Fii tu insuti!

12576242_999776266760691_614344354_n„Nu acord atenţie nici preamăririlor şi nici reproşurilor la adresa mea. Pur şi simplu îmi urmez propriile trăiri.” zicea
Wolfgang Amadeus Mozart

Doamne cat adevar si cata putere in aceste cuvinte.Ce bine ar sa ne amintim zilnic sa nu fim cum vor altii sa nu plecam urechea la ce zic altii despre noi si sa fim tari in pozitiile noastre.
Este important sa parasim frica si sa actionam intr un mod original.Intotdeauna au existat critici, carteli, barfe dar si bunatate, intelegere si sustinere.
Sa nu va imaginati ca cel mai bun om din lume nu are nici un dusman.
Si cred ca cel mai frumos exemplu ar fi al Domnului Isus care a fost criticat, umilit si dispretuit.
Ne mai miram ca apar cate unul impotriva noastra asa din senin, oameni carora nu le am zis nici fa-te mai incolo…
Trebuie sa ne asteptam la orice in viata asta si fim tari, curajosi si sa ne urmam telul indiferent cati vor fi impotriva noastra.
Ursu merge inainte chiar daca cainii latra pe margini.Daca stai sa te opresti la fiecare, sa ii bagi in seama, sa pierzi timpul pretios nu mai inaintezi si nu mai ajungi la tinta.
Cred ca e foarte important sa ne concentram pe planurile si scopurile noastre si sa gasim solutii, nu sa despicam firul in patru.
In urma cu un an imi zicea cineva despre un proiect de al meu drag sufletului meu ca e varza, ca nu o sa iasa nimic, bla bla si cand i-am povestit sotului meu a ras si m-a intrebat de ce nu ai zis daca e varza totul de ce nu aduci niste carne si sa vezi ce sarmale bune ies si
Dumnezeu m-a ajutat si am ajuns departe cu acest proiect si am dezvoltat si alte proiecte…

O sa va aduc in curand mai multe vesti despre aceste proiecte minunate…
Nu ti a zis nimeni: Nu esti bun de nimic!

Asa-i ca te a afectat cand ai lasat vorbele sa ajunga la inima dar cand ai zis am 2 urechi pe una intra si pe una iese… asa -i ca ai avut pace si ai zis Imi voi urma drumul indiferent ce cred altii, indiferent daca voi fii contra curentului…
Cam atat am vrut sa zic Sa fii tu insuti, frumos, curajos si surd la criticile negative dar deschis la criticile constructive! 
Angela Peschir 13.01.2016

Mesajul unei fetite de 12 de ani care a murit invinsa de cancer

Athena Orchard a murit la numai 12 ani, invinsa de cancer. Aceasta le-a lasat insa un mesaj plin de optimism parintilor ei, pe care acestia l-au descoperit abia dupa moartea fetei.

Tatal Athenei a fost cel care a descoperit mesajul, la cateva zile dupa ce aceasta s-a stins din viata.

Barbatul sustine ca a fost socat sa vada atitudinea pozitiva care se regasea in spatele textului. Potrivit Metro, Athena a trecut printr-o perioada de chimioterapie intensa, dupa ce a fost diagnosticata cu osteosarcom, una dintre cele mai raspandite tipuri de cancer osos.

Cum arata o parte din mesajul lasat de tanara:

Fericirea depinde de noi insine.
Poate nu totul tine de finalul fericit, ci de poveste.
Scopul vietii este o viata traita cu un scop.
Diferenta dintre obisnuit si extraordinar este acel ceva in plus. Fericirea este un drum, nu o destinatie.
Va multumesc ca existati. Fiti fericiti, liberi, increzatori si intotdeauna tineri.
Imi stii doar numele, nu si povestea.
Ai auzit despre ce am facut, dar nu si prin ce am trecut.
Dragostea este precum sticla: arata frumos, dar e atat de simplu de distrus.
Dragostea e rara, viata e ciudata, nimic nu dureaza iar oamenii se schimba.
Fiecare zi e speciala, asa ca bucurati-va cat mai mult de ea. Te-ai putea imbolnavi de ceva incurabil maine, asa ca profita de fiecare zi.
Viata este rea, numai daca ti-o faci sa fie asa.
Daca cineva te iubeste, atunci nu te va lasa sa pleci, indiferent de cat de grea e situatia.
Adu-ti aminte ca viata e plina de suisuri si coborasuri, fara ele nu ar insemna nimic.
Astept sa ma indragostesc de cineva in fata caruia sa imi pot deschide inima.
Dragostea nu este despre cel cu care te vezi traindu-ti viitorul, ci despre cel fara de care stii ca nu ai putea trai.
Viata este un joc pentru oricine, dar dragostea este singurul premiu.

sursa

Da, dragostea este singurul premiu:

Biblia-1 Corinteni cap.13

1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.

2. Si chiar daca as avea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta, asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.

3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.

4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,

5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau,

6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar,

7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul.

8. Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.

nu te intrista,be happy
inspiratii,imagini deosebite
scara_spre_cer,cer,Dumnezeu

Ligia Bodea si Gabi Ilut-Tara mea -video si versuri

Calator sunt aici pe pamant
Tara mea e in cerul sfant
Eu sunt fiu de Imparat voia Lui o implinesc
Pe Isus Il iubesc si il slujesc.

Refren:
Tara mea loc de vis,
Tara mea-i paradis
Caci Isus un loc mi-a pregatit.

Strofa 2:
Greutati, indoieli vin mereu
Sa-mi clatine crezul meu
Pe genunchi ma asez in ruga Il implor
Pe Isus sa imi dea ajutor.

Strofa 3:
Voi pleca si nimic n-o sa iau
Casa Tatalui pregatita-i sa stau
Chiar de-am strans comori toate scrum se prefac
Langa Domnul voi fi in veac.

Strofa 4:
Orice lacrima va fi stearsa
In prezenta Domnului
Durere nu va ma fi
Bucuria revarsat-i.

 

 

multe mesaje
telefoane utile

O meditatie minunata (Psalmii 139)

 

1. Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,

2. stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul.

3. Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele.

4. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.

5. Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte si-Ti pui mana peste mine.

6. O stiinta atat de minunata este mai presus de puterile mele: este prea inalta ca s-o pot prinde.

7. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de fata Ta?

8. Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in Locuinta mortilor, iata-Te si acolo;

9. daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,

10. si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.

11. Daca voi zice: „Cel putin intunericul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu!”

12. Iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunericul, ca lumina.

13. Tu mi-ai intocmit rinichii, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:

14. Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, cand am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adancimile pamantului.

16. Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.

17. Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!

18. Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine.

