Dezvoltarea copilului de la conceptie pana la nastere-DOCUMENTAR

speranta,curaj,schimbare

10 reguli de aur de care să ții seama în formarea și creșterea armonioasă a copilului tău

images copilEducația copilului tău este crucială pentru formarea adultului de mai târziu.

Copilul înmagazinează cele mai importante mesaje în primii ani de viață, atunci când este preșcolar. Am scris despre unele dintre aceste reguli și în alte articole, cum ar fi 8 pași pentru a diminua suferința copilului tău după divorț si 9 sfaturi pentru a evita suferința inutilă a copilului tău, însă pentru a fi și mai clare le-am condensat sumar pe cele mai importante aici.

Sunt 10 reguli

pe care Mia Kellmer Pringle

le-a menționat în cartea sa „The needs of children”:

  1. Oferiţi copilului o mare parte din timpul şi înţelegerea dumneavoastră, jocul cu copilul, lectura sunt mult mai importante decât un menaj bine făcut;
  2. Copilul are nevoie de experienţe noi şi de comunicare permanentă, ceea ce-i asigură dezvoltarea spirituală;
  3. Oferiţi copilului îngrijiri permanente, coerente, iubitoare ceea ce este de o importanţă fundamentală pentru sănătatea spirituală, la fel cum alimentaţia corectă este esenţială pentru sănătatea corpului;
  4. Copilul va fi stimulat să se joace singur sau cu alţi copii, ceea ce permite explorarea, imitaţia, construcţia şi creaţia;
  5. Atunci când eforturile copilului sunt încununate de succes, el trebuie felicitat, apreciat;
  6. Părinţii trebuie să-i dea copilului responsabilităţi din ce în ce mai mari, deoarece simţul responsabilităţii se dezvoltă prin activităţi practice;
  7. Fiecare copil este unic în felul său, astfel că părintele trebuie să-şi adapteze comportamentul la caracteristicile acestuia;
  8. Atunci când nu suntem de acord cu comportamentul copilului, manifestarea dezaprobării trebuie să ţina cont de temperament, vârstă şi capacitate de întelegere a copilului;
  9. Copilul nu trebuie ameninţat cu pierderea dragostei sau cu abandonul; părinţii pot respinge comportamentul copilului dar nu-şi pot respinge propriul copil;
  10. Părinţii nu trebuie să aştepte recunoştinţă, deoarece copilul nu şi-a solicitat nasterea…sursa

P.S.

Retineti ca pe langa cele 10 reguli sunt si regulile din Biblie care sunt cele mai importante in cresterea si educatia copiilor…

  • Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului. Efes.6:4

Deasemenea va recomand cartea :

„Despre educaţia copiilor „, carte pe care tocmai am inceput sa o citesc si am gasit in ea lucruri utile

Cartea este foarte ieftina si poate fi comandata direct de le editura Lampadarul de aur AICI sau prin comandă telefonică la următoarea adresă:

  • Logo
    Lampadarul de Aur
    str. Aurel Vlaicu 15
    410243 – Oradea, BH

 

tel/fax:
0259 447 442
tel:
0359 432 805
e-mail:
lampadaruldeaur@gmail.com
lampadar@rdslink.ro

imagini salut

FILM- Maini inzestrate- Giftet Hands-Ben Carson (eng.-rom.)

Gifted-hands-movie

„Maini inzestrate este mai mult decat o poveste inspiratoare despre depasirea obstacolelor pentru a reusi, a spus intr-o declaratie Vicepresedintele TNT Michael Wright. „Este acea poveste rar intalnita despre a gasi ceva mai profund si mai semnificativ in viata in timp ce te confrunti cu provocarile lumii cu credinta, speranta si curaj.”

Castigatorul Premiului Academiei, Cuba Gooding Jr il va reprezenta pe Ben Carson in „Maini Inzestrate: Povestea lui Ben Carson”

Kimberly Elise, de doua ori castigatoare a premiului NAACP Image, o va reprezenta pe Sonya Carson, mama lui Ben, iar Aunjaunue Ellis va fi sotia lui Carson, Cindy.

Filmul are la baza autobiografia lui Ben Carson si va urmari calatoria sa de la copilul considerat fara valoare la directorul departamentului de neurochirurgie pediatrica din cadrul Centrului pentru Copii al Johns Hopkins.

Dr. Ben Carson (Cuba Gooding, Jr.), merge în Germania pentru a vizita un cuplu pe nume Petru şi Augusta Rausch, care au gemeni uniti la cap. Ben ştie că şansele de a le salva viata la amandoi sunt reduse, pentru că un copil moare întotdeauna în situaţii de genul asta. Ben este de acord să facă operaţia, dar numai dupa 4 luni, astfel încât el poate veni cu un plan pentru a le salva pe amândouă.

În timp ce caută în unele din cărţile sale, filmul clipeşte înapoi la anul 1961, unde Ben Carson (Jaishon Fisher) un copil afro-american de 11 ani care traieste cu  Curtis fratele mai mare si mama lor.

