele , cu drag si respect Angela Insula Ekklesia

PS.
„Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.Neemia 9:33
„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:8
“căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.Prov 23:18
„Dar dreptul meu este la Domnul, şi răsplata mea, la Dumnezeul meu.”
Isaia 49:4
„Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri”
Matei 5:12
imagin iubire

imagini versete
imagini curaj

Alin Loloș la Sala Palatului București – 19 iunie 2013

god bless you

sa-nu-te-paraseasca-by-Insula-Ekklesia-300x173 - Copie

Alin Loloș și Adi Martin – Stația de Metrou Bucuresti-videos

God bless you

by insulaekklesia.ro

Dependenta de jocurile de noroc si tratarea viciilor (text si video)

Dragi prieteni

daca oamenii mari cad in aceste capcane periculoase, distrugatoare a viciilor pe care le vedem la tot pasul ce sa mai zicem de tineri.
Copiii si adolescentii trebuie(trebuiesc) invatati cu seriozitate despre toate viciile si caile rele.
Orice persoana care are o viata de credinta echilibrata este pazita de aceste cai distrugatoare.
Imi place versetul
„din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus.” 2 Tim.3:15
Dragul meu prieten(a) daca ai cazut in aceasta groapa, a viciilor lumii, fie ca e vorba de jocurile de noroc, fie ca e vorba de oricare alt viciu si te vezi fara salvare atunci iti spun o veste buna caci ce este cu ” neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.” ( Luca 18:27)

AICI poti citii despre prima mea cafea fara tigara…
Eliberarea incepe de la tine. Daca tu iti doresti cu adevarat atunci nu mai exista nici o piedica.
Roaga-te in sinceritate, pleacati genunchii inaintea Celui ca stie si vede tot, citeste zilnic Biblia, Cartea Vietii si vei primii pace si eliberare.
Daca vezi ca nu reuseti de unul singur nu uita ca
„unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste”
Deci cauta oameni sinceri a lui Dumnezeu si roaga-te impreuna cu ei pentru ceea ce te framanta si sa nu iti fie rusine sa marturisesti orice viciu care te stapaneste caci numai prin sinceritate se poate ajunge la o viata libera, frumoasa, curata alaturi de Mantuitorul Isus Christos.

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”
2 Tim.3:16-17

http://www.youtube.com/watch?v=_5nrPvQPgZ0&feature=youtu.be

http://www.youtube.com/watch?v=T8hDfv1so6c

imagini versete
arata-mi

citate imagini
imagini salvare-viata noua

DE LA MÂNIE LA DRAGOSTE de C.H.Spurgeon-meditatia zilei

El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.

Mica 7.19

Dumnezeu nu Se întoarce niciodată din dragostea Sa faţă de noi, dar Se întoarce adesea din mânia Sa faţă de noi.

Dragostea Sa pentru aleşii Săi se potriveşte cu firea Sa. El iubeşte pentru că El este dragoste; El ne ameninţă pentru că găseşte că aşa este de folos pentru binele nostru.

El va avea din nou milă de ai Săi, căci aşa îl îndeamnă inima Sa plină de dragoste.

El va avea milă de ei, va potoli durerile lor şi-i va vindeca. Şi apoi ce făgăduinţă! „El va călca în picioare nelegiuirile noastre.”

El va birui. Ele într-adevăr caută să ne înlănţuie, dar Domnul prin dreptatea Sa ne va da biruinţă. Aşa cum s-a întâmplat altă dată cu canaaniţii, ele vor fi biruite, călcate în picioare şi distruse.

Vor fi îndepărtate chiar şi urmările păcatelor noastre.

„El va arunca toate păcatele noastre”, da toate oştirile păcatelor noastre, oricât de numeroase ar fi. „El le va arunca în fundul mării”, aşa cum a făcut cu Faraon şi cu carele sale. Numai braţul Său atotputernic este în stare să facă o asemenea minune. Ele n-au fost aruncate în largul mării de unde să poată să iasă la suprafaţă şi să reapară sub ochii noştri, ci au fost aruncate în adâncul mării. Ca o piatră, ele se vor pogorî acolo până la fund, ca sa dispară pentru totdeauna.

S-aducem slavă Dumnezeului izbăvirii noastre.

     de C.H.Spurgeon 

Gandul zilei :

Oricine esti , oricum esti si in orice stare esti , vino la El  caci bunatatea Lui e asa de mare  si  iertarea Lui e nemarginita.

Indrazneste si nu amana sa vi la El caci amanarea e otrava celui rau . (Angela I.E. )

dgfghghnfelicitare 70

HARDFLIP film crestin recomandat adolescentilor dar si adultilor

Hardflip este un film educativ gen actiune drama.Este recomandat atat adolescentilor cat si adultilor.
Este un film crestin presarat cu adevarate lectii de viata .Ce mult conteaza sa fim vegheatori in toate caci sunt lucruri care nu se mai pot indrepta si regretele tarzii nu mai pot indrepta nimic.
Familia si relatiile din familie sunt printre cele mai importante lucruri, mai presus de cariera si bani.

Banii nu aduc fericirea si nici nu o intretin.

Daca nu iti cunosti bine prioritatile in viata risti sa aluneci pe panta esecului si apoi cu greu mai gasesti calea de intoarcere.

Acest film incredibil este mesajul pe care îl poartă, de a da drumul de frică și durere în timp ce îmbrățișând Iertarea și Credință. Acest film are capacitatea de a rezona cu multi adolescenti si parinti deopotriva de concentrându-se pe probleme de care se ocupă cu mulți în societatea noastră. Randy Wayne, John Schneider, Rosanna Arquette, Michael și Christopher face o treaba extraordinara in acest film impreuna cu nominalizați pro-skateri creștină Hosoi și Sumner Brian.

Ar fi multe de spus dar mai bine va las pe voi sa urmariti filmul si sper sa va fie de folos 🙂

Pentru vizionare clic pe imagine .

Nu uitati dupa ce urmariti partea intai mai jos acolo unde va scrie server 2 dati clic pentru partea a doua .

Hardflip-Poster1

Unbenanntedrtrtrt - Kopie - Kopie

Problema divortului vedetei Andreea Marin Banica este problema ei sau a ta?

Butterfly :Hello Friend

Dragii mei,

recent , vedeta Andreea Marin Banica si-a anuntat despartirea de sotul ei Stefan Banica.Sa fim foarte atenti : l-a anuntat , nu l-a facut…

Anunţul a fost făcut de cele două vedete pe conturile lor de Facebook, aceştia precizând şi că vor refuza orice alte comentarii pe marginea acestui subiect pe care vor să îl trăiască departe de ochii presei si totusi presa insista sa mai scrie cate ceva, sa mai afle ceva netinand cont de situatia nu tocmai fericita 🙁

Un divort nu e o treaba usoara oricat de tare esti sau oricat de nevinovat esti din toata povestea asta…

Dar oare de ce presa e avara dupa articole si rating ? Oare numai din cauza banilor sau si din cauza ca oamenilor le plac povestile si mai ales cand se intampla ceva negativ au urechile ciulite la maxim 🙁

    Daca vrei sa le dai la oameni adevarul te vor respinge, te vor uri dar daca vi cu surogate , cu minciuni,  cu povesti pompoase, cu telenovele  sa vezi ce te iubeste si te cauta ca sa le mai dai. Oare nu-i asa ?  🙁  🙁  🙁

Foarte interesant e ,  ca suntem asa de curiosi ce fac altii uitand sa ne uitam la noi , la viata noastra, la copilul nostru abandonat, la copilul pe care am uitat sa il scoatem la o plimbare, la sotia pe care am uitat sa o mangaiem sau la sotul pe care am uitat sa il respectam  ,etc. , lista ar putea fi infinita 🙁

 O gramada de oameni stau cu sufletul la gura sa vada ce a mai aparut , ce a mai declarat Andreea sau Stefan ,  ce au mai scris ziarele pe subiectul  acesta uitand sa se uite in oglinda realitatii  care e la tot pasul langa noi si din nefericire dam zilnic  cu piciorul in ea 🙁

Cand invatam sa mai lasam gradina vecinului  si sa ne uitam in curtea noastra ca sa mai taiem radacinile rautatii, zgarceniei, invidiei, barfei, neiertarii, necredintei, necititului zilnic in Biblie, absenta rugaciunii din viata noastra  si   sa mai plantam pomul iubirii si sa mai semanam dragoste , iertare, multumire, respect, rabdare, credinta , fapte bune, sinceritate, omenie, bunatate,etc.

Vrem sa se schimbe lumea din jurul nostru dar stim foarte bine ca schimbarea incepe cu noi.

Lucrand in curtea noastra , cimentand o credinta reala si statornica, traind frumos si curat, simplu si original  , alegand sa fim niste crestini autentici, nu religiosi sau traditionali ,  oare cand vom mai avea timp sa ne aruncam priviriile peste gard ?!

              Oare ce declaratii ar trebuie sa dea cineva care trece printr-un divort ?

Este timpul de declaratii numai ca sa avem si noi ce scrie sau este timpul sa oferim intelegere , respect si bunatate ?!

Nu am auzit ca ar vrea cineva sa stea de vorba cu ei  sa ii determine sa  renunte la divort  gasind o cale de impacare …Unde sunteti voi consilierilor familiali , voi iubitorilor de oameni , voi prietenilor ?!

 Dragii mei daca doriti sa faceti un bine cuiva atunci rugati-va pentru acea persoana.

Voi nu stiti ce minuni si ce bine face o rugaciune unei persoane.

Chiar si stiinta a descoperit  efectele benefice ale  rugaciunii , dar asta voi detalia intr-un  alt articol.Pana atunci va doresc numai bine si multa sanatate ca e mai buna ca toate 🙂

      Cu drag din drag Angela I.E.

images

16 - Copie - Copie

Maria si problema gunoiului-Lectii de viata

Religious Comments Pictures

Era o dimineata frumoasa cand Maria se trezii cu bucurie din patul ei si isi facu rugaciunea de dimineata.Nu avea un ritual anume ci pur si simplu isi pleca genunchi langa patul ei si conversa cu Dumnezeu caci nu concepea ea ca  sa inceapa ziua fara sa multumeasca si sa fie recunoscatoare Creatorului.

  Isi  canta cantarea impreuna cu pasarelele  care o asteptau cu drag  la geam.

Nu uita niciodata  dimineata sa le puna prietenelor ei niste firmituri pe pervaz.Era o zi insorita si Biblia ei care ramase deschisa pe masuta o astepta din nou .

Isi lua in manutele ei gingase cartea si citii.La un moment dat ochii si gandul ei se oprii la versetul din Romani  8:28

  ” toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său „

Of,  se gandii ea de atatea ori nu am inteles acest  verset si mereu m-am gandit la cei ce sufera sau sunt prin spitale cum sa lucreze spre bine suferinta lor ?!

Lucruri tainice si evenimente neintelese de mintea umana sunt inaintea lui Dumnzeu ca lumina zilei si o data vor fi descoperite si  intelese de cei care au cautat adevarul…

                  Acum isi pregatii prin bucatarie treburile cand deodata auzii la usa  vocea sotului ei :

Dar cu acestea ce sunt aici ?

Maria blocata si putin speriata  fugii la usa sa vada ce nu era in clar sotului .Acesta  era suparat  de ce gunoiul era la usa si de ce nu l-a dus deja ea .

Maria se uita nedumerita la el si ii spuse pe un ton bland :  L-am pus la usa caci tu oricum ai drum de facut si cand cobori gunoiul e in drumul tau…Dorind sa ii mai spuna ceva el ii intoarse spatele si pleca lasand-o in prag cu gunoiul in usa 🙁  si cu  sufletul plin de durere…

Of, ce bine ca exista un Dumnezeu care le vede pe toate si va face dreptate.Gandul acesta o mangaia …

                   Biata Maria, ce sa mai zica , ce sa  mai faca …Lua gunoiul si cobori incet scarile .

Gandurile ii veneau ca pe banda si ii aduceau  aminte ca

sotul ei nu o ajuta cu nimic,

cum zice ca ma iubeste daca se comporta asa ,

de ce nu a luat gunoiul,

de ce nu vrea sa faca nimic in casa,

nici macar un gunoi nu poate sa duca,

ce crede el ca daca plateste tot si cumpara in casa nu mai trebuie sa ajute deloc,

ce exemplu este el pentru copii,

nu vreau sa se invete copiii mei lenesi ca tatal,

chiar nu vreau sa il fac lenes dar nu inteleg comportamentul lui ciudat,

of de atatea ori am incercat sa il fac sa ma ajute si cu toate metodele posibile nu am reusit,

oare asa sunt toti barbatii,

oare de ce nu e constient ca trebuie sa isi ajute sotia,

o fi adevarat ca nu toti barbatii sunt bucatari si nu toti au placerea sa tina un aspirator in  mana ,

oare daca plateste tot in casa si ma scuteste pe mine de multe sa las dupa el,

de ce crede el ca este datoria femeii sa faca tot in casa ,etc.,ganduri peste ganduri parca interminabile…

 La un moment dat se intalneste cu o vecina care o imbratiseaza si ii spuse Maria ce ma bucur sa te vad :  cum iti merge ? ce face familia ta ?