19. O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rau! Departati-va de la mine, oameni setosi de sange!

20. Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit, Iti iau Numele ca sa minta, ei, vrajmasii Tai!

21. Sa nu urasc eu, Doamne, pe cei ce Te urasc si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?

22. Da, ii urasc cu o ura desavarsita; ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.

23. Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma si cunoaste-mi gandurile!

24. Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!

Psalmii 139

 

poruncile Tele

invaturile Tale

imagini versete

Citeste o carte gratis:Scopul esecului de Zac Poonen

insula ekklesia  Dragi prieteni cand ajungem la capatul drumului ne asteapta un nou drum, o noua experienta de viata si nicidecum pierzarea caci Dumnezeu nu ne-a creat ca sa ne distruga.(Ezechiel 18:23 ; 33:11 Matei 9:13 ;Faptele Apos.5:31; 20:21 Romani 2:4 )

Ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.Luca 18.27

Daca cumva ai ajuns la capatul drumului si crezi ca totul e pierdut atunci va trebuii sa excluzi cateva cuvinte, pe care ar trebuii sa le uiti pentru totdeauna : sinucidere, nu stiu ce sa fac, simt ca nu mai pot, nu sunt bun(a) de nimic , am luptat destul,etc.

In primul rand nu avem dreptul sa ne luam viata pentru ca nu noi ne-am dat-o si oricat ar fi ea de grea, complicata, fara rost sa nu uitam ca nu se opreste totul aici…

Intotdeauna vom primii noi puteri de a merge inainte si daca veti citii aceasta carte veti intelege ceea ce am vrut sa spun.

Spor la citit si nu uitati jos in partea dreapta este un patratel , adica Full Screen ceea ce inseamna caci activandu-l veti avea posibilitatea sa cititi cartea la dimensiunea ecranului.

Sa nu va fie greu daca ati citit cartea sa lasati un comentariu sau chiar mai multe 🙂 sa schimbam opinii despre carte despre mesajele ei. Va multumesc si va doresc multa sanatate ca e mai buna ca toate 🙂

[scribd id=155080059 key=key-z0wddw30mntmhvj1p2h mode=scroll]

ma tin de invaturile Tale
imagini versete

10 pilde crestine-10 Povesti cu talc

imagini natura1.
Un om bogat, pasionat de artă, avea în colecția lui opere ale tuturor marilor maeștri, renascentiști, clasici și moderni, din toate școlile și curentele. Deseori stătea împreună cu unicul său fiu, admirând minunatele piese din colecția lor.
Dar a izbucnit războiul și fiul a fost înrolat și trimis la luptă. El a dat dovadă de mult curaj și a murit la datorie, în timp ce salva viața unui camarad. Când a primit anunțul, tatăl a fost profund îndurerat de pierderea unicului său fiu.
O lună mai târziu, a auzit bătăi la ușă. În prag stătea un tânar cu un pachet mare în brațe…El a spus:
– Domnule, nu mă cunoașteți. Eu sunt soldatul pentru care fiul dumneavoastră și-a dat viața. În acea zi el a salvat multe vieți ale celor răniți dar, în timp ce încerca să mă ducă pe mine într-un loc sigur, un glonte i-a străpuns inima, el murind pe loc…Deseori ne vorbea de dumneavoastră și despre pasiunea pe care o aveți pentru artă.
Tânărul i-a înmânat pachetul.
– Știu că este aproape un nimic. Eu nu sunt un pictor cunoscut, dar sunt convins că fiul dumneavoastră ar fi vrut să aveți acest tablou.
Tatăl a început să desfacă ambalajul. Era un portret al fiului său, pictat de tânăr. Privindu-l atent, a fost uimit de felul în care tânărul pictor a reușit să surprindă chipul, dar și personalitatea fiului său. Tatăl a scos un suspin și cu ochii plini de lacrimi a mulțumit tânărului, oferindu-i și o sumă de bani pentru tablou.
– O, nu se poate așa ceva, domnule…
Toată viața nu voi putea să plătesc pentru ceea ce fiul dumneavoastră a făcut pentru mine. Acesta este doar un cadou.
Tatăl a prins tabloul pe una din simezele sale. De câte ori avea vizitatori, el începea prin a le arăta portretul fiului său și numai, după aceea le dădea voie să vadă marile capodopere colecționate.
După moartea bătrânului tată, s-a organizat licitația marii lui colecții de tablouri. S-au adunat foarte multe persoane care doreau să vadă și, mai ales, să achiziționeze tablouri pentru propriile lor colecții.
La deschidere, pe podium era postat portretul fiului. Persoana delegată să conducă licitația, adjudecătorul, a deschis sesiunea, lovind cu ciocănelul:
– Începem licitația cu acest portret al fiului. Cine deschide oferta?
În sală s-a lăsat liniștea….Apoi, de undeva din fundul sălii, o voce a strigat:
– Am venit să vedem marile opere! Sări peste această piesă!…
– Dar, netulburat, adjudecătorul a continuat:
– Face cineva o ofertă pentru acest portret?… 100?… 200?…
Din sală, cineva a stigat iritat:
– Nu am venit pentru acest portret!… Ne-am adunat pentru picturile lui Rembrandt, Fragonard, Van Gogh, Matisse, Picasso și ale celorlalți maeștri!… Haideți să trecem, cu adevărat, la licitație!…
Netulburat, adjudecătorul a continuat:
– Fiul!… Fiul!… Îl vrea cineva pe fiul?!…
Într-un târziu, din cel mai îndepărtat colț al sălii s-a auzit o voce timidă:
– Dau eu 10 pentru acest portret…
Era cel care fusese, ani mulți, grădinarul tatălui și al fiului. Fiind un om sărac, nu putea să ofere mai mult.
– Există o ofertă de 10!… Cine dă mai mult?!… Dă cineva 20?!…
Sala era în fierbere.
– Dați-i-l lui pentru 10!…Să trecem la maeștri!…La maeștri!…
Nu-l voiau pe fiu. Toți doreau să profite de ocazie și să cumpere opere mari pentru colecțiile lor. Ferm, adjudecătorul a continuat:
– 10, odată!…10, de două ori!…
Și, lovind cu ciocănelul în masă:
– Adjudecat! VÂNDUT pentru 10!
Din față, cineva a zbucnit:
– În sfârșit, putem trece la marea colecție!…
Calm, adjudecătorul a pus jos ciocănelul, spunând:
– Îmi pare rău, dar licitația s-a încheiat.
Rumoare în sală:
– Dar tablourile?!…Cum rămâne cu maeștrii?!…Colecția?!…
– Regret, a spus adjudecătorul. Când am fost desemnat să conduc această licitație, mi s-a comunicat o prevedere secretă din testament, pe care nu am avut voie să o fac cunoscută decât în acest moment: licitația se referă numai la potretul fiului! Cine Îl ia, moștenește întreaga avere, care include și toată colecția de opere de artă!
Omul care-l primește pe FIUL obține TOT!…
” Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică, şi această viaţă este în Fiul Său.
Cine are pe Fiul are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viaţa.”
1 Ioan 5:11-12