Mama lor se implica in vietiile lor si ii indruma sa invete si sa citeasca cat mai mult, cititul fiind un deschizator de usi …

Este un film educativ, de familie inspirat dupa un caz real , un film din care avem de invatat multe si care ne motiveaza spre o treapta de traire superioara in care curajul, speranta si credinta sunt lucruri reale si vitale.

Cand traiesti superficial nu poti sa te bucuri deplin de binecuvantarile Domnului.

Dumnezeu trebuie sa ne fie suficient si sa fie intaietatea vietii noastre nu roata de rezerva. O viata bogata de credinta arata faptul ca avem un Dumnezeu viu care revarsa harul Sau bogat peste oricine care Il cauta cu toata inima.

„Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Mat. 6:33)

Ben Carson a aratat ca prin perseverenta si  credinta se poate realiza imposibilul si in iunie 2008 el a primit Medalia Libertatii din partea fostului Presedinte George W. Bush pentru rezultatele sale in tulburarile neurologice si al contributiei sale la avansarea medicinii.

 

 

maini inzestrate-film
cred - Kopie

Mama de Nicolae Labis si Primele iubiri (videos)

Mama
de Nicolae Labis

N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum să cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.

382209_543478182349200_344227619_n

539813_588655667814819_1950789000_n - Kopie

IMG_1778

14

18

529626_431255846951480_1647956324_n

HARDFLIP film crestin recomandat adolescentilor dar si adultilor

Hardflip este un film educativ gen actiune drama.Este recomandat atat adolescentilor cat si adultilor.
Este un film crestin presarat cu adevarate lectii de viata .Ce mult conteaza sa fim vegheatori in toate caci sunt lucruri care nu se mai pot indrepta si regretele tarzii nu mai pot indrepta nimic.
Familia si relatiile din familie sunt printre cele mai importante lucruri, mai presus de cariera si bani.

Banii nu aduc fericirea si nici nu o intretin.

Daca nu iti cunosti bine prioritatile in viata risti sa aluneci pe panta esecului si apoi cu greu mai gasesti calea de intoarcere.

Acest film incredibil este mesajul pe care îl poartă, de a da drumul de frică și durere în timp ce îmbrățișând Iertarea și Credință. Acest film are capacitatea de a rezona cu multi adolescenti si parinti deopotriva de concentrându-se pe probleme de care se ocupă cu mulți în societatea noastră. Randy Wayne, John Schneider, Rosanna Arquette, Michael și Christopher face o treaba extraordinara in acest film impreuna cu nominalizați pro-skateri creștină Hosoi și Sumner Brian.

Ar fi multe de spus dar mai bine va las pe voi sa urmariti filmul si sper sa va fie de folos 🙂

Pentru vizionare clic pe imagine .

Nu uitati dupa ce urmariti partea intai mai jos acolo unde va scrie server 2 dati clic pentru partea a doua .

Hardflip-Poster1

Unbenanntedrtrtrt - Kopie - Kopie

Mama mea este grozava (compunerea unei fetite)

167738_106645609409630_100001925751015_56630_4587696_nCompunere: Mama mea este grozava
Scrisa de Rebeca Nicolaescu

Am crezut ca este usor sa fac o compunere despre mama mea, dar cand am luat foaia de hartie mi-am dat seama de dificultatea acestei teme.
Pe mine nu m-au crescut bunicii, tata mergea la munca, iar mama era acasa cu mine, si pentru mine zi de zi.

Da, mama este prezenta in fiecare pagina din cartea vietii mele de cand m-am nascut si pana-n prezent.

Cum poti numi pe cineva care lasa totul pentru tine?

Mama mea avea si ea vise, avea lucruri pe care vroie sa le faca, dar de cand am ajuns eu, ea a lasat totul deoparte. M-am uitat in oglinda si i-am intrebat si pe altii daca sunt din aur.

Nu, nu eram din aur, eram doar o fiinta neajutorata si mama mi-a dat importanta, mi-a dat fiecare zi din viata ei ca si cum eram un lucru pretios si nu un copil infasat in scutece.

M-a facut sa inteleg ca eram comoara ei.

Imediat ce am mai crescut, se gandea la lucrurile care mi-ar putea face placere si mi le cumpara.

Nu-mi venea sa cred, parca-mi citea gandurile!

Nici nu trebuia sa o rog ca ea deja imi cumpara lucrurile de care aveam nevoie.

Imi spune adeseori ca ma iubeste, dar imi si demonstra acest lucru.

Am vazut ca ea ii pune pe ceilalti mai presus de ea insasi.

De la ea am invatat sa am mila si sa-i ajut pe orfani, pe batrani si pe bolnavi. Mama mea nu numai ca are dragoste, dar o si transmite altora, iti arata ca esti special.

O floare frumoasa
Are multe petale
O carte citita
Are mai mult de o foaie
O zi insorita
Are mai mult de-o ora
O mama grozava
In toate ale ei zile
Se gandeste la tine!