       Cand ajunse jos un aer curat si un vant placut o intampina  cu drag , parca o lua in brate  intreaga natura.

Aruncase repede gunoiul si pornii grabita intr-un scurta plimbare prin parcul din spatele blocului si incepu sa se roage in gand cum avea obiceiul :

Of , Doamne bine a zis sotul meu sa merg sa mai iau  aer si iti multumesc pentru acest aer curat si mai  mult  ca in sfarsit am inteles versetul care tocmai l-am recitit azi dimineata …

E minunat Dumnezeu , striga inima ei de bucurie si toate gandurile negative care o tulburau pe scari la coborare erau acum uitate caci  le incredintase Domnului

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi 1 Petru 5:7

            Povesti,  lectii de viata by Angela Insula Ekklesia

de 18dfedguntitledrztufelicitare 8126b9a43332acc364c50da126c5da6482

O zi de cercetare are fiecare!-meditatia zilei


Draga mea, dragul meu, cand ti-ai facut ultima „radiografie” personala a vietii tale de credinta ?

Esti pe drumul cel bun ?

Crezi ca esti pe drumul cel bun ?

Dragul meu oricine ai fi nu astepta ca ceva rau sa se intample.

Experimenteaza si fa binele in fiecare zi iar raul sa fie doar din auzite in viata ta.

Daca nu stii exact cum stai cu credinta ta, te sfatuiesc sa te cercetezi in lumina Cuvantului lui Dumnezeu si nu lasa nici o zi sa treaca fara sa spui precum psalmistul :

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile!

Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!  Ps.139:23-24

Amin ! Domnul Isus sa te binecuvanteze scump cititor.

                                           Cu drag ,  un suflet calator spre tara fara nori …

by Insula Ekklesia
praying - Kopie

The Shunning -UN FILM PENTRU TINE (eng.-rom.)

Înainte de a fi rapusa de cancer, dorinta de moarte a Laurei Mayfield-Bennet este sa fie reunita cu fiica pe care nu a cunoscut-o niciodata.

Acest film este un film educativ ,  plin de lectii de viata.
Il recomand tinerilor cat si tuturor care sunt dispusi sa invete zi de zi

ca viata e plina de surprize si puterea si credinta in Dumnezeu ne da noi puteri si tarie sa trecem peste orice ne va iesii in cale.

Pentru vizonarea filmului dati CLIC pe imagine 🙂

filme crestine
de 18muguet-lily_of_the_valleyimagesCACM757I

VOINŢA LIBERĂ , O SCLAVĂ-de C. H. Spurgeon(Esti mantuit?)

xgvfhgjh2 Decembrie 1855 de către REV. C. H. Spurgeon la New Park Street Chapel din Southwark, Londra

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Ioan 5:40
Acest verset este unul din marile tunuri Arminiene, montat pe zidurile lor şi deseori descărcat cu un zgomot teribil împotriva simplilor Creştini numiţi Calvinişti [porecla celor care cred doctrinele harului, a nu fi confundaţi cu urmaşii lui Calvin –n. ed.].

Intenţionez în această dimineaţă să îl reduc la tăcere, sau, mai degrabă să îl întorc împotriva duşmanilor, fiindcă nu au fost niciodată al lor; nu a fost făcut în turnătoriile lor ci scopul lui a fost să înveţe exact opusul doctrinei pe care ei o susţin cu tărie.

De obicei, când se ia acest text, se împarte astfel: În primul rând, omul are o voinţă.

În al doilea rând, el este complet liber.

În al treilea rând, oamenii trebuie fie dornici să vină la Hristos, altfel ei nu vor fi mântuiţi.

Acum, noi nu vom face astfel de împărţiri; ci vom încerca să aruncăm o privire mai rezonabilă asupra textului.

Şi nu trageţi concluzia că textul învaţă doctrina voinţei libere doar fiindcă se întâmplă să existe în el cuvintele „vreţi” şi „nu vreţi.”
S-a dovedit deja, fără a se putea nega, că voinţa liberă este un nonsens. Libertatea nu poate aparţine voinţei mai mult decât ponderabilitatea poate aparţine electricităţii. Sunt lucruri complet diferite.

Putem crede că omul este un agent moral liber, dar a crede în voinţa liberă ar fi pur şi simplu ridicol.

Se ştie că voinţa, fiind ceva secundar, este direcţionată de înţelegere, mişcată de motivaţie, călăuzită de alte părţi ale sufletului.
Atât filosofia cât şi religia înlătură chiar şi noţiunea de voinţă liberă; şi eu voi merge tot atât de departe cât a mers Martin Luther în afirmaţia lui puternică şi categorică:

„Dacă vreun om atribuie ceva, cât de neînsemnat, voinţei libere a omului pentru mântuirea sa, nu cunoaşte nimic despre har şi nu L-a cunoscut pe Isus Hristos aşa cum trebuie.

” Ar putea părea un sentiment nemilos; dar acela care crede în sufletul lui că omul se întoarce la Dumnezeu prin voinţa lui liberă nu putea fi învăţat de Dumnezeu,

fiindcă unul din primele principii pe care le-am învăţat când Dumnezeu a început să lucreze în noi este acela că nu avem nici voinţa nici puterea şi că El ni le dă pe amândouă; că El este „Alfa şi Omega” în mântuirea oamenilor.
Cele patru puncte pe care le vom avea în această dimineaţă vor fi:

Primul –fiecare om este mort, fiindcă spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Al doilea – există viaţă în Isus Hristos: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Al treilea – există viaţă în Hristos Isus pentru toţi cei care vin să o primească: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine,

ca să aveţi viaţa;” indicând că toţi care vin vor avea viaţa.

Şi patru – aici se află esenţa textului, că nici un om nu va veni vreodată prin natura lui la Hristos, fiindcă textul spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Departe de a afirma că oamenii fac acest lucru prin propriile lor voinţe, textul neagă categoric acest lucru şi spune

„Şi NU VREŢI să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Dar, preaiubiţii mei, sunt aproape gata să exclam, nu are nici un adept al voinţei libere cunoştinţa că, de fapt, îndrăzneşte să contrazică inspiraţia?

Oare nici unul dintre cei care neagă doctrinele harului nu gândeşte? S-au depărtat ei într-atât de Dumnezeu încât să denatureze acest text pentru a dovedi că voinţa este liberă; când, de fapt, textul spune:

Şi NU VREŢI să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa?”

I. În primul rând, deci, textul nostru indică faptul că

OAMENII SUNT MORŢI PRIN NATURA  LOR.

Nici o fiinţă nu trebuie să caute viaţa dacă o are în ea însăşi.

Textul spune cu hotărâre

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Deşi nu se exprimă prin cuvinte, totuşi se afirmă prin conţinut că oamenii au nevoie de o viaţă mai bună decât cea existentă în ei înşişi.

Dragi ascultători, cu toţii suntem morţi dacă nu am fost născuţi la o nădejde vie. În primul rând, cu toţii suntem, prin natura noastră, morţi din punct de vedere legal.

„În ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit” a spus Dumnezeu lui Adam; şi chiar dacă Adam nu a murit fizic în acel moment, el a murit din punct de vedere legal; adică el a fost socotit mort.

Imediat ce, la tribunal, judecătorul pronunţă sentinţa, din punctul de vedere al legii, acuzatul este considerat mort.

Deşi poate abia după o lună el este adus pe eşafod pentru a suporta sentinţa, totuşi legea îl priveşte ca pe un mort. Pentru el este imposibil să mai facă ceva. Nu poate moşteni nimic, nu poate lăsa ceva prin testament; el nu este nimic –este un om mort.

Sistemul legal îl consideră mort. Dacă sunt alegeri, nu i se cere votul, fiindcă este considerat ca fiind mort. Este închis în celula lui, dar este mort.

Ah! Şi voi, păcătoşilor ce nu aţi avut niciodată viaţă în Hristos, voi sunteţi în viaţă în dimineaţa aceasta datorită unei amânări a sentinţei, dar ştiţi voi că din punct de vedere legal sunteţi morţi; ştiţi că Dumnezeu vă consideră astfel, că în ziua în care părintele vostru Adam a atins fructul, şi când voi înşivă aţi păcătuit, Dumnezeu, Judecătorul cel Veşnic v-a condamnat?

Vorbiţi mult despre poziţia voastră, despre bunătatea şi moralitatea voastră –dar unde sunt acestea? Scriptura spune că „aţi şi fost judecaţi.”

Tu nu trebuie să aştepţi să fii condamnat în ziua judecăţii –aceea va fi executarea pedepsei –tu „ai şi fost judecat.” În momentul în care aţi păcătuit, numele voastre au fost scrise în cartea neagră a dreptăţii; fiecare om a fost atunci condamnat la moarte de Dumnezeu, dacă nu a fost găsit un substitut pentru păcatele lui, în persoana lui Hristos.

Ce ai gândi dacă ai merge la închisoare şi l-ai vedea pe acuzat stând în celula sa râzând şi plin de voie bună?

Ai spune, „omul acesta este nebun fiindcă este condamnat şi urmează a fi executat; şi cu toate acestea, el este bine dispus.”

Ah! Şi ce nebun este omul firesc, care deşi este condamnat, trăieşte în distracţie şi voioşie!

Credeţi voi că sentinţa lui Dumnezeu nu are nici o urmare?

Crezi tu că păcatului tău ce este scris pe stânci cu o peniţă de fier nu îi urmează ceva groaznic?

Dumnezeu a spus că tu eşti deja condamnat. Dacă ai putea simţi acest fapt, dulcea cupă a bucuriei tale ar deveni amară; dansul tău ar înceta, râsul tău ar fi înăbuşit de suspin dacă ţi-ai aduce aminte că tu eşti deja condamnat.

Cu toţii ar trebui să plângem, dacă ne-am pune pe suflet faptul că în ochii lui Dumnezeu nu avem viaţă prin natura noastră; de fapt suntem indiscutabil condamnaţi; suntem socotiţi morţi şi acum, în noi înşine,

în ochii lui Dumnezeu suntem la fel de morţi ca şi cum am fi aruncaţi în iad chiar acum; suntem condamnaţi de păcat, dar încă nu suferim pedeapsa pentru el, dar ea este scrisă împotriva noastră iar noi suntem morţi din punct de vedere legal,

şi nici nu putem găsi viaţă, dacă nu găsim viaţă legală în persoana lui Hristos, dar despre aceasta vom vorbi mai târziu.
Dar, în afară de a fi morţi din punct de vedere legal, suntem şi morţi spiritual. Iar sentinţa nu a fost trecută doar în carte, ci şi în inimă; a intrat în conştiinţă; a operat asupra sufletului, raţiunii, imaginaţiei, asupra întregii fiinţe.

„În ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit” nu s-a împlinit doar în darea sentinţei, ci în Adam s-a întâmplat ceva.

La fel ca atunci când într-un anumit moment trupul acesta va muri, sângele se va opri, pulsul va înceta şi plămânii nu vor mai respira, tot aşa, în ziua în care Adam a mâncat fructul interzis sufletul lui a murit;

imaginaţia lui şi-a pierdut marea putere de a se ajunge până la lucrurile cereşti şi a vedea cerul, voinţa lui şi-a pierdut puterea de a alege întotdeauna ce este bine, raţiunea lui şi-a pierdut toată capacitatea de a judeca între bine şi rău cu hotărâre şi infailibilitate, deşi s-a păstrat ceva în conştiinţă; memoria i-a devenit pătată,

predispusă la a reţine lucruri rele şi a lăsa lucrurile drepte spre uitare; orice putere a lui a încetat, în raport cu vitalitatea sa morală.

Bunătatea era vitalitatea forţelor lui –aceasta s-a îndepărtat.

Virtutea, sfinţenia, integritatea –acestea reprezentau viaţa omului; dar când acestea nu au mai fost omul a devenit mort.

Iar acum, în ce priveşte lucrurile spirituale, voi sunteţi „morţi în greşelile şi în păcatele voastre.”

Şi sufletul este tot atât de mort în omul firesc, pe cât este un corp ce este aşezat în
mormânt; el este fără îndoială mort – nu doar metaforic, fiindcă Pavel nu vorbeşte în metafore atunci când afirmă

„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,” şi „măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).”
Dar, dragi ascultători, aş dori să pot predica inimilor dumneavoastră despre acest subiect.

A fost destul de neplăcut când am descris moartea ca fiind socotită asupra tuturor; dar acum vorbesc despre moarte ca având loc cu adevărat în inimile voastre.

Acum nu mai sunteţi ce aţi fost odată; nu mai sunteţi ce aţi fost în Adam, nu sunteţi nici măcar aşa cum aţi fost creaţi.

Omul a fost făcut curat şi sfânt.

Voi nu sunteţi fiinţele perfecte aşa cum se laudă unii; sunteţi total căzuţi, v-aţi depărtat de pe cale, aţi devenit depravaţi şi murdari.

Oh! Nu ascultaţi cântecul de sirenă al acelora care vă vorbesc despre demnitatea voastră morală şi despre marea voastră putere în ce priveşte mântuirea.

