Mama de Nicolae Labis si Primele iubiri (videos)

Mama
de Nicolae Labis

N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum să cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.

382209_543478182349200_344227619_n

539813_588655667814819_1950789000_n - Kopie

IMG_1778

14

18

529626_431255846951480_1647956324_n

Mama mea este grozava (compunerea unei fetite)

167738_106645609409630_100001925751015_56630_4587696_nCompunere: Mama mea este grozava
Scrisa de Rebeca Nicolaescu

Am crezut ca este usor sa fac o compunere despre mama mea, dar cand am luat foaia de hartie mi-am dat seama de dificultatea acestei teme.
Pe mine nu m-au crescut bunicii, tata mergea la munca, iar mama era acasa cu mine, si pentru mine zi de zi.

Da, mama este prezenta in fiecare pagina din cartea vietii mele de cand m-am nascut si pana-n prezent.

Cum poti numi pe cineva care lasa totul pentru tine?

Mama mea avea si ea vise, avea lucruri pe care vroie sa le faca, dar de cand am ajuns eu, ea a lasat totul deoparte. M-am uitat in oglinda si i-am intrebat si pe altii daca sunt din aur.

Nu, nu eram din aur, eram doar o fiinta neajutorata si mama mi-a dat importanta, mi-a dat fiecare zi din viata ei ca si cum eram un lucru pretios si nu un copil infasat in scutece.

M-a facut sa inteleg ca eram comoara ei.

Imediat ce am mai crescut, se gandea la lucrurile care mi-ar putea face placere si mi le cumpara.

Nu-mi venea sa cred, parca-mi citea gandurile!

Nici nu trebuia sa o rog ca ea deja imi cumpara lucrurile de care aveam nevoie.

Imi spune adeseori ca ma iubeste, dar imi si demonstra acest lucru.

Am vazut ca ea ii pune pe ceilalti mai presus de ea insasi.

De la ea am invatat sa am mila si sa-i ajut pe orfani, pe batrani si pe bolnavi. Mama mea nu numai ca are dragoste, dar o si transmite altora, iti arata ca esti special.

O floare frumoasa
Are multe petale
O carte citita
Are mai mult de o foaie
O zi insorita
Are mai mult de-o ora
O mama grozava
In toate ale ei zile
Se gandeste la tine!

Articol preluat de la un prieten bun, cititor fidel al acestui blog, Robert N.

Sper ca in curand sa va prezint povestea lui .Pregatiti-va inimile 🙂

http://acrilice-pointpen.blogspot.co.at/#!/p/rebeca-si-alexandru-comorile-noastre.html

PS.Rebeca, daca tu ai scris asa de frumos despre mama ta si ai spus ca tu pentru ea esti o comoara fii sigura ca si ea e o comoara pentru tine mai mult decat intelegi tu acum 🙂

bhjmhkjmn

images (2)

În ochii Lui am fost ca una care a găsit pacea(marturie)

untitledioiplöäüM-am născut într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii!

Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!

Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei…

Cât de mare este Dumnezeu… El pregăteşte celui orfan o casă!

Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o săpuneală… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti:

”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul?

Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…

Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea…

Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…

Binecuvântate clipe!!! Doamne… Cum va fi la răpire??? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…

Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat!

Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ!

Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:

„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”… Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur!!!

Căci nu mai văzusem aşa ceva!

Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi… Eu tot comentam şi mă certam cu toţi, zicând că tot pe mine mă pune? Dar Domnul avea un plan…

Acolo am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi tot ce-i spuneam să facă, făcea… Într-o zi îl întreb: ”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde:

“O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ”Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu, care le fac pe toate… înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…” Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad…

Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…

Dar… Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic!

Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul! M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut! Era Domnul! Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă!

Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a pus în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:

“Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine…

Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”… Iar eu am zis: Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi. (eu simţeam că pluteam în pace!)…

Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice… Arată ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă, din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arată ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ… Nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală!

Atunci m-am uitat în sus şi am strigat: Isuse, nu mă lăsa!…

Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui…

Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi vedenii. M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui…

El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de rai…

Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte… Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa noastră, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt…

Nimeni nu m-a putut schimba…

Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…

“În nimeni altul nu este mântuire,

căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!”