Articol preluat de la un prieten bun, cititor fidel al acestui blog, Robert N.

Sper ca in curand sa va prezint povestea lui .Pregatiti-va inimile 🙂

http://acrilice-pointpen.blogspot.co.at/#!/p/rebeca-si-alexandru-comorile-noastre.html

PS.Rebeca, daca tu ai scris asa de frumos despre mama ta si ai spus ca tu pentru ea esti o comoara fii sigura ca si ea e o comoara pentru tine mai mult decat intelegi tu acum 🙂

bhjmhkjmn

images (2)

În ochii Lui am fost ca una care a găsit pacea(marturie)

untitledioiplöäüM-am născut într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii!

Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!

Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei…

Cât de mare este Dumnezeu… El pregăteşte celui orfan o casă!

Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o săpuneală… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti:

”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul?

Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…

Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea…

Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…

Binecuvântate clipe!!! Doamne… Cum va fi la răpire??? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…

Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat!

Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ!

Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:

„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”… Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur!!!

Căci nu mai văzusem aşa ceva!

Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi… Eu tot comentam şi mă certam cu toţi, zicând că tot pe mine mă pune? Dar Domnul avea un plan…

Acolo am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi tot ce-i spuneam să facă, făcea… Într-o zi îl întreb: ”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde:

“O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ”Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu, care le fac pe toate… înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…” Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad…

Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…

Dar… Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic!

Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul! M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut! Era Domnul! Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă!

Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a pus în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:

“Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine…

Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”… Iar eu am zis: Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi. (eu simţeam că pluteam în pace!)…

Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice… Arată ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă, din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arată ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ… Nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală!

Atunci m-am uitat în sus şi am strigat: Isuse, nu mă lăsa!…

Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui…

Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi vedenii. M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui…

El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de rai…

Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte… Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa noastră, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt…

Nimeni nu m-a putut schimba…

Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…

“În nimeni altul nu este mântuire,

căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!”

(Faptele apostolilor 4:12)

Danita Daniela
SURSA http://www.resursecrestine.ro/eseuri/11617/in-ochii-lui-am-fost-ca-una-care-a-gasit-pacea

imagesCAUTG58S - Kopie28011_441921095862391_556479063_n - Kopie

Mama mea este numai una (video)

Dragii mei

daca inca mai aveti mama ,

nu uitati sa o pretuiti ,sa o iubiti si sa fiti alaturi de ea

cate zile va mai avea pe acest Pamant.

O mama fie buna,fie rea e tot mama noastra .

Ea este unicata si daruita de Dumnezeu pentru noi ,pentru cresterea si educatia noastra.

Vizitati-o si sunati-o oridecate ori aveti ocazia si vorbiti-i cu dragoste si recunostinta.

Sarutati-i mainile care v-au leganat si v-au ingrijit cu drag.

Aveti grija la cuvintele si gesturile voastre caci o mama are o sensibilitate aparte si cuvintele nepotrivite fac rani adanci care se vindeca greu 🙁
Daca cumva sunteti certati cu ea atunci cautati degraba sa va impacati egal cine a gresit.  ( Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea! ) Ps.34:14

Impacarea aduce alinare si binecuvantare.

Cereti iertare Domnului pentru tot ce ati gresit fata de mama voastra si purtati-o pe brate de rugaciune.

Daca nu o mai aveti alaturi de voi atunci

pretuiti-i si iubiti-i pe cei pe care inca ii aveti in viata,

atat prieteni cat si parinti,frati,surori,vecini,cunoscuti….

Te voi iubi mereu !-versuri minunate

Te voi iubi mereu (Love you forever)

                                      dupa Robert Munsch

O mama isi tinea nou-nascutul la piept si
incet il legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l tinea canta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Copilul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pana a implinit doi ani,
si a inceput sa alerge prin toata casa.
Tragea de cartile din biblioteca. Tragea
toata mancarea din frigider si lua ceasul mamei
si-l arunca in toaleta. Citeodata mama isi spunea:
“Acest copil ma-nebuneste!”

Dar noaptea, cand copilul de doi ani era linistit,
mama deschidea usa camerei,
o strabatea taris,
se uita de la marginea patului;
si daca el era intr-adevar adormit il lua
in brate si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana canta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Baietelul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. El a crescut pina cand a implinit noua ani.
Si niciodata nu vroia sa faca baie, si de cite ori
bunica ii vizita el vorbea urat. Cateodata
mama ar fi vrut sa-l vanda la gradina zoologica!

Dar noaptea, cand el dormea,
Mama deschidea incetisor usa camerei,
o strabatea taris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adevar adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat de noua ani
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana, canta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Baiatul a crescut. El a crescut, si a crescut,
si a crescut. Si a crescut pana cand a ajuns un adolescent.
El avea prieteni ciudati si purta haine ciudate,
si asculta muzica ciudata.
Cateodata mama lui se simtea
ca intr-o gradina zoologica!