Nu sunteţi perfecţi; acel mare cuvânt „ruină” vă este scris pe inimi; şi moartea este imprimată pe duhul vostru.
Să nu crezi, o, omule moral, că tu vei putea sta înaintea lui Dumnezeu prin moralitatea ta, fiindcă tu nu eşti decât un corp îmbălsămat în legalism, un cadavru înveşmântat în haine fine, dar putred în faţa lui Dumnezeu.

Şi să nu crezi tu, posesor al unei religii fireşti că prin propria-ţi putere poţi fi primit înaintea lui Dumnezeu.

Oh, omule! Tu eşti mort!

Şi poţi aranja un mort cât vrei de frumos, şi nu ar fi decât o solemnă bătaie de joc. Să luăm ca exemplu regina Cleopatra – puneţi-i coroana pe cap, îmbrăcaţi-o în veşmintele regale, aşezaţi-o pe tron; şi cu toate acestea, ce fior rece te străbate atunci când treci pe lângă ea.

Ea este frumoasă acum, chiar şi moartă – dar ce oribil este să stai alături de o persoană moartă chiar şi de o regină onorată pentru frumuseţea ei maiestuoasă!

Şi tu poţi fi maiestuos în frumuseţea şi bunătatea ta, poţi fi amiabil şi simpatic; îţi pui coroana sincerităţii pe cap, şi porţi toate veşmintele integrităţii, oh, omule, dar dacă nu te-a înviat Dumnezeu, dacă Duhul nu a lucrat la sufletul tău,tot aşa cum un cadavru rece îţi este ţie repingător, la fel de respingător eşti tu în ochii lui Dumnezeu. Tu nu ai alege să trăieşti alături de un cadavru care să stea la masă cu tine; nici lui Dumnezeu nu-i place ca tu să fii în faţa Sa.

El este mâniat pe tine în fiecare zi fiindcă tu eşti în păcat – tu eşti mort.

Oh, crede aceasta; meditează la acest fapt; însuşeşte-ţi-l fiindcă nimic nu este mai adevărat decât faptul că tu eşti mort, atât spiritual cât şi legal.
Al treilea fel de moarte este sfârşitul celorlalte două.

Este moartea veşnică.

Este executarea sentinţei legale; este sfârşitul morţii spirituale. Moartea veşnică este moartea sufletului;

are loc după ce trupul a fost pus în mormânt, după ce sufletul s-a depărtat de la el.

Dacă moartea legală este groaznică, aceasta se datorează consecinţelor sale; iar dacă moartea spirituală este cumplită, aceasta se datorează urmărilor sale. Cele două feluri de moarte despre care am vorbit sunt rădăcinile, iar moartea care va urma este floarea acestora.
Oh! Dacă aş avea cuvinte să pot încerca în această dimineaţă să vă descriu ce este moartea veşnică. Sufletul vine în faţa Creatorului său;

se deschide cartea; se pronunţă sentinţa; cuvintele „depărtaţi-vă, blestemaţilor” – zguduie universul şi face ca stelele să se întunece la încruntarea Creatorului; iar sufletul se depărtează spre adânc, unde va locui împreună cu alţii în moartea veşnică.

Oh! Şi ce groaznică este condiţia lui acum!

Patul său este un pat de flăcări; peisajele pe care le vede sunt scene de crime, care îi înspăimântă duhul; sunetele pe care le aude sunt ţipete stridente, gemete, suspine, vaiete; tot ce cunoaşte trupul sunt chinurile unor mizerabile dureri!

Are un vaiet de nedescris, o mizerie totală.

Sufletul priveşte în sus.

Speranţa a murit, nu mai există.

Priveşte în jos cu groază şi teamă; sufletul îi este cuprins de remuşcări. Priveşte în dreapta –zidurile de netrecut ale morţii îl ţin înăuntrul graniţelor torturii. Priveşte în stânga –iar acolo, meterezele în flăcări interzic scara de scăpare chiar şi doar a unei presupuneri visătoare de evadare.

Priveşte înlăuntrul său căutând acolo mângăiere, dar în suflet i-a intrat un vierme care îl roade.

Priveşte de jur-împrejur –nu are nici un prieten care să-l ajute, pe nimeni care să îl mângâie, ci doar o mulţime de izvoare ale suferinţei.

Nu cunoaşte speranţa eliberării; aude cheia veşnică a destinului întorcându-se în
încuietoarea groaznicei sale celule şi l-a văzut pe Dumnezeu luând acea cheie şi azvârlind-o în adâncimile veşniciei pentru a nu mai fi găsită niciodată.

Nu mai speră; nu cunoaşte scăpare; nu crede în eliberare; îşi doreşte moartea; dar moartea este un duşman prea mare pentru a fi acolo;

aşteaptă ca non-existenţa să îl înghită, dar această moarte veşnică este mai rea decât distrugerea.

Îşi doreşte exterminarea la fel cum cel care trudeşte îşi doreşte Sabatul; doreşte să fie înghiţit de nimicnicie tot aşa cum un sclav la galere tânjeşte după libertate, libertate care nu vine – el este mort pentru totdeauna. După ce veşnicia se va roti de o mulţime de ori în ciclurile sale veşnice, tot mort va fi. Pentru totdeauna nu cunoaşte sfârşit; veşnicia nu poate fi înţeleasă decât în veşnicie.

Sufletul încă va avea scris deasupra capului „eşti condamnat pentru totdeauna.”

Aude urlete continue; vede flăcări de nestins; cunoaşte dureri totale;

aude o sentinţă care se rostogoleşte nu ca tunetul de pe pământ care este redus la tăcere imediat –ci mai tare, şi mai tare, zguduind ecourile veşniciei –făcând ca mii de ani să tremure din nou de tunetul înfiorător al vocii sale cumplite

–„Depărtaţi-vă! Depărtaţi-vă! Depărtaţi-vă! Blestemaţilor!”

Aceasta este moartea veşnică.

II. În al doilea rând,

ÎN HRISTOS ISUS ESTE VIAŢĂ,

fiindcă spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Nu există viaţă în Dumnezeu Tatăl pentru un păcătos; nu există viaţă în Dumnezeu Duhul pentru un păcătos fără Isus.

Viaţa unui păcătos este în Hristos.

Dacă iei pe Tatăl separat de Fiul, deşi îşi iubeşte aleşii şi hotărăşte ca ei să trăiască, totuşi, viaţa nu este decât în Fiul Său.

Dacă iei pe Dumnezeu Duhul separat de Isus Hristos, deşi Duhul este acela care ne dă viaţă spirituală, totuşi, această viaţă este în Hristos, în Fiul.

Nu îndrăznim, şi nu putem, în primul rând, cere viaţă spirituală nici de la Dumnezeu Tatăl şi nici de la Dumnezeu Duhul.

Primul lucru pe care suntem călăuziţi să îl facem atunci când Dumnezeu ne scoate din Egipt este să mâncăm Paştele – primul lucru.

Acesta ne arată că modul prin care primim viaţă este hrănindu-ne cu trupul şi sângele Fiului lui Dumnezeu; trăind în El, încrezându-ne în El,

crezând în harul şi puterea Lui Al doilea gând al nostru a fost acesta: există viaţă în Hristos. Vă vom arăta că există trei feluri de viaţă în Hristos, tot aşa cum există trei feluri de moarte.
În primul rând, există viaţă legală în Hristos.

Tot aşa cum fiecare om, în Adam, prin natura sa păcătoasă a primit o sentinţă de condamnare în momentul păcatului lui Adam,

şi în special în momentul primei sale fărădelegi, la fel şi eu, dacă sunt credincios, şi tu, dacă te încrezi în Hristos, am primit o sentinţă legală de achitare prin ceea ce a făcut Isus Hristos.

Oh, păcătosule condamnat!

Tu poate stai în această dimineaţă deja condamnat, ca un întemniţat; dar înainte de a se sfârşi această zi, tu poţi fi la fel de fără vină ca şi îngerii de sus.

Există viaţă legală în Hristos, şi binecuvântat fie Dumnezeu, unii dintre noi se bucură de ea!

Noi ştim că păcatele noastre ne sunt iertate fiindcă Hristos a suferit pedeapsa pentru ele; ştim că niciodată nu vom fi pedepsiţi noi înşine, fiindcă Hristos a suferit în locul nostru.

Paştele a fost jertfit pentru noi; pragul şi uşiorii uşii au fost stropiţi, iar îngerul distrugător nu ne va putea atinge niciodată. Pentru noi nu există iad, deşi acesta arde cu o flacără teribilă.

Chiar dacă este pregătit din veşnicie, chiar dacă sunt grămezi de lemne şi mult fum, noi nu vom ajunge niciodată acolo –Hristos a murit pentru noi, în locul nostru.

Dar dacă sunt instrumente de tortură cumplită acolo? Dar dacă există acolo o sentinţă care produce cele mai groaznice reverberaţii de tunet? Totuşi, nici instrumentele de tortură, nici carcerele subterane, nici tunetul nu sunt pentru noi!

În Hristos Isus noi suntem acum eliberaţi.

„ACUM dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.”
Păcătosule!

Eşti tu condamnat din punct de vedere legal în această dimineaţă? Simţi tu asta?

Atunci permite-mi să-ţi spun căci credinţa în Hristos îţi va da cunoştinţa achitării tale legale. Preaiubiţilor, faptul că suntem condamnaţi pentru păcatele noastre nu este o simplă idee ci o realitate. De asemenea, faptul că suntem achitaţi nu este o simplă idee, ci o realitate.

Un om pe cale de a fi executat, dacă primeşte o iertare completă ar simţi-o ca pe o realitate măreaţă.

Ar spune: „Am o achitare completă, nimeni nu se poate atinge de mine acum.” Exact aşa mă simt şi eu.
„Acum eliberat de păcat mă duc oriunde Sângele Mântuitorului este iertarea mea completă Mă aşez mulţumitor la picioarele Lui dragi Ca păcătos mântuit îmi arăt recunoştinţa.”
Fraţilor, noi am primit viaţă legală în Hristos, o astfel de viaţă legală pe care nu o putem pierde.

Sentinţa a fost odată împotriva noastră –acum, ea a fost dată pentru noi. Este scris:

„ACUM, DAR, NU ESTE NICI O OSÂNDIRE,”

şi acel „acum” va fi la fel de bun pentru mine peste cincizeci de ani, cum este şi acum.

Oricât timp am trăi, tot va rămâne scris: „Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus.”
Apoi, în al doilea rând, există viaţă spirituală în Hristos Isus. Aşa cum omul este mort spiritual,

Dumnezeu are viaţă spirituală pentru el,

fiindcă nu există nici o necesitate care să nu fie suplinită de Isus, nu există nici un gol în inimă pe care Hristos să nu-l poată umple; nu există nici o pustie pe care El nu o poate popula, nici un deşert pe care să nu poată să-L înflorească precum trandafirul.

Oh, voi, păcătoşi morţi, morţi spirituali, există viaţă în Hristos Isus, fiindcă noi am văzut – da, aceşti ochi au văzut –

morţii trăind din nou; l-am cunoscut pe omul al cărui suflet era complet corupt căutând, prin puterea lui Dumnezeu neprihănirea; am cunoscut pe omul ale cărui gânduri erau fireşti, ale cărui pofte erau mari, ale cărui pasiuni erau puternice, deodată, printr-o putere irezistibilă din ceruri s-a consacrat pentru Hristos şi a devenit un copil al lui Isus.

 

Ştim că este viaţă în Hristos Isus, viaţă spirituală;

chiar mai mult, noi, în noi înşine am simţit că există viaţă spirituală. Ne putem bine aduce aminte cum stăteam în casa de rugăciune, la fel de morţi ca şi scaunul pe care stăteam.

Am ascultat mult glasul Evangheliei, dar fără rezultat, când deodată, ca şi cum urechile noastre ar fi fost deschise de degetele vreunui înger puternic, a intrat o voce în inima noastră.

Am crezut că l-am auzit pe Isus spunând „Cel ce are urechi de auzit, să audă.”

O mână irezistibilă s-a pus pe inima noastră şi ne-a smuls o rugăciune din ea. Niciodată nu ne-am mai rugat aşa.

Am strigat „Doamne, ai milă de mine, păcătosul!”
Unii dintre noi am simţit mai multe luni o mână apăsându-ne, ca şi cum am fi fost strânşi într-o nicovală, iar sufletele noastre au sângerat stropi de suferinţă. Acea stare de mizerie era semnul unei vieţi ce avea să vină. Persoanele ce se îneacă nu simt durerea ca atunci când sunt aduse înapoi la viaţă. Oh! Noi resimţim acele dureri, acele gemete, acea luptă vie pe care a dus-o sufletul nostru când a venit la Hristos.

Ah! Putem resimţi primirea vieţii noastre spirituale la fel de uşor cum ar putea resimţi cineva învierea sa din mormânt.
Putem presupune că Lazăr şi-a amintit de învierea sa, deşi poate nu toate detaliile.

Aşa şi noi, deşi am uitat o mare parte, ne aducem aminte cum ne-am predat lui Hristos.

Putem spune oricărui păcătos mort, că este viaţă în Hristos Isus, nu contează cât este de putred în mormântul său.

Acela care l-a înviat pe Lazăr ne-a înviat şi pe noi; şi El îţi poate spune chiar ţie „Lazăre, ieşi afară!”
În al treilea rând, există viaţă veşnică în Hristos Isus. Oh, şi dacă moartea veşnică este teribilă, viaţa veşnică este binecuvântată; fiindcă El a spus: „acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.”