2.
La un crestin batran, a venit într-o zi un tânăr pentru a-i cere sfat si pentru a se ruga impreuna. Atins fiind de Cuvantul lui Dumnezeu acesta dorea sa traiasca de acum o viata frumoasa , curata si placuta Creatorului…
Din vorbă în vorbă, tânărul îi spuse:
– Crestine, sunt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot. Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci când mă enervez, vorbesc urât şi multe altele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut. Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?
– Nu, i-a răspuns bătrânul. Vino cu mine!
L-a dus pe tânăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:
– Vezi acest vlăstar, ştii ce este?
– Da, crestine, un puiet de brad.
– Smulge-l!
Tânărul a scos brăduţul imediat. Mergând mai departe, batranul s-a oprit lângă un brăduţ ceva mai înalt, aproape cât un om.
– Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit băiatul cu pomişorul acela, dar cu puţin efort a reuşit până la urmă să-l scoată. Arătându-i un brad ceva mai mare, crestinul i-a mai spus:
– Smulge-l acum pe acela.
– Dar e destul de mare, nu pot singur.
– Du-te şi mai cheamă pe cineva.
Întorcându-se tânărul cu încă doi flăcăi, au tras ce-au tras de pom şi, cu multă greutate, au reuşit, în sfârşit, să-l scoată.
– Acum scoateţi bradul falnic de acolo.
– Părinte, dar acela este un copac mare şi bătrân. Nu am putea niciodată să-l smulgem din rădăcini, chiar de-am fi şi o sută de oameni.
– Acum vezi, fiule ? Ai înţeles că şi relele apucături din suflet sunt la fel? Orice viciu sau orice neputinţă pare, la început, inofensivă şi fără mare importanţă, dar, cu timpul, ea prinde rădăcini, creşte şi pune stăpânire din ce în ce mai mult pe sufletul tău. Cât este încă mică, o poţi scoate şi singur. Mai târziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar fereşte-te să laşi răul să ţi se cuibărească adânc în suflet, căci atunci nimeni nu va mai putea să ţi-l scoată. Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, căci mai târziu, va fi cu mult mai greu.

„Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou”.
3.

Trăia odată un credincios vestit pentru viaţa lui curata si placuta. Într-o zi, aflându-se la rugaciune L-a chemat pe Dumnezeu, zicându-i:
– Doamne, aş fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru Tine. Supune-mă la orice încercare şi vei vedea că spun adevărul.
– Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piaţa şi apoi oraşul, stradă cu stradă, şi întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu iroseşti niciun strop de ulei.
Omul a umplut vasul, l-a aşezat pe cap şi a pornit cu braţele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „niciun strop să nu se irosească!”.
Era zi de târg şi bărbatul a străbătut întreg oraşul, stradă cu stradă, fără să piardă niciun strop de ulei.
Mulţumit s-a întors şi a aşezat vasul la biserică. A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Şi în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare, omul, cu capul pe genunchi, plângea amar şi repeta printre suspine: „şi totuşi nici un strop nu s-a irosit”.
Atunci s-a auzit un glas iarăşi:
– La ce-mi trebuie Mie uleiul tău, omule?
Ce să fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei?
De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, omule, te-ai gândit la Mine? Niciodată!
Aşa era, omul se gândise numai la ulei.
– Mai bine ai fi răsturnat vasul şi te-ai fi gândit la Mine, cu iubire.
Lasă de-o parte încercările, care te fac vestit, şi iubeşte-Mă cu adevărat
4.
Rugăciunea neîncetată a unei femei simple

La un crestin venise o femeie să-si spuna necazurile. Ea l-a întrebat: „Frate, cum o fi cu mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost, pentru că nu am fost dată la şcoală şi nu ştiu să citesc”. Fratele a întrebat-o:

„Şi nu te rogi?”, la care ea a grăit: „Mă rog, cum să nu mă rog”. „Şi cum te rogi?”. „Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în mintea mea: „Doamne, curăţeşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din casă”. Atunci când spăl rufe spun din nou: „Spală, Doamne, negreala păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă, aşa cum e o rufă curată şi spălată”. Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte”. Femeia l-a întrebat în final: „Frate, o fi bună rugăciunea asta?”, iar fratele i-a spus asa: „Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum înainte!”.
5.

Un elev s-a plâns într-o zi profesorului său că nu-L întâlneşte pe Dumnezeu. Profesorul i-a răspuns: „Dacă îţi vei spune că ai nevoie de El, atunci Îl vei întâlni pe Dumnezeu”. Elevul nu a înţeles mesajul, motiv pentru care, într-o zi, pe când se aflau în faţa unui râu, profesorul i-a cerut copilului să stea cu capul sub apă. Când acesta a ieşit, profesorul l-a întrebat de ce nu a stat mai mult. Atunci copilul i-a răspuns: „Pentru că simţeam nevoia să respir”. Profesorul i-a răspuns:

„Când vei simţi nevoia după Dumnezeu, la fel de puternic precum cea pentru respiraţie, atunci Îl vei întâlni pe Dumnezeu”.
6.
Harnicul, leneşul şi ispitele

Într-o dimineaţă, un băiat s-a dus la bunicul său şi l-a întrebat:
– Bunicule, mereu spui că trebuie să fugim de păcate, dar cum să mă feresc eu de ispite?
– E, nepoate, ia spune-mi tu mie, dacă un om ar vrea să vâneze o pasăre şi ar vedea chiar deasupra sa una zburând, iar ceva mai încolo, o alta stând pe creanga unui pom, în care din ele crezi că ar trage cu puşca?
– Bineînţeles, bunicule, că vânătorul şi-ar îndrepta arma spre pasărea ce stă pe creangă. Sunt mai multe şanse să o nimerească pe cea care stă, decât pe cea care trece ca săgeata prin aer.
– Păi, vezi, băiatul meu…! Tot aşa sunt şi oamenii, asemenea păsărilor. Când eşti muncitor şi harnic, când eşti mereu preocupat să faci cât mai mult şi mai bine, atunci diavolul nu poate să te atingă cu ispitele sale. Dar pe omul leneş şi delăsător, diavolul cu uşurinţă îl ispiteşte, iar el cade imediat în păcat.
Omul nu a fost făcut de Dumnezeu ca să stea şi să piardă timpul, la voia întâmplării, ci să caute mereu să muncească cu spor şi cu tragere de inimă, fiindcă doar aşa va afla linişte şi bucurie în viaţă.

„Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu!”
7.
Ajutor dezinteresat

Într-o seară, un tânăr se întorcea acasă. Dar, din cauza întunericului ce se lăsase, s-a împiedicat de un bolovan şi, căzând, s-a lovit destul de tare. Supărat foc, a plecat mai departe, dar un gând nu-i dădea pace. Ce căuta ditamai bolovanul în mijlocul drumului şi cum de nu l-a văzut la timp? Aoleu, dar dacă mai trec şi alţi oameni şi păţesc la fel ca el? Chiar în acea clipă, tânărul s-a oprit şi, cu toate că se lovise destul de tare şi se grăbea să ajungă acasă, a făcut cale întoarsă până la bolovanul cu pricina pe care l-a împins la marginea drumului. Acolo putea să stea oricât, că nimeni nu s-ar mai fi împiedicat de el. De-abia acum, tânărul nostru a plecat liniştit şi mulţumit spre casă. Rana pe care i-o pricinuise căzătura îl durea parcă mai puţin acum, când ştia că i-a scăpat, poate, şi pe alţii de la o suferinţă ca a lui.
Să ştii să te gândeşti şi la ceilalţi, înseamnă să ştii să trăieşti. Bucuriile celor de lângă noi trebuie să fie şi bucuriile noastre, iar durerile şi necazurile lor, trebuie să ne doară şi pe noi. Decât să ne purtăm fiecare de grijă, mult mai bine ar fi dacă fiecare ar avea grijă de ceilalţi.
Te-ai întrebat vreodată dacă n-ai trecut chiar tu pe drumul acela de pe care tânărul a dat la o parte bolovanul? Fără să îl cunoşti, fără să te cunoască, fără să aştepte vreo mulţumire, omul acela ţi-a făcut un bine.

„Dragostea necondiţionată – rădăcina şi izvorul binelui”.
8.
Cu mult timp in urma, a trait un boier tare bun. Intr-o zi, l-a chemat la el pe un taran si i-a spus:

– Uite, omule, fiindca stiu ca familia ta o duce destul de greu, vreau sa te ajut. Iti dau de munca si te platesc foarte bine. Vrei sa lucrezi pentru mine?

– Sigur, boierule – a raspuns omul bucuros – ce trebuie sa fac ?

– Sa-mi construiesti o casa, la marginea padurii.

Taranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treaba. Boierul ii dadea bani pentru tot ce trebuia sa cumpere. Insa omul ce si-a spus ? „E, si asa nu ma vede, ce-ar fi sa-l insel ?!”

Si, in loc sa faca totul asa cum ar fi trebuit, a inceput sa cumpere lucruri ieftine si proaste si sa cheltuiasca banii ce ii ramaneau. Cand a terminat, casa arata tare frumos pe dinafara, dar taranul stia ca n-o facuse bine si ca, destul de repede, ea se va strica.

Cand i-a aratat casa boierului, acesta i-a spus:

– Fiindca stiu ca tu si familia ta locuiti intr-o cocioaba mica, iti fac cadou aceasta casa. De-aia te-am lasat pe tine sa o construiesti si ti-am spus acum, la sfarsit, tocmai pentru ca bucuria voastra sa fie mai mare.

Acum si-a dat seama omul de greseala sa. A vrut sa-l insele pe altul si, de fapt, singur s-a inselat. Daca ar fi fost cinstit si si-ar fi vazut de treaba, si-ar fi facut un bine lui si familiei sale. Acum, insa, parerile de rau nu mai puteau indrepta nimic.

In sinea lui, omul s-a jurat sa nu mai insele niciodata pe nimeni.

„Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi.”
9.
In timp ce mergea pe drum, un calator a vazut intr-o gradina un pom frumos, de crengile caruia atarnau niste mere mari si rosii de-ti lasa gura apa. Vazand omul ca nu-i nimeni prin preajma, ce s-a gandit ? Bine ar fi daca ar gusta si el cateva, asa, de pofta!

Dar cum sa faca ? Pana la pom trebuia sa treaca de un gard inalt si de o mare baltoaca. A stat el ce-a stat, s-a sucit, s-a invarit, dar, nemaiavand rabdare, si-a zis: „Fie ce-o fi!” si a-nceput sa se catare pe gard. Cu greu, a reusit sa ajunga in curte, dar suparat nevoie mare, fiindca intr-un ghimpe din gard isi agatase haina si o rupsese. Acu, ce sa mai faca!

Nu mai putea schimba nimic. Ba, mai mult, grabindu-se, a uitat de baltoaca plina cu noroi si s-a afundat in mal.

Cand, in sfarsit, a ajuns sub pomul cu pricina, a luat cateva mere, dar, uitandu-se la ele cum arata, si-a spus:

– E drept ca am obtinut eu ce-am vrut, dar a meritat oare ? Haina mea cea buna e rupta, incaltarile si pantalonii murdari …

Cum statea el asa si isi plangea singur de mila, apare in curte stapanul casei. Cand l-a vazut pe calator cum arata, i-a spus:

– Bine, omule, trebuia sa te muncesti atata pentru cateva mere ? Uite ce-ai patit! Ca sa nu mai spun ca nu inteleg de ce-ai incercat sa le iei pe furis ? Daca bateai la mine in poarta si mi-ai fi cerut cateva mere, eu ti-as fi dat cu drag. Acum, haide in casa sa te speli si sa te odihnesti si apoi iti vei vedea de drum!

Tare bucuros si multumit a fost calatorul, vazand bunatatea gazdei sale, dar, in acelasi timp, si-a promis siesi ca altadata nu va mai fi atat de nesabuit.

In viata, nu este important doar sa obtii, ci si cum obtii! Sunt oameni care vor sa aiba mai mult si, atunci muncesc fara tihna. Altii, insa, fura, gandindu-se mereu cum sa fuga de munca si sa insele. Acestia, pacatosii, singuri se insala, fiindca nu este totul sa ai un lucru; conteaza si cum l-ai obtinut!

„In cele trecatoare, nu poti deveni bogat decat saracind pe altul.