Dar noaptea, cand acest adolescent dormea,
mama deschidea usa camerei lui,
o strabatea taris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adeva adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat mare, minunat,
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana canta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Adolescentul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pana a devenit un adult.
A parasit casa parinteasca si si-a luat o casa
in cealalta parte a orasului.

Dar cateodata, in noptile intunecate
mama se urca in masina ei si traversa orasul.
Daca toate luminile in casa fiului ei erau stinse,
ea deschidea geamul de la dormitorul lui,
il strabatea taris si se uita de la marginea patului.
Daca acel barbat mare, minunat, era intr-adevar adomit
ea-l lua in brate si-l legana inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana canta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Ei bine, acea mama a imbatranit.
Si a imbatranit, si a imbatranit, si a imbatranit.
Intr-o zi si-a sunat fiul si i-a spus,
“Ar fi bine sa vii sa ma vezi
caci sunt foarte batrana si bolnava.”
Cand el a ajuns la usa ea a incercat sa cante
cantecul. Ea a cantat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna …”
dar nu a putut sa-l termine
pentru ca era prea batrana si bolnava.

Fiul s-a indreptat spre mama lui.
A luat-o in brate si a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si i-a cantat acest cantec:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atat cat voi trai,
Mama mea vei fi.”

Cand fiul s-a intors acasa in acea noapte,
a stat nemiscat mult timp la capatul scarilor.
Apoi a mers in camera
unde fetita lui nou-nascuta dormea.
A ridicat-o in brate si foarte incet a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-o legana a cantat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna
Atat cat voi trai,
Copilul meu vei fi.”

Meditatia zilei(15.05.2012)Realitatea credinţei noastre are valoare!

Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el.

Proverbe 20.7

A fi preocupaţi de familia noastră, poate fi natural, dar vom face bine să îndreptăm această grijă şi asupra caracterului nostru.

Dacă noi mergem înaintea Domnului în neprihănire, vom face pentru copiii noştri mai mult decât dacă le-am strânge o avere. Sfinţenia vieţii unui tată(mama) este cea mai frumoasă moştenire pentru copiii săi.

Cel neprihănit le lasă exemplul său care va fi cel mai bogat izvor de adevărată bunăstare. Câţi copii nu datorează succesul lor în viaţă, exemplului primit de la părinţii lor!

Ei le lesă şi reputaţia lor. Oamenii au despre noi o părere cu atât mai bună, pentru ca suntem fiii unui om în care se puteau încrede. Oh, dacă toţi tinerii ar avea grijă să păstreze nepătat numele familiei lor.

Pe deasupra, le lasă rugăciunile sale şi binecuvântarea lui Dumnezeu, care li se împlineşte. Dumnezeu îi va mântui pe copiii noştri, chiar după moartea noastră.

Integritatea noastră poate sa fie pentru Dumnezeu mijlocul de a-i mântui pe fiii şi fiicele noastre.

 Daca ei văd în viaţa noastră realitatea credinţei noastre, vor avea dorinţa sa fie şi ei mântuiţi.

Doamne, împlineşte, făgăduinţa Ta şi pentru casa mea.

                        de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.Ps.55:22

Gandul zilei

 Invataturile credintei sunt ca  niste carti valoroase care raman peste veacuri …Ele sunt singura mostenire care nu va pierii niciodata…Angela I.E.

Am fost în cea mai adâncă disperare (marturia unei mame)

           Ce am învăţat ca mamă

de Mary Lebsock

Descoperirea homosexualităţii fiului meu m-a aruncat în cea mai adâncă disperare.

 Chiar după luni întregi de tristeţe, nu aveam idee cum să ies din groapa disperării. A fost o vreme când nu puteam nici măcar vorbi despre evenimentele care avuseseră loc în familia noastră, fără să izbucnesc în lacrimi. Îmi era extrem de ruşine de faptul că Kent, fiul nostru cel mare, alesese să intre în aşa-numitul stil de viaţă „gay”.

Totul a început cu o scrisoare pe care am găsit-o, pe care o scrisese Kent. Soţul meu şi cu mine l-am confruntat, şi el a recunoscut că era implicat din punct de vedere homosexual.

Deşi am reuşit să îi spunem lui Kent că îl iubim în ciuda a orice, ceva a murit înăuntrul meu. Imaginea persoanei care am crezut că este fiul meu s-a schimbat pentru totdeauna. Toată speranţa că viaţa mea are sens, părea să fi dispărut din cauza problemei copleşitoare din familia noastră.

Eşti complet ratată ca părinte, mi-am spus mie însămi.

 Opinia societăţii despre homosexualitate mă făcea să mă simt ca o persoană de clasa a doua. Deşi ştiam că nu era adevărat, mă simţeam ca singura mamă care se confruntase vreodată cu această problemă.

Eram foarte îngrijorată de viitorul lui Kent. Era un tânăr strălucit. Mi se părea că renunţa la tot viitorul lui din cauza implicării homosexuale.