„Tată, vreau ca acolo unde sînt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea.” „Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri.”

Orice Arminian care ar trebui să predice din acel text trebuie să facă o mulţime de schimonosiri; nu ar putea niciodată spune întregul adevăr fără a-l înconjura în mister.

Viaţă veşnică –nu o viaţă pe care să o piardă, ci viaţă veşnică. Dacă prin Adam mi-am pierdut viaţa, prin Hristos am câştigat-o; dacă eu m-am pierdut pentru vecie, în Isus Hristos m-am găsit pe vecie. Viaţă veşnică!

Oh, ce gând binecuvântat!

Ochii noştri vor străluci de bucurie iar sufletele noastre vor arde de extaz la gândul că avem viaţă veşnică.

Stingeţi-vă stele! Dumnezeu să-şi pună degetul pe voi –dar sufletul meu va trăi în fericire şi bucurie.

Întunecă-te, o,
soare!

Dar ochii mei „vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui” când ochiul tău nu va mai face pământul verde să râdă.

Şi lună, prefă-te în sânge!

Dar sângele meu nu va fi niciodată preschimbat în nimicnicie; acest duh va exista când tu vei înceta a mai fi. Şi tu lume mare! Tu poţi dispărea aşa cum dispare într-o clipă spuma valului!

Dar eu am viaţă veşnică.

O, timpule! Tu poţi vedea munţi uriaşi murind şi ascunşi în mormintele lor; tu poţi vedea stelele ca nişte smochine prea coapte căzând din pom, dar duhul meu niciodată nu-l vei vedea mort, niciodată.

 

III. Aceasta ne aduce la cel de-al treilea punct al nostru,

VIAŢA VEŞNICĂ ESTE DATĂ TUTUROR CELOR CARE VIN.

Niciodată nu a existat vreun om care să vină la Hristos pentru viaţă veşnică, legală sau spirituală şi, într-un anume sens să nu o fi primit deja.

Iar apoi i s-a dovedit că a primit-o imediat după ce a venit. Să luăm unul sau două texte –

„De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El.”

Oricine vine la Hristos va afla că El poate să îl mântuiască – nu capabil să îl mântuiască puţin, să-l elibereze de câteva păcate, să-l păzească de o încercare mică, să îl ţină o scurtă vreme şi apoi să îl lase – ci capabil să îl mântuiască total de păcatul său, de toate încercările sale, de cele mai adânci întristări, pe toată durata existenţei sale.

Hristos spune tuturor celor care vin la El

„vino, sărmane păcătos, nu trebuie să te întrebi dacă am puterea să te mântuiesc.

Eu nu te întreb cât de departe ai mers în păcat; Eu am puterea să te mântuiesc în chip desăvârşit pe vecie.” Şi nimeni pe pământ nu poate trece dincolo de desăvârşirea lui Dumnezeu.
Acum, un alt text: „pe cel ce vine la Mine (observaţi că promisiunile sunt aproape întotdeauna adresate celor care vin), nu-l voi izgoni afară.”

Oricine care vine va găsi uşa casei lui Hristos deschisă –şi uşa inimii Lui deschisă.

Oricine care vine –spun aceasta în cel mai larg sens –va descoperi că Hristos are milă de El.

Cea mai mare absurditate din lume este să doreşti să ai o evanghelie mai largă decât cea de pe paginile Scripturii. Eu predic că oricine crede va fi mântuit –că oricine vine va găsi îndurare.
Oamenii mă întreabă:

„Dar să presupunem că vine cineva care nu a fost ales, va fi mântuit?”

Du-te şi presupune nonsensuri, că eu nu o să-ţi dau un răspuns. Dacă cineva nu este ales, el nu va veni niciodată.

Atunci când vine avem dovada sigură că este ales.
Cineva spune: „să presupunem că vine cineva la Hristos care nu a fost chemat de Duhul.”

Opreşte-te,

frate, aceasta este o presupunere pe care nu ai dreptul să o faci, fiindcă aşa ceva nu se poate întâmpla;

o spui doar ca să mă prinzi, dar deocamdată nu poţi să o faci. Eu spun că orice om ce vine la Hristos va fi mântuit.

O spun ca şi calvinist, sau ca şi hiper-calvinist, la fel de limpede ca şi tine. Eu nu am o Evanghelie mai îngustă decât tine; ci Evanghelia mea este pe o temelie solidă, în timp ce a ta este zidită doar pe nisip şi putrefacţie.

„Oricine vine va fi mântuit, fiindcă nimeni nu vine la Mine dacă nu-l atrage Tatăl.”
„Dar”, spune cineva,

„să presupunem că întreaga lume ar veni, i-ar primi Hristos pe toţi?” Cu siguranţă, dacă toţi ar veni;

dar ei nu vor veni. Îţi spun că toţi cei ce vin –chiar dacă ar fi la fel de răi ca demonii,

Hristos i-ar primi; dacă tot păcatul şi mizeria ar curge în inimile lor ca şi într-o canalizare comună a întregii lumi, Hristos i-ar primi.
Altul spune, „Vreau să ştiu despre restul oamenilor.

Pot merge să le spun că Isus Hristos a murit pentru fiecare dintre ei? Pot eu spune –există neprihănire pentru fiecare din voi, există viaţă pentru fiecare din voi?”

Nu, nu poţi.

Poţi spune –există viaţă pentru fiecare om care vine. Dar dacă spui că există viaţă pentru cei care nu cred, tu le spui o minciună periculoasă. Dacă le spui că Isus Hristos a fost pedepsit pentru păcatele lor şi totuşi ei vor fi nemântuiţi, tu spui intenţionat un neadevăr. Să gândeşti că Dumnezeu L-a pedepsit pe Hristos şi îi va pedepsi şi pe ei –eu mă mir de îndrăzneala cu care spui această neruşinare!

Un om bun predica odată că în ceruri erau harfe şi coroane pentru
toată adunarea sa; şi apoi spunea în cea mai solemnă manieră: „Dragi prieteni, sunt mulţi pentru care au fost pregătite aceste lucruri dar care nu vor ajunge acolo.”

De fapt, el a născocit cea mai tristă poveste pe care o putea născoci; dar vă spun pentru cine ar fi trebuit el să plângă –ar fi trebuit să plângă pentru îngerii din ceruri şi pentru toţi sfinţii, fiindcă ce a spus el ar strica cerul în întregime.
Ştiţi că atunci când vă întâlniţi împreună cu toată familia, dacă aţi pierdut un frate iar locul său este gol spuneţi:

„Noi întotdeauna ne-am bucurat de aceste întruniri familiale, dar cineva lipseşte acum –sărmanul de el, nu mai este printre noi!”

Gândiţi-vă că îngerii ar spune:

„Ah, cerul este minunat, dar nu ne place să vedem acolo toate acele coroane acoperite cu pânze de păianjen; nu putem suporta acea stradă nelocuită; nu putem privi acele tronuri goale.”

Iar apoi, sărmane suflete, ar putea începe să vorbească între ei şi să spună „nici unul dintre noi nu este în siguranţă aici fiindcă promisiunea a fost –

„Eu dau oilor Mele viaţă veşnică”, şi mulţi din cei cărora Dumnezeu le-a dat viaţă veşnică sunt în iad; există un număr pentru care Hristos şi-a dat viaţa pentru ca ei să nu ardă în Adânc, iar dacă ei pot fi trimişi acolo, atunci şi nouă ni se poate întâmpla la fel.

Dacă nu ne putem încrede într-o promisiune, nu ne putem încrede nici în cealaltă.” Şi aşa, cerul şi-ar pierde temelia şi ar cădea.

Pleacă de aici cu evanghelia ta fără sens!

Dumnezeu ne dă o Evanghelie sigură şi solidă, clădită pe faptele şi relaţia legământului, pe scopuri veşnice şi împliniri sigure.

 

IV. Şi astfel ajungem la cel de-al patrulea punct.

PRIN NATURA SA, NICI UN OM NU VINE LA HRISTOS,

fiindcă textul spune „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!” Eu afirm cu tărie din textul meu pe baza autorităţii Scripturii că voi nu veţi veni la Hristos ca să aveţi viaţa.

Vă spun că v-aş putea predica o veşnicie, aş putea împrumuta talentele oratorice ale lui Demostene sau cele ale lui Cicero, dar voi nu veţi veni la Hristos.

V-aş putea implora în genunchi, cu lacrimi în ochi şi să vă arăt ororile iadului şi bucuriile cerului, puterea lui Hristos şi propria voastră condiţie pierdută, dar nici unul dintre voi nu aţi veni la Hristos prin voi înşivă, dacă Duhul care era asupra lui Hristos v-ar atrage.

Pentru toţi oamenii este valabil adevărul că în starea lor firească nu vor veni la Hristos.
Dar mi se pare că aud un alt palavragiu punând întrebarea: „Dar nu puteau ei veni dacă ar fi dorit?”

Prietene, ţie îţi voi da răspunsul altă dată. Nu aceasta este întrebarea în această dimineaţă.

Acum discutăm dacă ei vor, nu dacă pot. Veţi observa că oridecâteori vorbiţi despre voinţa liberă, sărmanul Arminian, după două secunde începe să vorbească despre capacitatea umană, şi astfel amestecă două subiecte care ar trebui să fie separate.

Noi nu vom trata două subiecte în acelaşi timp. Refuzăm să ne luptăm cu doi deodată, dacă doriţi. În altă zi vom predica din acest text – „Nimeni nu poate veni dacă nu îl atrage Tatăl.”

Dar acum vorbim numai de voinţă; şi este clar că oamenii nu vin la Hristos pentru a avea viaţa.
Putem dovedi acest fapt din multe texte ale Scripturii, dar vom lua doar o singură pildă.

Vă aduceţi aminte de pilda împăratului care a pregătit o cină pentru fiul său şi i-a invitat pe mulţi să vină; boii şi viţeii îngrăşaţi au fost tăiaţi şi şi-a trimis mesagerii să-i cheme pe mulţi la cină.

Au venit ei la cină? Ah, nu; dar cu toţii, într-o singură voce au început să se scuze. Unul a spus că s-a căsătorit şi de aceea nu putea veni, deşi ar fi putut-o aduce şi pe soţie cu el.

Altul a cumpărat nişte boi pentru jug şi s-a dus să îi încerce; dar cina era noaptea iar el nu putea să îi încerce pe întuneric.

Altul a cumpărat o bucată de pământ şi voia să o vadă; dar nu cred că s-a dus să o vadă cu un felinar. Cu toţii s-au scuzat şi nu au vrut să vină. Împăratul era hotărât să aibe cina; aşa că a spus

„Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi” invită-i – stop!

Nu invită-i – „sileşte-i să intre;” fiindcă nici chiar cei mai săraci nu ar fi venit niciodată dacă nu ar fi fost siliţi.
Să luăm o altă pildă:

cineva a avut o vie; la vremea roadelor şi-a trimis unul din slujitori pentru a-şi lua chiria. Ce au făcut ei cu el? L-au bătut pe rob. A trimis un altul; şi ei l-au omorât cu pietre.

Atrimis un altul iar ei l-au omorât şi pe acesta.

La urmă şi-a zis „Le voi trimite pe fiul meu, pe el îl vor cinsti.” Dar ce au făcut ei? Au spus „Iată moştenitorul, veniţi să îl ucidem şi să îl aruncăm afară din vie.” Şi aşa au făcut.

La fel se întâmplă cu toţi oamenii în firea lor. A venit Fiul lui Dumnezeu, iar oamenii L-au respins.

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Ar necesita prea mult timp pentru a mai aduce şi alte dovezi din Scriptură. Totuşi, vom face referire la marea doctrină a căderii.

Oricine care crede că voinţa omului este complet liberă şi că poate fi mântuit prin ea nu crede căderea.

Aşa cum v-am spus uneori, puţini predicatori „creştini” cred în întregime doctrina căderii, altfel cred că atunci când Adam a căzut el şi-a rupt degetul mic şi nu gâtul, spre ruina întregii sale rase.

Preaiubiţii mei, la cădere, omul şi-a rupt fiecare os.

Nici o putere a lui nu a rămas neştirbită; toate au fost sfărâmate, perverite şi pătate;

la fel ca un mare templu, stâlpii pot exista, coloanele şi pilastrele pot fi acolo; dar toate au fost distruse, chiar dacă unele şi-au păstrat forma şi poziţia.

Conştiinţa omului poate reţine uneori mare parte din sensibilitate – dar totuşi este căzută.

La fel, voinţa nu este scutită. Şi ce dacă este „Domnul Sufletului omului” aşa cum o numeşte Bunyan”?

–Domnul acesta greşeşte.

Domnul Voinţă-Puternică întotdeauna greşea. Natura voastră căzută a fost stricată; voinţa voastră, printre altele s-a depărtat total de Dumnezeu. Dar vă spun care este cea mai bună dovadă a acestui fapt; este marele fapt că niciodată nu aţi întâlnit în viaţa voastră un creştin care să spună că el a venit la Hristos fără ca Hristos să vină la el.
Aţi auzit o mulţime predici Arminiene, îndrăznesc să spun; dar nu aţi auzit niciodată o rugăciune Arminiană – fiindcă sfinţii în rugăciune sunt ca unul singur în cuvânt, faptă şi gând.