In cele duhovnicesti, nu poti deveni bogat decat imbogatind pe altul.”
10.
Încredere

Un om călătorea pe un drum de ţară, împreună cu soţia sa. Obosiţi de atâta mers şi văzând că îi prinde noaptea pe drum, cei doi călători au vrut să tragă la un han. Dar hangiul, om rău, a refuzat să-i primească, spunându-le că nu mai are camere libere. Nevasta omului s-a arătat nemulţumită.
– Ei, lasă, femeie, a încercat să o liniştească omul, lasă, că ştie Dumnezeu ce e mai bine!
– Mai, omule, zise atunci femeia sa, dar ce poate fi bine când, uite! – nu avem unde sta peste noapte?!
În sfârşit, au plecat mai departe şi, spre bucuria lor, au întâlnit un ţăran, om sărac, dar bun la suflet. Văzând că i-a prins noaptea pe drum, ţăranul i-a primit cu drag în căsuţa lui.
Dar a doua zi dimineaţa, când au vrut să plece mai departe, ţăranul le-a dat o veste uluitoare celor doi călători: peste noapte, hanul fusese atacat de hoţi, care îi jefuiseră pe toţi călătorii.
– Vezi, i-a mai spus omul femeii – trebuie să avem încredere în felul în care Dumnezeu le rânduieşte pe toate. Ţii minte ce ţi-am spus aseară? „Lasă, ştie Dumnezeu ce e mai bine”.

„Fără nicio îndoială că Dumnezeu rânduieşte faptele noastre mai bine decât am putea-o face noi înşine”.

 

    VA URMA 🙂 

 

iubirea by insulaekklesia

imagini versete

imagini spera

45 Lessons in life -45 de lectii de viata-VIDEO


17900_351350068296631_1127597589_n

224949_352752664823038_1699805061_n
68029_334637339967904_1725995411_n
picture-020

Povestea frumoasa a lui Pancinello – Eşti special (a) !

wooden-man     Locuitorii din Wemmik, eroii povestirii noastre, erau nişte omuleţi mici, din lemn, ciopliţi toţi de un tâmplar pe nume Eli. Acesta îşi avea atelierul pe un deal, de la a cărui înalţime se vedea întreg satul.

  Fiecare omuleţ era altfel. Unii aveau nasul mare, alţii aveau ochii mari. Unii erau înalţi, altii erau scunzi. Unii purtau pălarie, alţii purtau costum. Însă două lucruri le erau comune: toţi erau făcuti de acelaşi tâmplar şi trăiau în acelaşi sat.

  De dimineata pană seara, zi de zi, omuleţii făceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omuleţ avea o cutie plină cu steluţe aurii şi o cutie plină cu bulinuţe negre. Cât era ziua de lungă îi vedeai pe strazile satului lipind steluţe sau buline unul pe celalalt.

  Omuleţii drăguti, din lemn lustruit şi frumos vopsiti întotdeauna primeau steluţe, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sărită, nu primeau decât buline.Tot steluţe primeau şi cei talentaţi unii puteau ridica greutăţi deasupra capului, alţii puteau sării peste cutii înalte. Mai erau unii care ştiau cuvinte dificile, iar alţii care cântau cantece frumoase. Acestora toată lumea le dadeau steluţe aurii. Aşa se face că unii omuleţi aveau trupul plin de steluţe… Ori de câte ori primeau câte o steluţă se simţeau atât de bine încat îşi doreau să mai facă ceva ca să poata primi încă una.

  Alţii însă nu ştiau să facă prea multe lucruri şi aveau parte doar de buline. Pancinello era unul dintre aceştia din urmă.

  Tot timpul încerca să sară cât mai sus, ca alţii dar întotdeauna cădea la pământ. Iar când ceilalţi îl vedeau jos se adunau buluc în jurul lui şi lipeau buline pe el. De multe ori se mai şi zgâria în cădere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar după aceea când încerca să le explice omuleţilor de ce căzuse mereu spunea câte o neghiobie şi toţi se îngrămădeau să lipească şi mai multe buline pe el.

  După un timp avea atât de multe încât nu mai vroia să iasă pe stradă, se temea că va face iar ceva anapoda: cine ştie, o să-şi uite pălaria sau o sa calce într-o baltă…şi imediat o să primească bulinuţe!!!

  Adevarul este că avea atât de multe buline încât ceilalţi omuleţi veneau şi îi lipeau altele fără nici un motiv.

  – Merită mulţimea asta de buline negre, îşi spuneau omuleţii unii altora.

  – Este clar ca nu e bun de nimic!

  Dupa un timp Pancinello a ajuns sa creadă ce se spunea despre el: „Aşa este, nu sunt bun de nimic!”, îşi spunea el.

  În rarele dăţi când ieşea din casă stătea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simţea mai în largul lui.

  Într-o zi, se întalni cu un omuleţ total diferit de ceilalţi: nu avea nici steluţe, nici buline. Era din lemn şi atât. Era o fată pe nume Lucia.

  Să nu credeţi că oamenii nu încercau să lipească etichete şi pe ea! Încercau numai că nu rămaneau lipite ci cădeau. Fiindca nu avea nici o bulină unii o admirau atât de mult încât se grăbeau să-i lipească o steluţă. Dar nici una nu stătea lipită. Alţii însă o priveau cu dispreţ fiindcă nu avea nici o stea şi atunci vroiau să îi lipească o bulină dar şi aceasta cădea imediat.

  – Ca ea vreau sa fiu!, îi trecu prim minte lui Pancinello. Nu mai vreau sa primesc etichete de la ceilalţi!

  Aşa că o întrebă pe Lucia cum se face că ea nu are nici o etichetă.

  – Nu este mare lucru, îi raspunse ea. În fiecare zi mă duc să îl văd pe Eli.

  – Pe Eli?

  – Da, pe Eli, tâmplarul, îmi place sa stau cu el în atelier.

  – Dar de ce?

  – Ce ar fi sa descoperi singur? Du-te la el sus pe deal! Şi cu aceste cuvinte, Lucia se întoarse şi plecă.

  – Dar crezi că-i va face placere sa ma vadă?!?, strigă el dupa ea.

  Însă Lucia nu-l mai auzi. Aşa că Pancinello se întoarse acasă, se aseză la fereastra şi începu să se uite cum alergau omuleţii de colo-colo, lipindu-şi etichetele unul pe celalalt.

  – Dar nu este drept!, îşi spuse el supărat. Şi pe loc se hotărâ să meargă la Eli.

  Se îndreptă spre deal şi urcă pe cărarea strâmtă pană ce ajunse în vârf. Când intrâ în atelier, făcu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau URIASE. Scaunul era cât el de înalt. Ca să vadă ce se afla pe bancul de lucru trebui să se ridice pe vârfuri. Ciocanul era lung cât braţul lui! Înghiţi în sec şi işi zise:

  – Eu aici nu rămân! şi se îndreptă spre iesire. Dar chiar atunci îşi auzi numele:

  – Pancinello, tu eşti?, se auzi un glas pătrunzător. Cât mă bucur să te văd, Pancinello! Vino mai aproape, vreau să te văd mai bine!