Temeri secrete

Într-un fel, nu a fost un şoc total să aud vestea despre fiul meu. Simţisem că ceva nu era în ordine de când era copil, şi am trăit cu o teamă secretă de când era preşcolar. Întotdeauna am sperat că va „depăşi” ceea ce acum ştiu că era o confuzie a identităţii de inspiraţie satanică.

Crescând, Kent era deseori izolat şi singur. De-a lungul anilor, ne-am consultat cu profesorii lui, cu medicul lui pediatru, cu medicul nostru de familie şi cu pastorii noştri, dar niciunul dintre ei nu părea să ştie ce se putea face.

Dumnezeu mi-a arătat mai târziu durerea prin care trecea Kent din cauza faptului că era respins de cei de aceeaşi vârstă.

Mă doare să ştiu că nici măcar nu a simţit că ne putea face cunoscută această problemă nouă, părinţilor lui.

Când bomba implicării homosexuale a lui Kent a lovit familia noastră, lucram cu normă întreagă în afara casei. Fiul nostru mai mic avea mari greutăţi în timpul ultimului an de liceu, folosind droguri şi trăind în general într-un mod care nu ne făcea plăcere. Astfel încât, deşi profund întristată de vestea lui Kent,

pur şi simplu nu m-am putut confrunta cu ea.

 Din punct de vedere emoţional, am învelit această situaţie într-un ambalaj frumos şi am notat pe ea: „Pentru a fi confruntată mai târziu”. Aveam deja destule probleme de rezolvat.

Trăind ca un robot

Am devenit un robot, făcând în fiecare zi ceea ce trebuia să fac. Punând un picior înaintea celuilalt, speram că voi ieşi cumva din această perioadă oribilă de paralizie emoţională. Ştiam că eram încă în viaţă, deoarece simţeam intermitent durerea dezamăgirii şi întristării din cauza tuturor problemelor familiei noastre.

Stăteam la maşina mea de scris la serviciu, sperând că nimeni nu va vedea lacrimile care mi se adunau în colţul ochilor. Nu vroiam ca cineva să ştie despre situaţia fiului nostru. Simţeam că dacă lăsam vreodată garda jos şi plângeam cu adevărat, nu voi mai putea să mă opresc niciodată.

Câteva luni mai târziu, au venit dintr-odată o mulţime de schimbări. Mi-am părăsit slujba pe care o aveam de treisprezece ani. Ne-am mutat din casa în care trăisem optsprezece ani, într-o zonă îndepărtată, fiul nostru mai mic a absolvit liceul şi a plecat de acasă, şi câinele de familie care ne era drag a murit.

Relaţia dintre soţul meu, Bernie, şi mine, se deteriorase de-a lungul anilor. Eram foarte imatură şi soţul meu era adesea necomunicativ. Toate aceste probleme de durată au provocat un mare conflict în căminul nostru şi sunt sigură că i-a afectat şi pe copiii noştri.

Cu aceste ultime evenimente, am ajuns la capătul puterilor. Bernie simţea că trebuia să acceptăm vestea despre fiul nostru şi să mergem înainte, dar eu pur şi simplu nu puteam face aceasta. Nu l-am respins pe Kent niciodată, dar nu puteam accepta ce făcea drept dorinţa lui Dumnezeu pentru viaţa lui.

Nu ştiam cu adevărat sigur ce spune Biblia despre homosexualitate şi am căutat chiar o portiţă de scăpare, dar nu am găsit niciodată vreuna. Cu toate acestea, căutarea mea m-a dus la Cuvântul lui Dumnezeu. Deşi pe atunci nu ştiam, acela a fost începutul vindecării mele.

Dumnezeu m-a găsit când eram în groapa unei disperări adânci.

Nu aveam nicăieri unde să mă uit, decât în sus. Domnul fusese mereu acolo, dar acum avea în sfârşit atenţia mea neîmpărţită.

Trecusem printr-un întreg proces al întristării: şoc, negare, necredinţă. Nu se poate întâmpla aşa ceva familiei noastre, m-am gândit eu. Oscilam între panică şi jelire; petreceam zile întregi fără să fac nimic altceva decât să plâng.

Biblia spune că Dumnezeu pune lacrimile noastre în burduful Lui (Psalm 56:8) şi cred că a umplut câteva butoaie cu lacrimile mele.

Izolare

Nu vroiam să văd pe nimeni. În depresia şi izolarea mea, dădeam monumentale „petreceri de compătimire” la care nu venea nimeni în afară de mine. Simţeam multă vină şi ruşine. Mă tocmeam de asemenea cu Dumnezeu: „Dacă îl vei aduce pe fiul meu pe calea cea bună, voi merge în Africa sau China! Nu voi mai păcătui niciodată!”.

Cum credeam că voi putea împlini vreodată vreuna dintre aceste promisiuni, nu ştiu – pe vremea aceea de-abia puteam funcţiona! A coace un rând de prăjituri era o treabă prea grea pentru mine, ca măcar să mă gândesc la ea. Aceasta era foarte neobişnuit pentru mine, pentru că în cea mai mare parte a vieţii mele fusesem o persoană foarte capabilă.