Un Arminian pe genunchi s-ar ruga disperat ca un Calvinist.

El nu se poate ruga despre voinţa liberă; nu mai este loc pentru ea. Imaginaţi-vă cum ar suna o astfel de rugăciune:

„Doamne, îţi mulţumesc că nu sunt ca şi acei sărmani Calvinişti încrezuţi. Doamne, am fost născut cu o voinţă liberă glorioasă; am fost născut cu puterea prin care mă pot întoarce singur la Tine; am profitat de harul meu.

Dacă toată lumea ar face la fel cu harul lor aşa cum am făcut eu, toţi ar putea fi mântuiţi. Doamne, ştiu că Tu nu ne influenţezi să vrem, dacă noi nu vrem. Tu dai har tuturor; unii nu profită de el, dar eu nu sunt aşa.

Sunt mulţi care vor merge în iad şi care au fost cumpăraţi cu sângele lui Isus ca şi mine; şi ei au primit Duhul Sfânt la fel ca mine; au avut o şansă la fel de mare şi au fost binecuvântaţi la fel ca mine.

Nu harul tău ne-a făcut diferiţi; ştiu că a contat mult, dar eu am luat decizia; m-am folosit de ce mi s-a dat în vreme ce alţii nu au făcut aşa –aceasta este diferenţa dintre mine şi ei.”
Aceea este o rugăciune a diavolului, fiindcă nimeni altcineva nu s-ar ruga aşa. Ah!

Atunci când predică şi vorbesc în cuvinte bine cântărite, se poate să fie doctrină greşită; dar când ajung la rugăciune adevărul iese la iveală; nu se pot abţine.

Dacă un om vorbeşte în cuvinte bine cântărite, poate vorbi corect gramatical; dar când vorbeşte repede, vechile regionalisme ale zonei sale în care s-a născut ies la iveală.
Te întreb din nou, ai întâlnit vreodată un creştin care să spună „Am venit la Hristos fără puterea Duhului?”

 

Dacă ai întâlnit un astfel de om, poţi să-i spui fără ezitare

„Domnule dragă, eu cred asta întru totul –şi mai cred că aţi plecat de acolo tot fără puterea Duhului, şi că nu cunoaşteţi nimic despre aşa ceva, şi văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.”

 

Aud oare vreun creştin zicând

„L-am căutat pe Isus înainte ca El să mă caute pe mine; eu am venit la Duhul şi nu Duhul la mine?”

Nu, dragii mei; suntem obligaţi, fiecare dintre noi să ne punem mâna pe inimă şi să spunem –

„Harul m-a învăţat să mă rog Şi mi-a făcut ochii să plângă Harul m-a păstrat până în această zi Şi nu îmi va da drumul.”

Există cineva aici –unul singur –bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân care să poată spune

„Eu l-am
căutat pe Dumnezeu înainte ca El să mă caute pe mine?”

Nu; chiar şi voi care sunteţi puţin Arminieni veţi cânta – „Îl iubesc pe Isus – Că-ntâi El m-a iubit.”
Iar apoi, mai o întrebare.

Nu vedem noi, chiar şi după ce am venit la Hristos că sufletul nostru nu este liber, ci că este păstrat în Hristos?

Nu vedem momente, chiar acum, când „a vrea” nu este de partea noastră?

Există o lege în mădularele noastre care luptă împotriva legii minţii. Acum, dacă cei vii spiritual simt că voinţa lor este contrară lui Dumnezeu ce putem spune despre omul „mort în greşeli şi păcate?”

Ar fi o absurditate de necrezut să îi pui pe cei doi la acelaşi nivel; şi ar fi chiar mai absurd să îl pui pe cel mort în faţa celui viu. Nu; textul este adevărat, experienţa ni l-a însemnat în inimi. „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Acum trebuie să îţi spunem motivele pentru care oamenii nu vin la Hristos. Primul este că nici un om nu gândeşte în fire că Îl vrea pe Hristos. Prin natura lui, omul nu gândeşte că are nevoie de Hristos; crede că are haina propriei neprihăniri, că este bine îmbrăcat, că nu este gol, că nu are nevoie de sângele lui Hristos ca să-l spele, că nu este negru sau stacojiu şi nu are nevoie de har pentru a fi curăţat.

Nici un om nu-şi cunoaşte nevoia până când Dumnezeu nu i-o arată; iar dacă Duhul Sfânt nu descoperă nevoia de iertare nici un om nu va căuta iertarea. Îl pot predica pe Hristos pe vecie, dar dacă nu simţi că Îl vrei pe Hristos niciodată nu vei veni la El.

Un farmacist ar putea avea o farmacie bună, dar nici un om nu va veni să-i cumpere medicamentele până când nu simte că are nevoie de ele.
Următorul motiv este că oamenilor nu le place modul prin care Hristos îi mântuieşte.

(1) Cineva spune: „Nu-mi place fiindcă mă face sfânt; dacă m-a mântuit atunci nu mai pot bea şi înjura.”

(2) Altul spune: „Mi se cere să fiu aşa de fidel şi să am o viaţă aşa de curată, iar mie îmi place să fiu puţin mai liber.”

(3) Altuia nu-i place fiindcă aceasta este aşa de umilitoare; nu-i place fiindcă „poarta cerului” nu este destul de înaltă pentru nasul lui, şi nu-i place să se aplece.

Acesta este motivul principal pentru care nu veţi veni la Hristos, fiindcă la El nu puteţi ajunge cu nasul pe sus; fiindcă Hristos vă face să vă aplecaţi atunci când veniţi la El.

(4) Altuia nu-i place ca harul să fie de la început până la sfârşit. „Oh!,” spune el, „dacă aş putea avea şi eu puţină cinste (onoare).” Dar atunci când aude căci Hristos este ori totul, ori nimic, doar Hristos sau deloc, el spune

„Nu voi veni,” şi se întoarce şi pleacă.

Ah, păcătoşi mândri, voi nu veţi veni la Hristos.
Ah, păcătoşi neştiutori, voi nu veţi veni la Hristos fiindcă nu cunoaşteţi nimic despre El.

Şi acesta este cel de-al treilea motiv.

Oamenii nu ştiu ce preţios este, fiindcă dacă ar fi ştiut, ar fi venit la El.

De ce nu s-au dus navigatorii în America înainte de Columb? Deoarece ei nu credeau că America există.

Columb a avut credinţă şi de aceea a plecat.

Cel care are credinţă în Hristos vine la El. Dar tu nu-L cunoşti pe Isus; mulţi dintre voi nu I-aţi văzut niciodată frumoasa Sa faţă; niciodată n-aţi văzut ce bun este sângele Său pentru un păcătos, ce măreaţă este ispăşirea Sa; şi ce suficiente sunt meritele Sale. De aceea, „voi nu vreţi să veniţi la El.”
Ah, dragi ascultători, ultimul meu gând este unul solemn. Am predicat că voi nu vreţi să veniţi.

Dar unii vor spune „este păcatul lor dacă nu vin.” AŞA ESTE. Nu veţi veni şi de aceea voinţa voastră este una păcătoasă. Unii cred că atunci când predicăm această doctrină împiedicăm oamenii să vină la Hristos, dar nu este aşa.

Noi nu spunem că aceasta a făcut parte din natura originală a omului, ci a fost parte din natura sa căzută. Păcatul a fost acela care te-a adus în această condiţie în care nu vrei să vii.

Dacă nu ai fi căzut, ai veni la Hristos în clipa în care ţi s-ar fi predicat prima dată; dar nu vii datorită păcătoşeniei şi nelegiuirii tale. Oamenii se scuză fiindcă au o inimă rea.

Aceasta este cea mai nefondată scuză din lume. Jaful şi furtul nu vin dintr-o inimă rea?

Să presupunem că un hoţ ar spune judecătorului „Nu am putut să mă abţin, am avut o inimă rea.”

Ce i-ar spune judecătorul?
„Nemernicule! Dacă inima ta este rea, atunci îţi voi face pedeapsa mai grea fiindcă eşti cu adevărat un ticălos.

Scuza ta nu este bună de nimic.” Dar Tu care eşti Atotputernic „râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.”

Noi nu predicăm această doctrină pentru a vă scuza, ci pentru a vă umili. Posesia unei naturi rele este atât din vina mea cât şi din cauza teribilei căderi a lui Adam.
Există un păcat care îi va învinui întotdeauna pe oameni; când nu vor să vină la Hristos, păcatul este cel care îi ţine la distanţă.

Cel care nu predică aşa, mi-e teamă că nu Îi este credincios nici lui Dumnezeu nici conştiinţei sale.

Mergeţi acasă cu acest gând

„Prin fire sunt aşa de depravat că nu voi vrea să vin la Hristos, iar acea răutate a naturii mele este păcatul meu.

Datorită lui, eu merit să fiu trimis în iad.” Iar dacă acest gând folosit de Duhul nu te umileşte, nici un alt gând nu va reuşi. În această dimineaţă nu am predicat înălţând natura umană ci am umilind-o.

Dumnezeu să ne smerească pe toţi.

Amen.

2 Decembrie 1855 de către REV. C. H. Spurgeon
la New Park Street Chapel din Southwark, Londra

by Insula Ekklesiaby Insula Ekklesia

În ochii Lui am fost ca una care a găsit pacea(marturie)

untitledioiplöäüM-am născut într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii!

Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!

Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei…

Cât de mare este Dumnezeu… El pregăteşte celui orfan o casă!

Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o săpuneală… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti:

”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul?

Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…

Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea…

Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…

Binecuvântate clipe!!! Doamne… Cum va fi la răpire??? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…

Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat!

Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ!

Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:

„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”… Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur!!!

Căci nu mai văzusem aşa ceva!

Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi… Eu tot comentam şi mă certam cu toţi, zicând că tot pe mine mă pune? Dar Domnul avea un plan…

Acolo am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi tot ce-i spuneam să facă, făcea… Într-o zi îl întreb: ”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde:

“O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ”Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu, care le fac pe toate… înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…” Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad…

Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…

Dar… Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic!

Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul! M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut! Era Domnul! Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă!

Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a pus în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:

“Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine…

Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”… Iar eu am zis: Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi. (eu simţeam că pluteam în pace!)…

Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice… Arată ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă, din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arată ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ… Nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală!

Atunci m-am uitat în sus şi am strigat: Isuse, nu mă lăsa!…

Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui…

Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi vedenii. M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui…

El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de rai…

Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte… Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa noastră, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt…

Nimeni nu m-a putut schimba…

Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…

“În nimeni altul nu este mântuire,

căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!”

(Faptele apostolilor 4:12)

Danita Daniela
SURSA http://www.resursecrestine.ro/eseuri/11617/in-ochii-lui-am-fost-ca-una-care-a-gasit-pacea

imagesCAUTG58S - Kopie28011_441921095862391_556479063_n - Kopie

POVESTEA TAMPLARULUI -pilda iertarii si iubirii

„Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict.

Totul a început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare, până când s-a produs dezbinare între cei doi.

Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte. Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
“Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul.

Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie. Eu v-aş putea ajuta”.
“Da, a zis fratele mai mare.

Am ceva de lucru pentru dumneata.

Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, pentru ca nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata”.

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie.

Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba.

Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.

Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.

Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
“Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos, după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut!
Iartă-mă, frate!”
Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece într- ale sale.
“Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata”.
“Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit.”  🙂  🙂  🙂

“OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI ” 🙁   🙁   🙁  🙁 

9 copy563699_396213943789943_414794836_n

Ai grija pe cine primesti in casa :un inger sau un drac ?!(partea a doua)

Dragii mei ,

pentru ca timpul zboara  m-am gandit sa ma grabesc cu  partea a doua sa nu ziceti ca sunt rea si va tin asa in suspans  plus ca atunci cand promit  ceva sau am o  programare imi place sa o rezolv cat mai repede ca nu cumva sa uit sau sa nu mai pot face , onora promisiunea 🙂

                  Cine vrea sa invete invata in fiecare zi iar cine nu vrea poti sa rastorni carul cu intelepciune pe el ca tot nu se prinde nimic de el….Ferice de cine isi deschide inima si mintea la cuvintele intelepte 🙂  caci

„Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna. „Prov.18:4

Pentru cei care nu ati citit partea intai o puteti citii AICI….Hai cititi-o repede si apoi reveniti caci va astept 🙂

                                          Deci fara sa mai stea mult pe ganduri crestina noastra  observa situatia fara revers din casa ei….Cand incepea sa analizeze fiecare discutie, fiecare  moment si fiecare intamplare din casa ei  i se parea ca viseaza…dar nu orice vis ci un vis urat ,un cosmar chiar….

Sa fi in casa ta, sa nu te simti bine,sa nu poti sa faci ce vrei , sa nu poti sa-ti desfasori activitatile caci o persoana straina e acolo cu influente negative,prin diverse metode si mai ales prin faptul ca se baga in discutile familiei si mai ales a sotilor….

Nimic nu poate fi mai dureros decat sa vezi ca cel de langa tine e atasat mai mult de un strain decat de tine ,mai mult de hobby lui decat de sotie …..