  Pancinello se întoarse încet şi îl privi pe meşterul tâmplar, un bărbat înalt, cu o barbă stufoasă.

  – Ştii cum mă cheamă? îl întrebă Pancinello.

  – Bineînţeles că ştiu, doar eu te-am creat! Eli se plecă, îl ridică de jos şi îl aşeză lângă el pe bancă. Hmm… Se pare că ai adunat ceva etichete…

  – Nu am vrut, Eli! Am încercat din răsputeri să fiu bun!

 – Pancinello, copilul meu, în faţa mea nu este nevoie să te aperi! Mie nu-mi pasă ce spun ceilalţi despre tine!

  – Chiar nu-ţi pasă?

  – Nu, şi nici ţie nu ar trebui să-ţi pese! Cine sunt ei – să împartă etichete bune sau rele? Şi ei sunt tot omuleţi de lemn ca tine. Nu contează ce gândesc ei, Pancinello. Contează doar ceea ce gândesc eu, Iar eu cred că eşti o persoană tare deosebită!

  Pancinello începu să râdă:

  – Eu, deosebit? De ce aş fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot să sar, vopseaua mi se duce. De ce aş însemna ceva pentru tine?

  Eli se uită la Pancinello, îşi puse mâna pe umărul lui micuţ şi spuse încet:

  – Fiindcă eşti al meu, de aceea însemni foarte mult pentru mine!

  Nimeni, niciodată nu-l mai privise astfel pe Pancinello  şi în plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui! Nici nu mai avea cuvinte.

  – În fiecare zi am sperat că vei veni la mine, continuă apoi Eli.

 – Am venit fiindcă m-am întâlnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete, răspunse Pancinello.

  – Ştiu, mi-a povestit despre tine.

  – De ea de ce nu se prind etichetele?

  – Fiindcă a hotărât că este mai important ce gândesc eu despre ea, decât ce gândesc alţii.

  Etichetele se lipesc de tine doar dacă le laşi!

  – Cum adică?

  – Etichetele se lipesc doar dacă le consideri importante. Dar cu cât te încrezi mai mult în dragostea mea, cu atât mai puţin îţi pasă de etichetele pe care ţi le pun ceilalţi oameni. Întelegi?

  – Păi, nu prea…

  – Vei întelege cu timpul. Acum eşti încă plin de buline negre. Deocamdată îţi va fi de ajuns să vii la mine în fiecare zi, iar eu îţi voi aduce aminte cât de important eşti pentru mine.

  Eli îl puse jos pe Pancinello. În timp ce acesta se îndrepta spre uşă, Eli îi spuse:

  – Nu uita, eşti o persoană deosebită fiindcă eu te-am creat! Iar eu nu greşesc niciodată!

  Pancinello nu se opri din mers, dar gândi: “Cred că Eli chiar vorbeşte serios. Poate are dreptate!”

  Şi chiar în clipa aceea căzu de pe el o bulina.

                                                                                     de  Max Lucado

PS.

Dragii mei am vazut piesa aceasta de teatru jucata de niste copilasi .A fost minunata.Cred ca am si  inregistrat-o .Povestea e plina de intelepciune si te duce cu gandul la Creatorul nostru minunat.Asa-i ca te multe ori ne vedem neinsemnati uitand cata frumusete a pus Dumnezeu in noi, cat potential si ce comori minunate sunt ascunse in noi ?!   Angela I.E.

Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Christos.Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi.  ( 2 Cor. 4:6-7 )

1024-768-117661 (1)313827_561803817176610_843846510_n

Sfaturi transmise de seniorii japonezi celor mai tineri care le vor lua locul

Motto:

„Când te opreşti să alergi după lucrurile greşite, le dai lucrurilor bune şanse de a te găsi”

Sa fii ceea ce esti!
Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa fii tu insuti intr-o lume care încearcă sa te faca precum toti ceilalti. Cineva va fi întotdeauna mai frumos ca tine, mai destept sau mai tanar, insa nimeni nu poate fi ca tine. Nu te schimba ca oamenii sa te placa. Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe tine, cel adevarat.

Trecutul
Nu vei putea incepe următorul capitol din viata ta, daca vei continua sa il citesti pe ultimul.

Frica sa gresesti
Facand ceva si obținând un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu faci nimic. Orice reusită are o urma de esec in spatele ei si orice esec te conduce spre succes. Vei ajunge sa regreți mai mult lucrurile pe care nu le-ai facut decat pe cele pe care le-ai facut.

Probleme
Înfruntă-le cu capul sus. Nu va fi usor. Nu este nicio persoana in lume care poate depasi fara greseala toate complicatiile cu care viata ne pune fata in fata. Nu suntem facuti sa rezolvam instant toate probleme aparute. Nu asa am fost creati. Am fost creati sa ne suparam, sa ne intristam, sa fim raniti, sa ne impiedicam si sa cadem. Pentru ca tocmai asta este intregul scop al vietii – sa ne infruntam problemele, sa invatam din ele, sa ne adaptam si sa le rezolvam in timp. Asta e, in cele din urma, modul in care devenim persoanele care suntem.

A minti
Poti minti pe oricine din lumea intreaga, insa nu te poti minti pe tine. Vieta ni se imbunatateste numai cand acceptam provocarile care ne apar in cale. Iar cea mai dificila dintre provocari este aceea de a fi sinceri cu noi insine.

Nevoile proprii
Cel mai dureros lucru este sa te pierzi pe tine ca persoana, atunci cand iubesti pe cineva prea mult. Si sa uiti ca si tu esti special. Da, ajuta-i pe ceilalti, dar ajuta-te si pe tine. Daca exista vreodata vreun moment perfect pentru a-ti urma visul sau pentru a face ceva care conteaza pentru tine, acel moment e acum. Esti pregatit … Nimeni nu se simte niciodata 100% pregatit cand apare o noua sansa. Pentru ca cele mai multe oportunitati din viata ne forteaza sa trecem dincolo de zona noastra de confort. In orice situatie, ne vom simti intai insufiecient pregatiti. Dar asta tine de procesul de invatare, nu-i asa?

Relatii din motive gresite
Relatiile trebuie alese intelept. Este mai bine sa fii singur decat intr-o companie neplacuta. Nu trebuie sa te grabesti. Daca trebuie sa se intample, se va intampla la timpul potrivit, cu persoana potrivita si din motivele corecte. Indragosteste-te pentru ca asa simti, nu pentru ca te simti singur!