Mi-am pierdut complet pofta de mâncare. Dacă nu ar fi fost Lipton Tomato Cup O’ Soup, cred că aş fi murit de foame. Aveam accese în care tremuram şi nu am dormit o noapte întreagă  mai mult de un an. Eram aproape „moartă” din punct de vedere al interesului personal în ceea ce priveşte sexul, gândindu-mă doar la ce făcea fiul nostru ori de câte ori apărea problema propriei mele relaţii sexuale cu soţul meu.

Într-o zi îmi era teamă că voi muri; în ziua următoare, mă rugam să mor. În cele din urmă a trebuit să fiu internată în spital, dar după multe teste s-a ajuns la concluzia că nu aveam nicio problemă fizică.

Soţul meu, Bernie, a înţeles că avea răspunderea unei persoane care era atât de nervoasă şi de neliniştită încât nu putea face faţă situaţiilor simple, dar nu ştia ce să facă.

Încerca să se confrunte cu propria lui întristare şi ştia că nu îşi putea permite să îşi piardă şi el echilibrul. În cele din urmă l-am convins să meargă cu mine să vedem un psiholog pentru consiliere cu privire la toate problemele familiei noastre. Am intrat în contact cu mânia şi cu resentimentul pe care le înăbuşisem de-a lungul anilor. Dar psihologul nu a putut să vindece cu adevărat ceea ce mă durea.

Găsind salvare

Într-o zi când jeleam, am văzut campania „Am găsit” la televiziune.

I-am încredinţat viaţa mea Domnului Isus, rugându-mă ca El să îmi ierte toate păcatele

 şi să Se ocupe de viaţa mea.

Ştiam că nu putea înrăutăţi situaţia mai mult decât o făcusem eu deja. Am ajuns să înţeleg că îmi putea aduce o viaţă nouă. Am descoperit că El îi iartă chiar şi pe părinţii care au încurcat lucrurile.

 Puterea Lui a început să se manifeste în viaţa mea, vindecându-mi inima rănită.

Am învăţat cine eram în Isus Christos.

 Pentru că m-am supus lui Dumnezeu şi m-am împotrivit diavolului, el a trebuit să fugă (Iacov 4:7).

I-am iertat pe cei faţă de care aveam resentimente, nu cu sentimentele mele, ci printr-o alegere a voinţei. După o perioadă de timp, Domnul Isus a vindecat şi sentimentele.

 Cel mai bine, am fost în stare să primesc de la Tatăl meu ceresc iertarea pentru mine însămi. Am început să înţeleg, creştinismul nu înseamnă creştinism de biserică – nu înseamnă nici măcar o biserică, ci o relaţie cu Dumnezeu.

O unealtă care m-a ajutat cu adevărat a fost să pun versete pline de sens pe bandă, lăsând spaţiu între ele ca să le repet. Acesta a devenit „micul meu dejun” spiritual în timp ce făceam treburile casnice de dimineaţă.

O altă unealtă pe care a folosit-o Dumnezeu şi care a fost un ajutor şi o binecuvântare atât pentru soţul meu, cât şi pentru mine, a fost un grup de suport la The King’s Ministries [Misiunile Regelui].

Am întâlnit oameni tineri care fuseseră eliberaţi de homosexualitate prin puterea lui Dumnezeu. Ei ne-au iubit şi ne-au dat speranţă.

Vindecare emoţională

Soţul meu L-a primit pe Domnul Isus Christos şi căsnicia noastră a început să meargă mai bine cu Domnul  Isus în centrul ei.

 Bernie este acum cel mai bun prieten al meu, al doilea după Domnul meu Isus. După o perioadă de timp, s-a îmbunătăţit şi relaţia noastră cu amândoi fii ai  noştri. Am fost în stare să îi pun pe altarul lui Dumnezeu, pentru că

 El m-a convins că avea un plan mult mai bun pentru vieţile lor decât mine.

 Orice schimbări în ei vor trebui să fie aduse de Dumnezeu.

Biblia mi-a dat nişte promisiuni foarte importante pe care să mă sprijin,

precum Proverbe 11:21: „Sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată”.

Un alt verset care îmi dă speranţă este Fapte 16:31: „Crede în domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta”. Kent este în familia inimii mele şi Dumnezeu mi-a dat speranţă reală pentru fiul nostru.

Teologia mea este simplă: în fiecare moment al fiecărei zile, ori ne punem de acord cu Dumnezeu şi cuvântul Lui, ori ne punem de acord cu diavolul. Fiul nostru cel mai mic şi-a dedicat viaţa Domnului şi ştim că Dumnezeu este de asemenea în procesul de a-l salva pe fiul nostru mai mare. I-am încredinţat deplin pe amândoi lui Dumnezeu şi am pace.

Mary Lebsock a fost membră a personalului Exodus International din America de Nord. Locuieşte cu soţul ei în zona Denver.

Tradus şi folosit cu permisiune de pe www.exodusinternational.org.

by  http://contracurentului.com/   

          Ps.