Dureros sa ti in tine totul , sa nu poti sa comunici cu cel de langa tine durerea  din suflet ….

Sa te deschizi la altcineva e foarte riscant caci prietenii adevarati sunt tot mai rar si sufletul nostru e ca o  floare care daca se deschide unde nu trebuie risca sa fie calcata in picioare

si apoi sa se inchida poate pe o perioada mai indelungata si apoi foarte greu sa se redeschida din nou….

Sufletul ei era ca o floare ofilita care nu mai avea nici o picatura de tarie ca sa strige dupa ajutor la

Dumnezeu IZVORUL MINUNAT care uda si reimprospateaza sufletele noaste….

Acum il avea inaintea mintii ei pe sotul ei care era putin schimbat ,chiar ciudat si care nu comunica cu ea asa cum o facea altadata….Pe alt plan era si acest tanar care  pe zi ce trecea era tot mai mult o povara pentru ea pe care nu stia cum sa o rezolve…..

Pe langa toate acestea era si munca fizica in familie:copii,spalat,gatit,etc lucruri care o slabeau si  o surmenau ca sa nu ii mai ramana  timp de relatia ei personala  cu Domnul si cand e putina rugaciunea,putin timp pentru meditatie din Cuvant atunci  omul din interior devine slab si neputincios si daca nu exista  suficienta veghere atunci el se imbolnaveste si cu timpul moare si moartea spirituala e cea mai groaznica moarte….

Daca urmarim cu atentie versetul din 1 Cor 11:30

” Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm”        vom observa  acest aspect mai ales in ultima parte unde  spune ca nu putin dorm .Sunt sigura ca nu se referea la somn ca la o  stare fiziologică  ci la un somn spiritual….

                    Problema era caci zi de zi se analiza si incerca sa intealeaga principiul dragostei ( 1 Cor. 13 )  care cred ca cel putin o data orice om la citit sau auzit dar nu stiu cati au incercat sa il aplice in vietiile lor….

                    Dragostea e frumoasa si suntem chemati sa traim zi de zi in ea

dar cand vezi ca cineva profita,te dispretuieste si nu vede nimic din dragostea ta ci te vede chiar invers atunci lucrurile se schimba….Teoria e frumoasa si sunt multe invaturi una mai interesanta ca alta dar trebuie tinut cont ca

in viata situatiile sunt unicate si necesita solutii unicate …..

               Pe crestina noastra o cerceta mereu cuvintele pe care le avea in inima in legatura cu suferinta Domnului Isus si a martirilor care au suferit si se gandea caci poate Domnul are un plan cu acest tanar si ca nu degeaba a ajuns in casa ei dar nici un raspuns nu primii inca la rugaciunile ei ….

      A trecut o perioada buna de timp si dupa unele discutii cu sotul lucrurile au inceput putin sa se indrepte ….Tanarul mai mult fortat decat de buna voie pleca zi de zi sa caute de lucru si o chirie caci deja lucrurile degenerase mult de tot si minciunile lui nu mai erau acceptate….

                       Sotul cu o inima mare il ajuta sa isi gaseasca un loc bun de munca si o perioada scurta era pace in familie pana cand tanarul devenii tot mai nemultumit cu oboseala care isi spunea cuvantul dupa o zi de munca ….

                            Sotia era tot mai pornita sa stea de vorba cu sotul ei care intre timp isi uitate indatoriile de sot , tata si CAP al familiei…..

Copiii nu sunt doar de decor intr-o familie si nici sotia nu e datoare sa se ocupe singura de educatia lor ci impreuna cu sotul iar sotul e dator sa isi faca timp pentru proprii copii chiar si cand  sunt  mici si sa nu astepte acel dureros 

PREA TARZIU 🙁

   Sotul deasemena sa isi indeplineasca datoriile de sot fata de sotie si sa stea cu ea, doar ei doi  cel putin de 2 ori pe saptamana   si sa nu neglijeze  nici un aspect din relatia lor caci orice minus se aduna si mai tarziu se simte si acel gol nimeni nu va mai putea sa il  umple 🙁

                In familia lor nu mai exista acel timp nici macar o data pe luna si asta pentru ea erau mari semnale de alarma urmand sa apeleze cu incredere la bunul Dumnezeu care are un ocean de solutii la cea mai mica problema a omului  doar ca omul uneori nu aude vocea Lui ,raspunsul Lui fie din cauza pacatului.

  (Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte! Isaia 59 :1-2)

fie din cauza unei conexiuni slabe cu CERUL , rugaciunea fiind legatura intre el si Dumnezeu care doreste o

inchinare simpla dar sincera

( închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. Ioan  4.23 )

                             Asadar lucrurile se indreptara dintr-un anumit punct de vedere dar inca existau aspecte ,unele dintre ele chiar foarte importante care inca nu erau rezolvate si necesitau o atentie aparte….

  Toata problema era ca sotul ei  nu vedea pericolul si prapastia din jurul lor ,nici nu observase schimbari majore in  familia lor,pe cand sufletui ei era asa de ofilit caci se gandea ori se ofilieste cu totul ori va fi improspatata de la IZVORUL NESECAT ( celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată! Apoc 22.17 )

                                 Cateodata nu sti cum sa actionezi si doar te rogi si spui Domnului  :

Doamne eu nu am gasit nici o cale de iesire din aceasta situatie dar  Tu cu siguranta ai una deja pregatita  si te rog sa o aplici acum caci asteptarea  e prea grea pentru  sufletul ofilit care doreste sa laude pe Creator nu sa se framante toata ziua cu probleme si sa caute solutii….

„O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. Prov 12.13)

                   Domnul a fost bun cu sufletul ei si intr-o zi  tanarul a plecat asa inopinant dar ea inca  continua sa il poarte in rugaciune caci stie ca  si el are nevoie de Domnul Isus ,de mantuire si iertare ….

                     Cu drag din drag Angela Insula Ekklesia

untitledhköofelicitare 67_by Insula Ekklesia

Rugaciunea Tatal nostru-versuri si meditatii video

Tatal nostru
Care esti in ceruri
Sfinteasca-se numele Tau
Vie imparatia Ta
Faca-se voia Ta
Precum in cer asa si pe Pamant
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri
Si nu ne duce pre noi in ispita
Ci ne izbaveste de cel rau

Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amen!”

 Mtei 6:9:13
 

702932_206601392808596_174906315_n

5 CUVINTE pe care sa nu le folosesti NICIODATA!!!

by Insula Ekklesia

Dragii mei

m-am gandit zilele acestea caci o relatie se construieste in timp,  cu rabdare si cateodata cu  multe sacrificii,  dar daca nu veghem ea poate fi distrusa intr-o secunda 🙁   de aceea cred ca ar fi bine sa tinem cont de cateva lucruri importante care ne vor ajuta sa pastram  relatile  de orice natura ar fi ele, fie ca e vorba de prietenii, de casnicii, fie ca e vorba de simple relatii…

Chiar si o simpla relatie conteaza ca nu stii cand ai nevoie de ea 🙂

In categoria   aceasta ” relatii”  as incadra si sufletul nostru caci el nu are relatii  numai pe orizontala ci si pe verticala  ….

„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.Eclesiastul 3:11

1.

Primul cuvant la care as vrea sa  ma refer e cuvantul NICIODATA .

Cand am specificat  cuvinte pe care sa  nu le folosesti niciodata m-am referit  la niste situatii anume nu  strict   la cuvantul”niciodata”

Se intampla intr-o relatie, fie ea de prietenie fie intre sot si sotie sa apare evenimente neplacute , situatii in care repede parca avem un raspuns:

-Tu niciodata nu ma ajuti…

-Tu niciodata nu ai timp de mine…

-Tu niciodata nu mergi cu copiii in parc…

-Tu niciodata nu faci cinste cu o inghetata 🙂
-Tu niciodata nu sti sa ierti

…………..

Lista ar putea continua la nesfarsit .Analizand aceste raspunsuri realizam ca exista o exagerare si chiar o minciuna:(

Se intampla  ca intr-un  anumit lucru cineva sa greseasca des sau poate numai o data si atunci nu putem sarii repede sa dam replici de genul   TU  NICIODATA ….

Acest cuvant NICIODATA trebuie eliminat din vocabularul nostru in astfel de situatii pentru ca este un cuvant dureros, taios , periculos, care poate sa „omoare” si sa raneasca adanc….

Haidem sa-l ucidem cu vorba si sa nu luam seama la toate vorbirile lui!” –
(Ier.18:18)

Daca vrem sa pastram si sa construim relatii frumoase pe toate planurile atunci sa veghem si sa ne controlam cu intelepciune cuvintele iar daca nu le putem controla putem apela la RUGACIUNE  🙂   cea mai buna solutie 🙂

„Vegheaţi şi rugaţi-vă…” Matei 26:41

2.

Al doilea cuvant care parca este frate cu „NICIODATA ” este INTOTDEAUNA

-Tu intotdeauna faci asa…

-Tu intotdeauna ma minti…

-Tu intotdeauna sti doar sa ranesti…

Tu intotdeauna nu ma ajuti…

Etc. si lista ar putea continua …Acest cuvant „INTOTDEAUNA ” este folosit adeseori in conditii negative si asa de frumos ii sta lui in conditii pozive de nici nu avem idee 🙂

-Tu intotdeauna esti dragut(a)

-Tu intotdeauna  ai timp pentru  mine

-Tu intotdeauna esti  un prieten minunat

-Tu intotdeauna esti alaturi de mine

-Tu intotdeauna te rogi pentru mine  

(„Mulţumim lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Christos, căci ne rugăm neîncetat pentru voi…Col 1.3)

………………..

Asa de bine ii sta in pozitica pozitiva incat chiar l-as numai cuvant vindecator caci asa bine face sufletelor noastre incat urechile noastre ar dorii sa il auda cat mai des 🙂

Nu -i asa ?????

3.

Al treilea cuvant si acesta cred ca il stiti deja adica l-ati experimentat cu totii este  cuvantul MAINE.

Maine voi face, maine imi voi cere iertare,incepand de maine voi face exercitii de abdomen, incepand  de maine voi merge si eu pe calea dreapta, de maine nu  mai fumez ….etc .

iar  lista ar putea continua la nesfarsit.

Acest maine e o amagire mare

si pot sa il numesc cuvant mincinos , nu caci cuvantul in sine este rau ci intrebuitarea lui, pacaleala si minciuna cú care il acceptam si ce dureros ca uneori e ca o capcana sau ca o otrava din partea celui rau care ar face orice ca omul sa nu cunoasca Adevarul (Ioan 14:6 ),  sa nu caute VIATA (Ioan 17:3)  si sa nu ajunga in RAI , in  IMPARATIA VESNICA ….

Stim cu totii ca ziua de maine nu ne apartine , asa cum nu ne apartine nici clipa urmatoare, nici ceasul urmator daramite ziua de maine…

„şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.”Iacov  4:14

Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. Prov.27 :1

Ce ar fi sa inlocuim cuvantul maine cu AZI  sau chiar cu ACUM 🙂

4.

Al patrulea cuvant  la care m-am gandit este cuvantul RENUNT .

-renunt la viata 🙁

-renunt la tot…

-renunt la  el(ea)

-renunt  la prieteni

-renunt ….

-renunt la blog 🙂  🙁

Ce usor imbratisam acest cuvant care nu face decat sa ruineze si sa distruga relatii, vieti , idealuri, vise….

De ce sa renunt la visele mele cand nu am luptat suficient pentru ele , cand nu am pus ( inca)  punct  si nici nu voi pune 🙂  poate ….

Nu renunt la nimic caci astfel pierd valoriile si sensul lucrurilor….

De ce sa renunt cand pot sa lupt , cand pot sa sper , sa iubesc, sa astept, sa iert , sa trec peste, sa ….Caci si asa doar e  gratis  🙂   fara sa ma coste nimic 🙂

Ce ma costa sa   cred si sa  nu-mi pierd credinta ? A crede e gratis 🙂 sau mai bine zis e UN DAR ….

Dar  ce mult ma costa si ce mult pierd  cand renunt ,

caci de multe ori nici nu suntem constienti la ce renuntam sau vedem mai tarziu cu  mari regrete la ce am renunt si ce trist ca timpul e ireversibil , adica nu mai putem sa il intoarcem 🙁

De ce sa  ma simt un infrant,
cand sunt mai mult decat biruitor prin  Domnul Christos (Romani 8:37)?

De ce sä las sä mä apese tulburarile vietii,
cänd pot avea curaj, stiind cä Domnul  Isus a biruit lumea, cu necazurile ei (Ioan 16:33) ?

Aici in categoria aceasta  as incadra si

NU POT , NU MAI POT, NU VREAU , NU E PENTRU MINE, M-AM SATURAT , AJUNGE , DE CE TOCMAI MIE ?  , MA SIMT INFRANT , SUNT TERMINAT , AJUNGE , E PREA GREU …PANA CAND DOMNE ?!, SUNT LA CAPATUL PUTERIILOR …etc.

Cuvinte care trebuie  eliminate din start caci  dandu-le atentie ne vor fura PACEA si LINISTEA intr-o clipa si ne trezim cu tulburari puternice, unele greu de suportat 🙁  , greu de trecut ….