Relatii noi
Vei invata ca in viata oamenii pe care-i intalnesti, ii intalnesti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor folosi de tine, unii te vor invata cate ceva. Dar, cel mai important, vor fi si cativa care vor scoate la iveala tot ce-i mai bun din tine.

A concura cu toti ceilalti din jurul tau
Nu te mai gandi la ce fac ceilalti mai bine decat tine. Concentreaza-te sa iti bati propriile recorduri zilnic. Succesul este pana la urma o lupta doar intre tine si propria-ti persoana.

Invidia
Invidia inseamna sa numeri toate harurile cu care au fost daruiti altii, in loc sa te uiti la tine si la ce ai primit tu. Intreaba-te: „Ce am eu si toata lumea isi doreste?”.

Mustrarea pentru greselile vechi
Putem iubi persoanele nepotrivite si putem plange pentru lucrurile gresite, insa, indiferent ce intorsatura ia viata, un lucru este sigur: greselile ne ajuta sa gasim acele persoane si acele lucruri care sunt potrivite pentru noi. Toti gresim, toti ne zbatem si chiar toti regretam anumite lucruri din trecutul nostru. Orice lucru care ti se intampla, bun sau rau, te pregateste pentru un moment care urmeaza sa vina.

Cumpararea fericirii
Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar lucrurile care ne aduc cu adevarat fericirea sunt gratuite – dragostea, rasul, prietenia … Completati voi lista mai departe.

Asteptarea fericirii de la ceilalti
Daca nu esti multumit cu tine, asa cum esti, nu vei fi fericit nici in relatii cu alte persoane. Trebuie sa-ti creezi stabilitate si fericire in propria viata inainte de a o impartasi cu altcineva.

A trai in gol, gandindu-te si razgandindu-te
Nu mai analiza asa de mult la fiecare situatie caci vei crea probleme care nici nu existau. Evalueaza situatia si actioneaza. Nu poti schimba lucrurile cu care refuzi sa te confrunti. Progresul implica riscuri. Punct! Ca sa marchezi un gol, trebuie ca intai sa dai drumul la minge.

A plange de mila
Surprizele neplacute cu care viata te pune fata in fata nu fac decat sa iti netezeasca calea in directia care era menita pentru tine. Poate nu intelegi si nu vezi asta in momentul in care lucrurile rele se petrec si poate iti va fi greu. Dar reflecta si la celelalte lucruri negative care ti s-au intamplat in trecut. Vei observa destul de des ca fiecare dintre ele te-au condus intr-un loc mai bun, catre o persoana mai buna, la o stare de spirit minunata sau o situatie fericita. Asa ca zambeste! Lasa-i pe toti sa vada ca astazi esti mult mai puternic decat erai ieri. Si astfel vei fi.

A tine suparari
Nu iti trai viata cu ura in suflet. Vei ajunge sa te ranesti mai mult pe tine decat pe oamenii pe care ii urasti. Iertarea nu inseamna „Ceea ce mi-ai facut este in regula”, ci iertarea inseamna „Nu o sa te las sa imi strici fericirea pentru totdeauna”. Iertarea este raspunsul… Renunta la ranchiuna, gaseste-ti pacea si elibereaza-te. Si, nu uita, iertarea nu este numai pentru alte persoane, este si pentru tine. Atunci cand este nevoie, iarta-te si pe tine, mergi mai departe si incearca sa te descurci mai bine data viitoare.

Nivelul
Refuza sa iti cobori standardele doar pentru a-i multumi pe cei care refuza sa si le ridice pe ale lor.

Explicatii si scuze la nesfarsit pentru greseli
Prietenii tai nu au nevoie de asta, iar dusmanii tai oricum nu vor crede. Doar fa ceea ce simti ca este corect.

Frumusetea bucuriilor marunte …
Bucura-te de lucrurile marunte pentru ca intr-o zi te vei uita inapoi si vei descoperi ca ele erau de fapt lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viata ta vor fi acele momente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut razand cu cei care conteaza pentru tine.

Sa faci lucrurile perfect
Societatea nu premiaza perfectionisti, ci ii recompenseaza pe cei care duc lucrurile la bun sfarsit.

Calea usoara
Viata nu e usoara, mai ales atunci cand planuiesti sa obtii ceva care sa merite. Nu alege calea usoara care sa te duca acolo. Realizeaza ceva extraordinar.

Lucrurile sunt minunate, atunci cand nu sunt…
Este in regula sa te impiedici din cand in cand. Nu trebuie sa te prefaci sau sa demonstrezi mereu ca esti puternic. Nu ar trebui sa fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalti, plangi, daca simti nevoia – este sanatos sa iti versi lacrimile. Cu cat mai curand vei face asta, cu atat mai repede vei fi pregatit sa zambesti din nou.

A invinui pe altii pentru necazurile tale
Iti vei realiza visele in masura in care iti vei asuma responsabilitatea pentru viata ta. Cand ii invinuiesti pe altii pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor parti din viata ta.

Griji
Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai putin vesela. Pentru a afla daca merita sa te ingrijorezi pentru o situatie intreba-te: „Va mai conta situatia asta peste un an? Peste trei? Peste cinci?” Daca raspunsul este nu, e clar ca iti faci griji inutil.

Concentrare pe ce NU vrei sa se intample
Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se intample. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes. Daca te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in ziua respectiva si esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate.

A fi nerecunoscator
Oricat de buna sau grea a fost viata pana in acel moment, trezeste-te dimineata si fii multumit ca traiesti. Cineva, undeva se lupta cu disperare sa traiasca. In loc sa te gandesti la ceea ce iti lipseste, gandeste-te la ceea ce ai tu si le lipseste altora. Viata este prea scurta pentru a o petrece cu oameni care nu merita. Daca cineva te vrea in viata lui, iti va face loc in ea, nu trebuie sa te bati tu pentru un loc acolo. Nu incerca sa te bagi cu forta in sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai.

Aminteste-ti mereu ca prietenii adevarati nu-ti sunt cei care sunt langa tine cand esti fericit, ci cei care iti sunt aproape cand ti-e cel mai greu!

felicitare 78391019_176630205768619_100002649214118_286148_1226444466_nby Insula Ekklesia

A CREDE ,A SPERA ,A NADAJDUII nu te costa NIMIC!