Daca te-a ajutat aceasta marturie si o consideri ziditoare atunci iati cateva minute si

 trimite-o si prietenilor tai caci nu ar fi corect  🙂

sa te gandesti numai la tine asa cum nici eu nu m-am gandit numai la mine ci cum am citit-o am si transmis-o mai departe ca si altii sa fie intariti prin lucrarile si harul Domnului minunat…..

                Nu uita motto-ul vietii mele :

Tot ce e bun,frumos si (sau) de folos trebuie raspandit 🙂

Azi e 8 Martie si e ziua ei dar eu nu pot sa ma bucur…!

     ….E seara si e rece …

Vremea e schimbatoare azi ne zambeste si ne spune sa ne bucuram de primavara apoi ne face sa ne luam geaca si sa facem cu mana primaverii….

Noaptea s-a lasat peste casuta mea si vantul bate usor in geam si-apoi fuge pe camp parca ar vrea sa prinda ziua ce a trecut….

Stau langa micuta mea sobita si parca aud focul mocnind incet soptind doar soapte…apoi tresar …atipisem si soba e rece … rece si trist este si  sufletul meu….

Sa mai fac putin focul sau sa visez ca maine voi imbratisa primavara si voi fugi cu ea pana-n vesnicii….
Nu pot sa dorm…maine e 8 Martie ….e ziua ei…dar eu nu pot sa ma bucur,ganduri imi umple capul si tac….

Parca s-a oprit si focul si ceasul si noaptea sta in loc….

Alerg la fereastra si cateva lacrimi cad pe podeaua rece…

Nu le pot oprii caci inima demult imi plange pentru ea dar am ascuns-o bine ca nimeni sa nu-mi stie durerea….

E atata durere in jurul meu si mai vin si eu cu inima sfasiata ….

Nu putem face mormane de inimi sfasiate ci doar sa speram si sa oprim lacrima….

Lacrimele calde parca ma mangaie desi altul era sufletul meu in aceasta seara …

Da , e trist si rece caci e 8 Martie si ea nu mai vine… nu vrea sa mearga cu mine pe calea fericirii si cum sa-i ating inima cand doar UNUL SINGUR POATE SA O FACA …?!

Mai primesc de SUS o mangaiere si astept ….Scriu cateva versuri,scriu doua trei cuvinte si vantul imi bate din nou in geam….

Tresar si fug sa-l intreb daca primavara e inca la usa sau a izgonit-o…

Iubesc PRIMAVARA ,florile , ma mangaie copacii infloriti,sufletul meu incepe sa respire si aroma primaverii ma umple de sperante…

Acum in miez de noapte am doar o intrebare :

Oare primavara ii va atinge si sufletul ei,oare va putea sa priveasca in sus peste coroana florala…oare macar seninul cerului ii va soptii de frumusetea si adevarul de dincolo de nori…?

Of…dar oare nu credinta te face sa vezi dincolo
caci „credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.(Biblia Evrei 11 :1 )

si aceasta e totusi un dar caci ce stim noi cand venim pe lumea asta ?!

Ne nastem si traim si credem ca de aceea ne-am nascut ca sa traim dar nu ,of ce gresala mare…

ADEVARUL E CA NOI NE NASTEM PENTRU CER !!!!

Dar cum sa inteleaga ea care e prinsa de lumea asta :sa lucreze,sa faca bani,sa faca asta si cealalta…si cand sunt gata incep altele si uite asa se duce viata omului prinsa intr-un labirint fara iesire  🙁 …

Si totusi cand cineva iti intinde o mana de ajutor ca sa iesi din labirint spui :

te cred ,ai drptate si apoi tot ca tine faci 🙁

Maine e 8 Martie si cum ma voi bucura eu cand stiu ca si ea ca si oricare om are doar o viata si o alegere…

Viata ,ce faci cu ea ?

Poate reusesti sa faci ceva…poate ca nu…dar cu alegerea ce vei face ?
Sti,Dumnezeu nu umbla dupa noi cu liste cu da si cu nu cum poate ca cred altii dar totusi te-as ruga sa bifezi in mintea ta de partea cui ai vrea sa fii….

alege rau sau binele
alege blestemul sau binecuvantarea
alege viata sau moartea
alege viata vesnica in prezenta lui Dumnezeu sau viata vesnica in absenta lui Dumnezeu
alege sa mostenesti cerul sau iadul
alege ascultarea sau razvratirea
alege smerenia sau mandria
alege simplitatea sau bogatia
alege iubirea sau ura
alege compromisul sau adevarul
alege pacea sau tulburarea
alegea linistea sau stresul
alege mantuirea sau pierzarea

………………………………………….

Of ,lista ar putea continua pagini si pagini dar ma opresc aici caci gandul imi zboara spre el...

Mai am si un el adica defapt sunt mai multi care ii port in sufletul meu…

Parca nu mai aud vandul doar soapte in noapte…VA FI BINE !

ai incredere ca Dumnezeu stie ce face….

Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba VIATA vesnica. (Ioan.3:16)

Cine crede in Fiul are VIATA vesnica; dar cine nu crede in Fiul nu va vedea VIATA, ci mania lui Dumnezeu ramane peste el.” (Ioan.3:36)

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca, apa pe care i-o voi da Eu se va preface in el intr-un izvor de apa care va tasni in VIATA vesnica.” (Ioan.4:14)

Cine secera primeste o plata si strange rod pentru VIATA vesnica; pentru ca si cel ce seamana si cel ce secera sa se bucure in acelasi timp. (Ioan.4:36)
In adevar, dupa cum Tatal invie mortii si le da VIATA, tot asa si Fiul da VIATA cui vrea. (Ioan.5:21)
Adevarat, adevarat va spun ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis are VIATA vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la VIATA. (Ioan.5:24)

si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele vor invia pentru VIATA; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata. (Ioan.5:29)
Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti VIATA vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine. (Ioan.5:39)
Si nu vreti sa veniti la Mine ca sa aveti VIATA! (Ioan.5:40)

Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba VIATA vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi.” (Ioan.6:40)
Adevarat, adevarat va spun ca cine crede in Mine are VIATA vesnica. (Ioan.6:47)
Eu sunt Painea vie care s-a coborat din cer. Daca mananca cineva din painea aceasta, va trai in veac; si painea pe care o voi da Eu este trupul Meu pe care Il voi da pentru VIATA lumii.” (Ioan.6:51)

Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun Isi da VIATA pentru oi. (Ioan.10:11)

Eu le dau VIATA vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea. (Ioan.10:28)

Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si VIATA. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. (Ioan.11:25)
Cine isi iubeste VIATA o va pierde; si cine isi uraste VIATA in lumea aceasta o va pastra pentru VIATA vesnica. (Ioan.12:25)
Si stiu ca porunca Lui este VIATA vesnica. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun asa cum Mi le-a spus Tatal.” (Ioan.12:50)

Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevarul si VIATA. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine. (Ioan.14:6)

Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva VIATA pentru prietenii sai. (Ioan.15:13)
dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea VIATA vesnica tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu. (Ioan.17:2)
Si VIATA vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Ioan.17:3)

Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi sa credeti ca Isus este Christosul, Fiul lui Dumnezeu; si, crezand, sa aveti VIATA in Numele Lui. (Ioan.20:31)

Mama, te rog ,nu ma avorta!(O ALTFEL DE CRIMA !!!)

               MAMA, TE ROG, NU MA AVORTA !

O femeie ingrijorata s-a dus la medicul ei si i-a spus:

“Doctore, am o problema serioasa si am nevoie disperata de ajutorul dumneavoastra! Copilul meu nu are nici macar un an, iar eu sunt din nou insarcinata. Nu vreau sa am copii cu o varsta atat de apropiata.”

Medicul i-a spus : ”In regula, ce vreti sa fac?”

Ea a raspuns: “Vreau sa intrerupeti sarcina mea si ma bazez pe ajutorul dumneavoastra pentru aceasta.”

Medicul a stat pe ganduri cateva clipe, si apoi i-a raspuns femeii:

“Cred ca am o solutie mai buna la problema dumneavoastra. Si e mai putin periculoasa pentru sanatatea dumitale. Vedeti dumneavoastra, pentru a nu fi nevoita sa aveti grija de doi copii in acelasi timp, haideti sa il ucidem pe cel care-l tineti in brate. Asa va puteti si odihni o vreme inainte ca celalalt sa se nasca. Daca tot vom omori unul din ei, nu conteaza pe care. Nu exista nici un fel de risc pentru corpul dumneavoastra daca il alegeti pe cel din brate.”

Femeia .. oripilata…, a zis : “Nu, doctore, ce oribil ! E o crima sa omori un copil ! ”

“Sunt de acord,” zise medicul. “Dar pareati sa fiti de acord cu acest lucru, asa ca ma gandeam ca asta ar fi cea mai buna solutie.”

Medicul a zambit, stiind ca s-a facut inteles.

El a convins mama ca nu exista nici o diferenta intre a omori un copil care deja s-a nascut si unul care este inca in pantec.

Crima este aceeasi !

Daca sunteti de acord, va rog dati mai departe acest mesaj. Impreuna putem contribui la salvarea unor vieti pretioase.

Iubirea inseamna ca ma sacrific pentru binele unei alte persoane.

Avortul inseamna ca sacrific o alta persoana pentru binele meu.

Mesaj primit de la scumpa de Viorica din Ungaria.Multumesc mult!

AICI puteti urmarii un documentar pe tema aceasta.

PS.Daca esti intr-o situatie asemanatoare sau ai nevoie de ajutor in privinta aceasta nu ezita sa-mi scri si vom gasii o solutie impreuna .

ID Messenger  parereataconteaza1

" data-api-host="https://cdn.2performant.com" type='text/javascript' src='https://cdn.2performant.com/l2/link2.js?ver=5.4.2'>