Desi exista remediu prin rugaciune si credinta in Domnul Isus

  (Lc .18:27   „Ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.” )

totusi sa facem si noi ceea ce depinde de noi si sa nu Il tinem pe Dumnezeu ca o roata de rezerva 🙁  ci

sa traim dupa indemnurile Lui , sa umblam in intelepciune si ascultare caci daca EL NE-A ZIS SA NU NE-NGRIJORAM  (Matei 6:24,31…..)  atunci asa sa facem si vom fi biuitori  si fericiti , implinititi si multumiti…

Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.Filipeni 4:6

         La acest punct  ar fi multe de discutat…Am scris odata despre probleme si despre faptul ca nu suntem singuri (vezi Arhiva )

Cand iti spui tie ca vei reusii atunci vei reusii chiar daca 1000 de ganduri te bombardeaza zilnic…

5.

Al cincelea  cuvant  si poate cel mai important  ar fi …

Aha …v-am fentat 🙂

Pe al cincelea c-ar fi sa il gasiti voi 🙂 astfel mai vad si eu cine citeste pe aici ca de LIKE-uri e plin podul 🙂  🙂

PS.

Si ca tot vorbeam de cuvinte „negative” ce-ar fi sa amintim si cateva pozive 🙂  nu ? 🙂

NU RENUNTA !

ZAMBESTE !

VEI REUSII ,

VEI FACE FATA !

VEI TERMINA CU BINE !

DON`T GIVE UP…LOOK UP !

BUCURA-TE! ,

MAI INCEARCA !

IUBESTE !

IARTA !

SPERA !

CREDE !

Don’t Worry Be Happy.

FII TARE !  etc ….

Pastreaza aceste indemnuri in inima ta si impartaseste-le si prietenilor tai 🙂

  fie prin optiunile de la SHARE de mai jos fie prin metodele tale dar nu uita sa specifici SURSA ….caci deja am discutat despre ORIGINALITATE si cred caci cu totii am invatat lectia 🙂  iar cei care au lipsit sa dea clic pe cuvantul ORIGINALITATE    si  astfel uite cate lucruri noi invatam  zilnic 🙂  …caci daca invatam pentru noi invatam si daca suntem buni pentru noi suntem buni…

Căci ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile.

Cum ai făcut, aşa ţi se va face….”Obadia 1:15

           Cu drag  din drag Angela Insula Ekklesia

by Insula Ekklesiaby Insula Ekkleisa

by Insula Ekklesia
bý Insula Ekklesia

Nicu Wagner – Eram copil… (video si versuri )

Eram copil, si-atata bucurie
Ma insotea pe cale spre Christos
Aveam fiorul sfant de nostalgie
Cand mici poveri ma apasau in jos
In primaveri treceam prin lungi zavoaie
Si canturi ascultam de ciocarlii
Vedeam seninul cald chiar si pe ploaie
Cantam patruns de sfinte melodii

Dar mai apoi fiind pribeag prin lume
Am fost atras de amagiri mereu
Crezand ca au si slava si renume
Mi-au stins cautarea dupa Dumnezeu
Cautam mahnit adesea fericirea
Si cand mi se parea ca o gaseam
Eram mai trist era nefericirea
Dezamagit si frant ea ramanea

Tarziu am intalnit un sfant pe cale
Si eu i-am spus ce-n suflet am avut
Ma ascultat si-apoi mi-a zis cu jale
Intoarce-te de unde ai cazut
Azi m-am intors, imi pare rau de anii
Ce i-am pierdut si nu i-am folosit
Imi plang trecutul, Doamne-Ti cer iertare
Primesema din drumul ratacit
Mai da-mi o Doamne iar divinul cantec
Ce ma-nsotea cand eu eram umil
Mai da-mi seninul anilor de fraged
Ca si atunci cand eu eram copil

Mama mea este numai una (video)

Dragii mei

daca inca mai aveti mama ,

nu uitati sa o pretuiti ,sa o iubiti si sa fiti alaturi de ea

cate zile va mai avea pe acest Pamant.

O mama fie buna,fie rea e tot mama noastra .

Ea este unicata si daruita de Dumnezeu pentru noi ,pentru cresterea si educatia noastra.

Vizitati-o si sunati-o oridecate ori aveti ocazia si vorbiti-i cu dragoste si recunostinta.

Sarutati-i mainile care v-au leganat si v-au ingrijit cu drag.

Aveti grija la cuvintele si gesturile voastre caci o mama are o sensibilitate aparte si cuvintele nepotrivite fac rani adanci care se vindeca greu 🙁
Daca cumva sunteti certati cu ea atunci cautati degraba sa va impacati egal cine a gresit.  ( Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea! ) Ps.34:14

Impacarea aduce alinare si binecuvantare.

Cereti iertare Domnului pentru tot ce ati gresit fata de mama voastra si purtati-o pe brate de rugaciune.

Daca nu o mai aveti alaturi de voi atunci

pretuiti-i si iubiti-i pe cei pe care inca ii aveti in viata,

atat prieteni cat si parinti,frati,surori,vecini,cunoscuti….

Reguli importante in relatia parinte-copil

Ca sa poti sa-ti aduci copilul la Dumnezeu este nevoie mai intai de un plan bine gandit.

Totul incepe inainte de nasterea lui si continua pana la maturitatea acestuia.

Cineva spunea ca s-a rugat pentru sotia si copii lui inca inainte de a se casatorii si pot sa spun ca nu a fost zadarnica truda lui, are o familie minunata.

In orice situatie increde-te in Dumnezeu, ca El sa-ti dea pricepere in toate lucrurile.

Apoi nu te plange cand iti trimite incercari menite sa-ti asigure intelegerea necesara a lucrurilor. Roaga-te ca Duhul Sau sa-ti dea pricepere si intelepciune in experientele prin care treci !!!!!

Iata cateva lucruri care ar trebui sa le respecti in relatia ta cu el:

1.Acorda-i increderea ta!

Spune-i din cand in cand ca tu crezi ca in adanc in inima lui el vrea sa faca ceea ce trebuie, vrea sa fie fericit si ascultator, cu toate ca nu intelege de ce nu reuseste de fiecare data si ca tu si mama lui doriti sa-l ajutati in acest sens.

2.Observa-l!

Uita-te sa vezi ce face, ce interese are. Ia parte la interesele lui si directioneaza-le.

Tu trebuie sa sti ce gandeste copilul tau. Vorbeste-i despre lucrurile obisnuite si despre toate problemele vietii din ziua nasterii lui pana la maturitatea lui. Atunci vei sti ce gandeste si vei putea sa-i modelezi gandirea.

3.Nu ridica tonul cand vorbesti cu el,

nici chiar atunci cand il mustri au cand il certi! Ai grija ca intotdeauna copilul tau sa simta bunatate si blandete ( cu toate astea trebuie sa fi ferm) in vocea ta cand ii vorbesti lui sau altor copii.

4.Nu-l cicali niciodata!

5.Nu-l compara cu altii atunci cand ii vorbesti! vorbestei doar despre ceea ce este bine si ceea ce este rau si confrunta-l cu aceste principii, nu-l compara cu altii.

6.Fii rezonabil in ceea ce astepti de la el!

Nu astepta de la el mai mult decat poti tu sa traiesti in fata lui.

Cu cat inaintam in varsta cu atat ne dam mai bine seama de ceeea ce a fost sau ar fi putut fi un motiv pentru esecurile copiilor nostri.

Fi cinstit cu tine in acest sens. Aceasta este o relatie foarte importanta dintr tine si copii.

Copiii nostii urmeaza mai usor exemplu faptelor decat al vorbelor noastre!!!!!!!!!!!!!

7.Convinge-te ca stie ce astepti de la el si nu il certa pana cand nu esti cat se poate de sigur ca el a inteles despre ce este vorba.

8.Exprima-ti aprecierea atunci cand a facut ceva bine – felul in care a raspuns sau a procedat in relatia lui cu alt copil,

felul in care si-a facut temele si sa mai departe.

9.Ai grija ca el sa stie cand ti-a facut sau nu pe plac!

Copilul ar trebui sa fie liber in relatie cu tine stiind ce astepti de la el si sa se simta bine in prezenta ta, cunoascand din experienta ca vei fi rezonabil si cinstit cu el chiar daca nu intelege si greseste.

10.Cand greseste sau nu te asculta, clarifica lucrurile intre tine si el.

Pedepseste-l dar nu-l lasa sa plece fara sa-l asiguri ca s-a rezolvat totul intre voi.

Pedeapsa trebuie sa fie eficace, dar el trebuie sa simta mai apoi ca l-ai iertat si ca in mintea ta problema e rezolvata.

Niciodata sa nu-i amintesti copilului greselile din trecut.

Domnul spune ca atunci cand ne iarta, uita si arunca pacatele noastre in fundul marii.

Tot asa trebuie sa facem si noi. Pedeapsa este eficienta doar atunci cand este insotita de iertare.

Multi parinti prin pedeapsa aspra aplicata copiilor lor dovedesc ca nu-si pot ierta copilul. Nu este corect sa-ti reversi frustarile si necazurile asupra copilului tau, pedepsandu-l. Domnul in nici un caz nu procedeaza asa cu noi. Autoritatea excesiva, fara mila, fara dragoste, fara bunatate si blandete este zadarnica. Ea va produce doar teama si urafiind insotite de liosa de respect.

11.Fii consecvent, astfel incat familia sa te poata citi, sa stie ce sa astepte de la tine si ce astepti tu de la ei.

12.Traieste avand nadejde in Dumnezeu, fiind mereu multumitor in fata familie tale si nu numai, recunoscandu-ti esecurile si nevoile cerandu-le sa se roage pentru tine si fi intelegator fata de slabiciunile si nevoile lor asa cum este si Dumnezeu fata de ale tale.

Dumnezeu sa binecuvinteze stradania ta de a-ti creste copilul in ascultare de El, spre slava Lui vesnica.


Primita prin email.Cu aceasta ocazie vin din nou cu multumire pentru tot ce imi trimiteti si pentru toate gandurile voastre bune si frumoase….
Imi pare rau cu nu imi ajunge timpul sa postez tot ce imi trimiteti plus ca mai am vreo 650 de ciorne  😉 articole pregatite pentru blog…Dar stiu ca toate isi au vremea lor si pana atunci nu uitati sa mai „cotrobaiti „prin arhiva si deasememea prin paginile de sus …

Am învăţat, cu fiecare zi…

Am invatat

că viaţa este o luptă în care dacă nu lupţi, eşti biruit.
că în viaţă, caracterul unui om se rezumă la puterea voinţei şi puterea dragostei.
că prietenia adevărată se rezumă la două cuvinte: dragoste necondiţionată.

că unii oameni te iubesc numai cât ai ce le oferi.
că prieten adevărat este acela care te iubeşte pentru ceea ce eşti,nu pentru ceea ce deţii.
că durerea sufletului este mult mai zdrobitoare decât durerea trupului.
că dragostea nu funcţionează după reguli.
nimeni nu te învaţă ce e iubirea şi nu îţi arată drumul către fericire…le înveţi singur într-o zi, poate în aceeaşi zi când afli ce sunt ura şi durerea.
că oamenii realizează ce este fericirea numai când sunt în durere.
drumul fără obstacole de cele mai multe ori nu duce nicăieri.
că pentru a reuşi, de multe ori îţi trebuie numai voinţă.
puternic este acela care se ridică după fiecare cădere.
că fericirea constă în lucrurile care nu pot fi cumpărate cu bani.
că dragostea este perfectă numai când inimile sunt compatibile.
că dacă cineva nu a înţeles ce simţi la un moment dat, nici nu o va face vreodată.
că poţi schimba pe cineva când te-ai schimbat tu întâi.
iertarea o meriţi când ştii să o şi dăruieşti.
că fericirea stă în lucrurile mărunte.
că nu poţi iubi fără dăruire.
că viaţa e frumoasă numai când vrei să o vezi astfel.
orice floare are şi spini.
că nu timpul, ci dragostea vindecă rănile.
dragostea are puterea să vindece şi rana trupului.
că nimeni nu e perfect până nu te îndrăgosteşti de el.
cei ce te iubesc cu adevărat nu vor pleca niciodată de lângă tine.
că la căldură orice se modelează, până şi sufletul.
că iertarea se cere dar nu se şi pretinde.
că nicio biruinţă nu se dobândeşte fără luptă.
oamenii sunt frumoşi numai când vrei să-i vezi astfel.
că până să ajungi în vârf, ai de urcat muntele.
că niciun lucru nu e mic dacă e făcut cu dragoste şi niciun lucru nu e mare dacă e făcut fără dragoste.
frumuseţea exterioară este înşelătoare şi că frumuseţea interioară este cea care contează.
că oamenii mici nu vor avea niciodată puterea de a cere iertare.
valoarea unui lucru o apreciezi după ce l-ai pierdut.
că bucuria este mult mai mare când dăruieşti decât atunci când primeşti.
fericirea se poate înmulţi împărţind-o că mulţi sunt doctori dar puţini vindecătorii.
nu toate lucrurile permise sunt şi folositoare.
nereuşitele sunt uneori o mare binecuvântare.

