Regizor, actor, scenarist şi producător de film Sergiu Nicolaescu s-a stins din viata

img_2399_97476300Sergiu Nicolaescu a decedat joi,03 Ianuarie 2013  ,  la ora 8.20, în urma complicaţiilor cardiace şi pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, a anunţat Spitalul Elias,

unde regizorul era internat din 26 decembrie 2012 şi recent fusese operat de peritonită.

Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat la vârsta de 82 de ani,

a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecţie impresionantă de peste 60 de filme în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în acelaşi timp, haina de regizor, scenarist şi actor, cu o abilitate neobişnuită.
Mai multe informatii despre el veti gasii pe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Nicolaescu de unde citez

„Sergiu Florin Nicolaescu (n. 13 aprilie 1930, Târgu Jiu, România – d. 3 ianuarie 2013, București, România[1]) a fost un regizor, actor și politician român după 1989. A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca Dacii (1966) și Mihai Viteazul (1970), precum și pentru seria de filme de acțiune centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul.

Un alt gen predilect al lui Nicolaescu a fost filmul de război „

Ultima dorinţă a lui Sergiu Nicolaescu, mărturisită celor ce i-au stat aproape în ultima clipă, a fost aceea ca după moarte trupul său să fie incinerat.

Ceremonia de incinerare va avea loc sâmbătă 05.01.2013 , ora 12, la crematoriul Vitan-Bârzeşti din Capitală, daca nu se razgandeste familia ,avand in vedere insistentele Biserici Ortodoxe de a fi

inmormantat „crestineste „, aceasta chiar s-a oferit sa plateasca jumatate din cheltuieli….No Comment.

Văduva lui Sergiu Nicolaescu, 35 de ani  Dana Nicolaescu, cere  televiziunilor să trateze „cu decență și respectul cuvenit” dispariția  regizorului și interzice difuzarea de   materiale de presă scrisă, şi/ sau audiovizuală ori internet, respectiv fotografii sau filme audio/video de la înmormântare.

Sper sa i se respecte dorinta !!!!

Am dezbatut ieri pe net subiectul incinerarii.Parerile sunt impartite.Iata cateva dintre raspunsuri:

„Depinde de cultura fiecarei natiuni . Credinta in Cristos ne arata ca trupurile noastre vor invia indiferent de felul cum au fost  la moarte  sa nu uitam caci mii de crestini au fost arsi pe rug .Daca Biserica ortodoxa ar cinsti acesti martiri n-ar face caz pentru  optiunea unora
de a fi  incinerati dupa moarte.

Unii si-au imprastiat cenusa din avion . Hitler i-a incinerat   pe multi sau i-a facut sapun  … totusi toti ne vom infatisa in fata scaunului de judecata a Domnului Dumnezeu.”

” pana la urma totul depinde de cultura poporului si nu de Biblie cel putin imi e indiferent ,ce va hotari cei din familie …Asa cum s-a amintit important e unde merge sufletul 🙂

„Biblia nu dă nicio învățătură specifică despre incinerare. Vechiul Testament amintește despre oameni care au fost omorâți prin ardere (1 Împărați 16:18; 2 Împărați 21:6) și despre oase care au fost arse (2 Împărați 23:16-20), dar acestea nu sunt exemple de incinerare. Este interesant de observat că în 2 Împărați 23:16-20, arderea oaselor pe un altar a pângărit acel altar. În același timp, legea Vechiului Testament nu poruncește ca trupul unui om să nu fie ars, nici nu vorbește despre vreun blestem sau o judecată pentru cineva incinerat.

Incinerarea a fost practicată în timpurile biblice, dar nu a fost o practică comună între israeliți sau între credincioșii Noului Testament. În culturile din timpurile biblice, înmormântarea într-un cavou, într-o peșteră sau în pământ a fost o practică obișnuită pentru înlăturarea corpurilor (Geneza 23:19; 35:4; 2 Cronici 16:14; Matei 27:60-66). În vreme ce înmormântarea era o practică obișnuită, Biblia nu o poruncește nicăieri ca fiind singura metoda permisă de a scăpa de un cadavru.

Este incinerarea ceva ce un creștin poate lua în considerare?

Din nou, nu există nicio poruncă scripturală împotriva incinerării. Unii credincioși obiectează împotriva practicării incinerării pe baza faptului că într-o zi Dumnezeu ne va învia trupurile și le va reuni cu sufletul/duhul nostru. (1 Corinteni 15:35-58; 1 Tesaloniceni 4:16).