(Faptele apostolilor 4:12)

Danita Daniela
SURSA http://www.resursecrestine.ro/eseuri/11617/in-ochii-lui-am-fost-ca-una-care-a-gasit-pacea

imagesCAUTG58S - Kopie28011_441921095862391_556479063_n - Kopie

Mama mea este numai una (video)

Dragii mei

daca inca mai aveti mama ,

nu uitati sa o pretuiti ,sa o iubiti si sa fiti alaturi de ea

cate zile va mai avea pe acest Pamant.

O mama fie buna,fie rea e tot mama noastra .

Ea este unicata si daruita de Dumnezeu pentru noi ,pentru cresterea si educatia noastra.

Vizitati-o si sunati-o oridecate ori aveti ocazia si vorbiti-i cu dragoste si recunostinta.

Sarutati-i mainile care v-au leganat si v-au ingrijit cu drag.

Aveti grija la cuvintele si gesturile voastre caci o mama are o sensibilitate aparte si cuvintele nepotrivite fac rani adanci care se vindeca greu 🙁
Daca cumva sunteti certati cu ea atunci cautati degraba sa va impacati egal cine a gresit.  ( Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea! ) Ps.34:14

Impacarea aduce alinare si binecuvantare.

Cereti iertare Domnului pentru tot ce ati gresit fata de mama voastra si purtati-o pe brate de rugaciune.

Daca nu o mai aveti alaturi de voi atunci

pretuiti-i si iubiti-i pe cei pe care inca ii aveti in viata,

atat prieteni cat si parinti,frati,surori,vecini,cunoscuti….

Azi e 8 Martie si e ziua ei dar eu nu pot sa ma bucur…!

     ….E seara si e rece …

Vremea e schimbatoare azi ne zambeste si ne spune sa ne bucuram de primavara apoi ne face sa ne luam geaca si sa facem cu mana primaverii….

Noaptea s-a lasat peste casuta mea si vantul bate usor in geam si-apoi fuge pe camp parca ar vrea sa prinda ziua ce a trecut….

Stau langa micuta mea sobita si parca aud focul mocnind incet soptind doar soapte…apoi tresar …atipisem si soba e rece … rece si trist este si  sufletul meu….

Sa mai fac putin focul sau sa visez ca maine voi imbratisa primavara si voi fugi cu ea pana-n vesnicii….
Nu pot sa dorm…maine e 8 Martie ….e ziua ei…dar eu nu pot sa ma bucur,ganduri imi umple capul si tac….

Parca s-a oprit si focul si ceasul si noaptea sta in loc….

Alerg la fereastra si cateva lacrimi cad pe podeaua rece…

Nu le pot oprii caci inima demult imi plange pentru ea dar am ascuns-o bine ca nimeni sa nu-mi stie durerea….

E atata durere in jurul meu si mai vin si eu cu inima sfasiata ….

Nu putem face mormane de inimi sfasiate ci doar sa speram si sa oprim lacrima….

Lacrimele calde parca ma mangaie desi altul era sufletul meu in aceasta seara …

Da , e trist si rece caci e 8 Martie si ea nu mai vine… nu vrea sa mearga cu mine pe calea fericirii si cum sa-i ating inima cand doar UNUL SINGUR POATE SA O FACA …?!

Mai primesc de SUS o mangaiere si astept ….Scriu cateva versuri,scriu doua trei cuvinte si vantul imi bate din nou in geam….

Tresar si fug sa-l intreb daca primavara e inca la usa sau a izgonit-o…

Iubesc PRIMAVARA ,florile , ma mangaie copacii infloriti,sufletul meu incepe sa respire si aroma primaverii ma umple de sperante…

Acum in miez de noapte am doar o intrebare :

Oare primavara ii va atinge si sufletul ei,oare va putea sa priveasca in sus peste coroana florala…oare macar seninul cerului ii va soptii de frumusetea si adevarul de dincolo de nori…?

Of…dar oare nu credinta te face sa vezi dincolo
caci „credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.(Biblia Evrei 11 :1 )

si aceasta e totusi un dar caci ce stim noi cand venim pe lumea asta ?!

Ne nastem si traim si credem ca de aceea ne-am nascut ca sa traim dar nu ,of ce gresala mare…

ADEVARUL E CA NOI NE NASTEM PENTRU CER !!!!