                                             de la prieteni 🙂

Amish Grace (movie)-Harul iertarii-FILM

http://www.youtube.com/watch?v=8ffpgagiixw&feature=related

Ps.Acest film are 12 subtritari .

Pentru a alege limba dorita selectati-o de la optiunea cc

pe care o gasiti in bara de jos a filmului.

                         VIZIONARE PLACUTA!

Meditatia zilei (22.08.2012)Primeşte făgăduinţa Lui şi bucură-te de ceea ce îţi dă ea

Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.

Evrei 10.17

Domnul, ca urmare a legământului Său de har, tratează poporul Său ca şi cum el n-ar fi păcătuit niciodată şi uită toate călcările de lege.

El consideră păcatele lor, oricât ar fi de mari, ca şi cum nu s-ar fi înfăptuit niciodată; ele sunt cu totul şterse din amintirea Lui.

O, minune a harului! Dumnezeu face aici, prin harul Său, ceva imposibil pentru sfinţenia Sa şi pentru dreptatea Sa. Mila Lui face minuni care întrec toate celelalte lucruri ale Sale.

Dumnezeul nostru nu-Şi mai aduce aminte de păcatul nostru, de când Domnul Isus a întărit prin jertfa Sa, legământul cu El.

Noi putem să ne bucurăm în El, fără teamă că vom stârni mânia Lui împotriva noastră, ca urmare a fărădelegilor noastre. Iată! El ne numără printre copiii Lui şi ne consideră neprihăniţi;

El îşi găseşte plăcerea în noi, ca şi cum noi am fi sfinţi desăvârşiţi. El ne dă lucrări de încredere, ne numeşte apărători ai cinstei Lui, păstrători ai podoabelor din cununa Sa, răspânditori ai Evangheliei Sale. El ne dă o cinste şi ne încredinţează o lucrare.

Aceasta este proba cea mai limpede că El nu-Şi aduce aminte deloc de păcatele noastre.

Noi înşine când iertăm pe un vrăjmaş, aşteptăm mult timp până să ne încredem în el; ne temem să nu fim imprudenţi. Dar Domnul uită păcatele noastre şi Se poartă cu noi ca şi cum noi n-am fi greşit niciodată.

O, sufletul meu, primeşte făgăduinţa Lui şi bucură-te de ceea ce îţi dă ea.   🙂

             de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

Faptele apostolilor 26:18  ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.”

Gandul zilei

In prezent avem multe dorintele neimplinite,dar in curand ni se vor satisface toate visele…C.H.Spurgeon

Meditatia zilei (28.07.2012) Domnul face un legamant nou cu noi!

 

Dar îmi voi aduce aminte de legământul Meu făcut cu tine în vremea tinereţii tale şi voi face cu tine un legământ veşnic.

Ezechiel 16.60

Oricare ar fi păcatul nostru, Domnul rămâne credincios în dragostea Sa pentru noi.

El priveşte în urmă. Vezi cum îşi aminteşte de zilele de altă dată, când ne-a chemat ca să facem legământ cu El, şi când noi ne-am predat Lui.

Ce zile fericite au fost acelea!

Domnul nu ne mustră pentru nimic şi nu ne învinuieşte de lipsă de sinceritate. Nu, El priveşte la legământul Său cu noi, mai mult decât la al nostru cu El.

S-ar fi putut ca El să aibă vreun gând ascuns în legătură cu acest legământ sfânt? Nu! Dimpotrivă; ce bunătate ne-a arătat El, ca să-şi aducă aminte de noi în dragostea Sa!

El priveşte înainte. El a hotărât să nu se dea înapoi de la legământul Lui. Dacă noi nu suntem credincioşi legământului, totuşi El rămâne credincios. El spune cu tărie:

Voi încheia cu tine un legământ veşnic”

şi nu Se gândeşte să dea înapoi. Binecuvântat fie Numele Lui,

că El priveşte la pecetea sfântă, „sângele legământului celui veşnic” şi se gândeşte la Cel care S-a pus chezaş pentru noi şi care a întărit acest legământ, la Fiul Său prea iubit; iată de ce El îşi va ţine făgăduinţele Sale sfinte.

„El rămâne credincios”, căci nu se poate tăgădui singur.

Doamne, Te rog pune în inima mea această făgăduinţă de preţ şi fă să mă hrănesc cu ea în fiecare zi.

                       de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-aţi fost nimiciţi.Maleahi 3:6

Gandul zilei

Numara
binecuvantarile nu incercarile,numara zambetele nu lacrimile,numara prietenii
nu dusmanii,in toate bazeaza-te pe Dumnezeu si fii  lumina
si intunericul se va risipi de la sine si pacea Lui va venii peste tine ca un susur bland. (Angela I.E.)


O poveste trista despre gelozie si puterea iertarii

Dragii mei

in lumea internetului cat si in lumea reala se intampla tot felul de lucruri unele bune ,unele rele….

Nu as vrea sa va aduc vesti rele dar realitatea cateodata e de asa natura incat nu le poti evita  🙁 …

Sa va povestesc pe scurt cum gelozia e o boala grea

 si ii face pe oameni sa isi imagineze tot felul de lucruri neadevarate si

le rapeste ultima picatura de pace 🙁

M-am imprietenit cu un crestin,om serios,cu familie…si ne-am respectat reciproc …El a avut pe inima sa ma ajute putin la blog avand in vedere ca acest blog este al nostru nu al meu   🙂

Tin sa precizez ca pe net ma imprietenesc zilnic cu tot felul de persoane de diferite varste,religii,aspiratii dar intotdeauna exista o limita care o pastrez cu fiecare….

Binenteles caci cu unele persoane am un fel de relatii si cu altele in mod deosebit cu partea feminina o relatie mai apropiata si mai constanta….

Nu ma bag asa peste oameni, nu le pun intrebari caci nu e frumos sa intri in sufletul omului daca el se deschide atunci e cu totul altceva dar intotdeauna nu mi-au placut oamenii curiosi ,care vor sa stie tot ce faci ,cu cine vorbesti, ce mananci,cat platesti chiria etc….

Sa revenim la povestea noastra  🙂

Pe cand sa ma bucur ca cineva ma ajuta si pe mine la blog apare o problema destul de complicata

Sotia lui se cearta cu el ,ii scrie tot felul de mesaje ciudate si el intra putin in panica apoi ea imi scrie  si mie ciudatenii pe facebook  🙁   ….
La inceput nu prea am luat-o asa in serios, m-am gandit ca poate e o usoara criza de gelozie desi nu avea nici macar un motiv caci cu sotul ei nu vorbisem nimic din ce isi imaginase ea….

Ii scriu, incerc sa o linistesc si cu toata rabdarea sa ma apropii de ea ….

Ea se linisteste ,ii pare rau si imi scrie frumos inapoi ”  uitand  ” sa-si ceara iertare desi

va spun din ceea ce am vazut caci daca

NU ITI CERI IERTARE LEGATURILE STRAINE nu pleaca sau te paresc numai o vreme

caci asa s-a intamplat si in cazul ei adica daca gresesti si nu iti ceri iertare atunci e ca si cum ai turna mancare buna  intr-un  vas murdar si binenteles ca mancarea se va strica si nu va mai iesii nimic bun 🙁   …

Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.  1Petru 5 :6

De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”Iacov 4:6

El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa. Ps.25:9

Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.Evrei 12:1

In orice imprejurare

 indiferent de motivele si circumstantele  in care ati gresit SMERITI-VA  si cereti-va iertare caci Domnul vede si va elibereaza si va curateste pe deplin facandu-va un vas de cinste  ( Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pământ. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de ocară .

Deci, dacă cineva se curăţă de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună.  2 Tim 2:20-21 )  caci o inima curata va primii binecuvantarea Lui care este asa de importanta ….

Dupa un timp scurt respectiva femeie imi scrie din nou dar mult mai infocata si pornita pe mine si ma face in toate felurile …

Binenteles ca nu o bag in seama caci stiam ca nu vorbeste ea ci gelozia din ea neintemeiata si daca vreti sa va amuzati putin nici nu stiu cum arata sotul ei  😉

 deoarece pe facebook am foarte  multi prieteni si nu  reusesc sa

ma uit la profilele tuturor  plus ca chiar daca m-am uitat de cateva ori la profilul lui deoarece nu m-a interesat persoana adica ca si barbat ma refer… nu am retinut figura lui…

 deci va puteti da seama ce boala urata e gelozia ca iti da tot felul de imaginatii si te pune in situatii penibile cu semenii tai uitand complet de bunul simt si de orice  respect pentru aproapele tau

….Groaznic, caci impreuna cu mandria e o cale periculoasa ,alunecoasa, pacatoasa….

La un moment dat aplicand minunatul Proverb „Cainiii latra ,ursul isi vede de treaba ….imi scrie sotul ei sa vorbesc totusi  cu ea sa-i  explic ca nu  a fost nimic intre noi caci toata ziua il facea pe bietul barbat curvar si in toate felurile…Ce caracter josnic !!!

Oare chiar nu era constienta sau era la mijloc si invidia …Posibil ,caci pe pagina mea de facebook imi dadea Like la postari si pe la spate ma facea in toate felurile posibile si inventa povesti 🙁

Deci ,incep  sa-i scriu frumos sa o linistesc si ce credeti parca mai aprinsa „sare „ la mine adresandu-mi tot felul de cuvinte care nu sunt demne de a fi repetate 🙁  ….

Urmeaza cateva zile in care zilnic isi arunca paharul de venin asupra mea uitand ca totul se va intoarce impotriva ei  🙁   si ce greu ii va fi cand va trebuii sa-si bea propriul pahar de venin tinand cont si de proverbul

„Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte” Prov.26:27

Intre timp surorile mele iubite

 s-au rugat pentru mine ca sa fac fata situatiei  si o sora scumpa imi sugereaza sa o blochez caci asa  merg treburile  pe facebook  🙂

daca vrei sa nu mai fi deranjat blochezi persoana si cand doreste sa-ti scrie nu te mai gaseste 🙂  ….inteleapta miscare  🙂  Apoi totul s-a linistit (slava Domnului ) 

 desi povestea e destul de proaspata sper sa inteleaga si ea caci gelozia e buna dar numai intr-o proportie foarte mica adica e bine sa ai grija de sotul tau (sotia ta ) dar nu asa ca sa il ( o)  sufoci si sa nu-i acorzi nici un pic de libertate si sa vezi un pericol

in orice

 si chiar  sa-i interzici sa  vorbeasca cu cineva cum facuse cucoana noastra 😉  …

Stiu ca s-au intamplat multe cazuri de la prietenii nepotrivite dar asta nu inseamna ca acum sa intram in alta extrema…

Sarim din extreme in extreme in loc sa ne pastram echilibru si sa ramanem la mijloc si sa ne stim bine masura in relatii care le stabilim cu oamenii fie ele reale, fie virtuale…

Pe langa ca  nu am retinut cum arata sotul ei sunt si cel putin 1200 de km distanta intre noi si nici macar  nu aveam nici un telefon personal de-al lui dar cand  gelozia te orbeste nu mai vezi nimic  oricata lumina ar fi in fata ta…

Va spun sincer ca imi pare rau de ea ca singura se autodistruge si apoi chiar a pus in pericol familia amenanta-l pe sotul ei si a improscat cu noroi peste tot si fara o smerenie adevarata si

fara as cere iertare Domnului apoi  lui  sotului ei cat si mie nu stiu daca va putea sa –si revina si sa fie asa cum trebuie mai ales ca era „crestina“
Dureros …nu ?

 dar atata timp cat omul e in viata are toate sansele de iertare si propasire dar ziua de maine cine o cunoaste dar clipa urmatoare cine o are in control…???

 Nu e de gluma cu astfel de lucruri avand in vedere ca am auzit cazuri cand oamenii nu puteau sa moara ca nu isi ceruse iertare de la cei carora le gresise….

Nu vreau sa-mi ceara iertare ca sa se smereasca in fata mea ci o persoana care isi cere iertare va primii eliberare ,pace si propasire pe cale….

Toti gresim uneori dar important e

 sa ne vedem gresala

 sa o recunoastem si sa ne cerem iertare atat oamenilor cat si Domnului care e gata sa ierte in orice clipa….

 Retineti !!!

ca gelozia este o boala grea cu consecinte dureroase si chiar devastatoare …

Oridecate ori gresim sa nu lasam soarele  sa apuna peste mania noastra  ( Efeseni 4:26  „Să n-apună soarele peste mânia voastră”  )

sa ne rezolvam imediat orice problema  si sa nu amanan nici o secunda caci amanare e otrava celui rau …

Sa nu credeti ca am chef de povesti dar cu pacatul,mantuirea,familia si viata nu  e de gluma caci asa  cum exsta duhuri si ingeri buni  asa exista si duhuri si ingeri rai care ne  pot influnta spre iad sau spre rai,spe bine sau  spre rau,spre binecuvantare  sau spre blestem

Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, Deut 30:19

 PS.

Daca cineva are timp  si doreste  sa colaboreze la blog prin scrierea unor versete ( mesaje ) pe imagini  sa ma contacteze pe email (parereataconteaza1@    yahoo.com sau facebook

 Va multumesc deasemenea tuturor

care deja colaborati intr-un fel sau altul,si voua vizitatorilor

 si tuturor prietenilor online  🙂