Totuși, faptul că un trup a fost ars nu face mai dificilă învierea lui pentru Dumnezeu. Trupurile creștinilor care au murit acum o mie de ani sunt acum doar un praf. Acest lucru nu-L va face pe Dumnezeu să nu fie capabil să ne învieze trupurile.

El este Cel care le-a creat și nu va avea nicio dificultate în a le recrea. Incinerarea nu face altceva decât să grăbească procesul transformării trupului în țărână. Dumnezeu este în aceeași măsură capabil să pună laolaltă rămășițele unui trup care a fost incinerat ca și al unuia îngropat.

Alegerea între îngropare și incinerare ține de libertatea creștină.

Persoana sau familia care ia în considerare această opțiune ar trebui să se roage pentru înțelepciune (Iacov 1:5) și să acționeze în funcție de convingerea dobândită 🙂

Parerea ta care e ?  Cred ca toti avem de invatat azi ceva 🙂

262995_302182666569234_161372511_n

POVESTEA TAMPLARULUI -pilda iertarii si iubirii

„Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict.

Totul a început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare, până când s-a produs dezbinare între cei doi.

Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte. Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
“Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul.

Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie. Eu v-aş putea ajuta”.
“Da, a zis fratele mai mare.

Am ceva de lucru pentru dumneata.

Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, pentru ca nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata”.

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie.

Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba.

Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.

Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.

Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
“Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos, după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut!
Iartă-mă, frate!”
Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece într- ale sale.
“Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata”.
“Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit.”  🙂  🙂  🙂

“OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI ” 🙁   🙁   🙁  🙁 

9 copy563699_396213943789943_414794836_n

Totul depinde de ce este important pentru tine!!!

  Dragii mei

am citit mai demult  povestea aceasta si acum a sosit ceasul sa o impartasesc cu voi 🙂

Era in timpul pranzului si strazile erau pline de oameni … se loveau unii de altii … se calcau pe picioare,etc…

Masinile claxonau, franele taxiurilor scartaiau pe la colturi, sirenele urlau, sunetele orasului erau asurzitoare! Deodata, prietenul  nostru … spune: „Aud un greiere!” …

Prietenul sau spune:

„Ce? Esti nebun?

Cum poti sa auzi un greiere in galagia asta!” „Nu, sunt sigur!” a spus el,

„Am auzit un greiere!”. „E o nebunie,” i-a raspuns prietenul.

Insa el asculta cu atentie un moment, si apoi se indreptã, traversand strada, spre un ghiveci de ciment, in care cresteau niste plante.

S-a uitat in ele si pe sub crengile lor, a descoperit un mic greiere.

Amicul sau a fost pur si simplu uimit. „E incredibil! … Cred ca ai urechi supraomenesti!” „Nu”, a spus acesta.

„Urechile mele nu sunt cu nimic diferite de ale tale. Depinde ce vrei sa asculti.”

„Dar nu se poate!” a spus prietenul.

„N-as putea auzi un greier, in asa o galagie.”

„Da, intr-adevar,” a venit replica.

Depinde ce este cu adevarat important pentru tine . Hai sa-ti arat!”

A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede, pe care, in mod discret, le-a scapat pe trotuar.

Atunci, in ciuda zgomotului soselei aglomerate, care le surzea urechile, au putut observa pe o raza de 20 de metri distanta, fiecare cap intorcandu-se sa vada daca banii cazuti nu erau ai lor. „Ai inteles ce vreau sa spun?  :

 Totul depinde de ce este important pentru tine !!!!

Ps.Fiecare sa meditam in dreptul nostru !!!

Daca copilul si familia este mai importanta pentru tine vei lasa prietenii si vei sta mai mult cu familia si cand copilul te va chema sa ii citesti ceva vei lasa televizorul (computerul ) si vei sta cu el….

Daca sotia(sotul) e mai important(a)  pentru tine vei petrece mai mult timp in compania lui(ei) mai mult chiar si decat hobby-ul tau …

Daca consideri Biblia ,cartea vietii vei avea suficient timp sa o citesti si sa o intelegi.

Daca te intereseaza cerul vei gasii timp suficient sa gasesti CALEA ….

Daca…….Daca ….atunci……

_by Insula Ekklesia