Dar cum sa inteleaga ea care e prinsa de lumea asta :sa lucreze,sa faca bani,sa faca asta si cealalta…si cand sunt gata incep altele si uite asa se duce viata omului prinsa intr-un labirint fara iesire  🙁 …

Si totusi cand cineva iti intinde o mana de ajutor ca sa iesi din labirint spui :

te cred ,ai drptate si apoi tot ca tine faci 🙁

Maine e 8 Martie si cum ma voi bucura eu cand stiu ca si ea ca si oricare om are doar o viata si o alegere…

Viata ,ce faci cu ea ?

Poate reusesti sa faci ceva…poate ca nu…dar cu alegerea ce vei face ?
Sti,Dumnezeu nu umbla dupa noi cu liste cu da si cu nu cum poate ca cred altii dar totusi te-as ruga sa bifezi in mintea ta de partea cui ai vrea sa fii….

alege rau sau binele
alege blestemul sau binecuvantarea
alege viata sau moartea
alege viata vesnica in prezenta lui Dumnezeu sau viata vesnica in absenta lui Dumnezeu
alege sa mostenesti cerul sau iadul
alege ascultarea sau razvratirea
alege smerenia sau mandria
alege simplitatea sau bogatia
alege iubirea sau ura
alege compromisul sau adevarul
alege pacea sau tulburarea
alegea linistea sau stresul
alege mantuirea sau pierzarea

………………………………………….

Of ,lista ar putea continua pagini si pagini dar ma opresc aici caci gandul imi zboara spre el...

Mai am si un el adica defapt sunt mai multi care ii port in sufletul meu…

Parca nu mai aud vandul doar soapte in noapte…VA FI BINE !

ai incredere ca Dumnezeu stie ce face….

Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba VIATA vesnica. (Ioan.3:16)

Cine crede in Fiul are VIATA vesnica; dar cine nu crede in Fiul nu va vedea VIATA, ci mania lui Dumnezeu ramane peste el.” (Ioan.3:36)

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca, apa pe care i-o voi da Eu se va preface in el intr-un izvor de apa care va tasni in VIATA vesnica.” (Ioan.4:14)

Cine secera primeste o plata si strange rod pentru VIATA vesnica; pentru ca si cel ce seamana si cel ce secera sa se bucure in acelasi timp. (Ioan.4:36)
In adevar, dupa cum Tatal invie mortii si le da VIATA, tot asa si Fiul da VIATA cui vrea. (Ioan.5:21)
Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are VIATA vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la VIATA. (Ioan.5:24)

si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele vor invia pentru VIATA; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata. (Ioan.5:29)
Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti VIATA vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine. (Ioan.5:39)
Si nu vreti sa veniti la Mine ca sa aveti VIATA! (Ioan.5:40)

Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba VIATA vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi.” (Ioan.6:40)
Adevarat, adevarat va spun ca cine crede in Mine are VIATA vesnica. (Ioan.6:47)
Eu sunt Painea vie care s-a coborat din cer. Daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac; si painea pe care o voi da Eu este trupul Meu pe care Il voi da pentru VIATA lumii.” (Ioan.6:51)

Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun Isi da VIATA pentru oi. (Ioan.10:11)

Eu le dau VIATA vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea. (Ioan.10:28)

Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si VIATA. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. (Ioan.11:25)
Cine isi iubeste VIATA o va pierde; si cine isi uraste VIATA in lumea aceasta o va pastra pentru VIATA vesnica. (Ioan.12:25)
Si stiu ca porunca Lui este VIATA vesnica. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatal.” (Ioan.12:50)

Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevarul si VIATA. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. (Ioan.14:6)

Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva VIATA pentru prietenii sai. (Ioan.15:13)
dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea VIATA vesnica tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu. (Ioan.17:2)
Si VIATA vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Ioan.17:3)

Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sa credeti ca Isus este Christosul, Fiul lui Dumnezeu; si, crezand, sa aveti VIATA in Numele Lui. (Ioan.20:31)

" data-api-host="https://cdn.2performant.com" type='text/javascript' src='https://cdn.2performant.com/l2/link2.js?ver=5.4.2'>