   Dragii mei

nu prea „ne-am auzit ” demult nu ca vocea mea era prea inceata si nu m-ati auzit ,

nici ca cuvintele au zburat prea departe si nu au reusit sa se odihneasca pe hartia  alba pura a inimii voastre….ci pur si simplu mi-a zburat timpul din mana si nu am reusit sa il prind si cand l-am agatat m-a tras dupa el pe facebook , nu ca sa il risipesc

ci doar sa las acolo gandurile  mele pentru cei care le pretuiesc,

pentru cei care pretuiesc fiecare clipa ,

pentru cei care mai spera ca viata nu e un balon care se sparge ,

nici o floare care se ofileste,nici un zbor care pleaca asa de repede  incat sa te intrebi  cine sunt eu …ce este viata…cine sunt ingerii….cine este Dumnezeu …de ce trebuie sa ma nasc din nou…

              Oare de ce am zis ca

A CREDE ,A SPERA ,A NADAJDUII nu te costa NIMIC…

caci totusi aceste daruri minunate costa dar stiti cat costa  : un gest,o clipa de zbor,un cuvant,o deschidere de inima catre

ACEL CARE DA DARURI …care te iubeste si iti vrea tot binele de pe lume care te-a iubit din vesnicie ,

care te-a iubit si cand I-ai intors spatele si cand ai umblat pe caile tale crezand ca  viata ta e in  mainile tale si te-ai vazut stapan  pe fiecare situatie….

Of  ,cum ai putut sa renunti la visele tale desi e drept ca la unele vise trebuie sa renuntam iar cand vom saruta cerul vom intelege de ce a fost asa dar pana atunci mai raman atatea vise la care nu trebuie sa renuntam ,

atatea vise pentru care va trebuii sa stim cum sa ne luptam  pentru ele…

Ai stiut ca unele vise se implinesc pe neasteptate sau mai bine zis la timpul lor caci

EXISTA CINEVA CARE VEGHEAZA SI NUMARA CHIAR SI LUNILE CAND TREBUIE SA NASCA CAPRIOARA

Glasul Domnului face pe cerboaice să nască; El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă: „Slavă!”  (Psalmul 29:9)

EL INCHIDE SI DESCHIDE….

Oare stim noi cine este Dumnezeu cu adevarat ???  …

Fiindcă Domnul încuiase pântecele tuturor femeilor din casa lui Abimelec, din pricina Sarei, nevasta lui Avraam  (Gen.20:18)

Si totusi cand e vorba sa iti realizezi un vis
te uiti in stanga si in dreapta si cateodata nu sti ce sa mai faci, ce sa mai crezi,
ai vazut si auzit atatea si vrei  nu vrei nu mai crezi nimic dar
problema se pune
ca daca vrei sa realizezi ceva cu adevarat atunci va trebuii sa lasi

orice urma de indoiala deoparte si sa incerci din nou sau sa incerci ceva nou….

A CREDE ,A SPERA ,A NADAJDUII nu te costa NIMIC dar nu uita ca daca nu mai crezi nimic vei realiza NIMIC 🙁

PUNETI 100 % INCREDEREA IN CEL CE ESTE ATOTPUTERNIC ,IN CEL CE POATE TOTUL , in CEL CARE SPUNE UN CUVANT SI TOTUL IA FIINTA ,care

” Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui. (Iov 9.7) …

Căci El zice şi se face; porunceşte, şi ce porunceşte ia fiinţă. (Ps 33:9)

      09.09.2012  Angela I.E.

Meditatia zilei (24.07.2012) Du-te cu puterea pe care o ai!!!

Domnul s-a uitat la el şi i-a zis; Du-te cu această putere pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimet Eu?

Judecători 6.14

Ce privire şi-a îndreptat Dumnezeu spre Ghedeon!

Această privire i-a schimbat descurajarea într-o vitejie sfântă.

Dacă privirea noastră la Domnul ne izbăveşte, ce trebuie să fie privirea Lui asupra noastră? Doamne, priveşte azi la mine şi întăreşte-mă pentru datoriile şi luptele de azi.

Şi ce vorbă a îndreptat Dumnezeu spre Ghedeon: „Du-te”! El n-a mai şovăit. El ar fi putut să răspundă:

„Cum, să mă duc cu slăbiciunea mea!”

Dar Dumnezeu opreşte scurt această întâmpinare a lui Ghedeon, căci adaugă:

„Du-te cu puterea pe care o ai”.

El văzuse o putere în Ghedeon şi Ghedeon n-avea decât să pună în lucrare această putere ca să izbăvească pe Israel din mâna madianiţilor.

Se prea poate ca Domnul să vrea să facă prin mine ceva ce n-aş fi visat niciodată.

Dacă El m-a privit, El m-a întărit. Prin credinţă eu voi încerca puterea pe care El mi-a dat-o. El nu mi-a zis: „Stai în nelucrare cu puterea pe care o ai”. Nicidecum! Dimpotrivă, El îmi zice: „Du-te”, pentru că El mă întăreşte.

Şi întrebarea pe care i-o pune Dumnezeu lui Ghedeon, mi-o pune şi mie: „Oare nu te trimit Eu?” Da, Doamne, Tu m-ai trimis şi eu merg cu puterea Ta. La porunca Ta, eu pornesc pe cale şi, mergând pe cale sunt sigur că

Tu vei birui prin mine.

                                                       de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

 Gura mea va vesti zi de zi dreptatea si mantuirea Ta, caci nu-i cunosc
marginile. Ps.71:15

Gandul zilei

„Roiul ingrijorarilor si deciziilor lipsite de importanta cu privire la desfasurarea orelor urmatoare a tulburat rugaciunile mele mai mult decat orice pasiune sau placere!” C.S.Lewis

„Este foarte important in viata ca tu sa mergi inainte spre telul tau indiferent ca altii sunt spectici sau renunta” Angela I.E.

Meditatia zilei (30.06.2012)El va întări picioarele noastre !

 

Dumnezeu este tăria mea, El îmi va face picioarele ca ale cerboaicei şi mă va face să merg pe locurile stâncoase.

Habacuc 3.19

Încrederea pe care omul lui Dumnezeu o arată aici este totuna cu o făgăduinţă,

 căci ceea ce a primit

credinţa este o realitate care intră în planul lui Dumnezeu. Prorocul a trebuit să treacă prin încercările aspre ale lipsei şi ale foametei, dar a trecut biruitor prin ele, pentru că Dumnezeu l-a sprijinit, El însuşi a fost tăria lui. Priviţi!

 Dumnezeu Cel Atotputernic este tăria noastră! Cât de minunat!

Apoi Dumnezeu i-a întărit picioarele. Cerboaicele sar pe deasupra colţurilor de stâncă şi a gropilor, fără să-şi piardă echilibrul.

Tot aşa şi Domnul nostru ne îngăduie să înaintăm pe cărările întortocheate ale vieţii acesteia,

 fără să ne poticnim.

El va întări picioarele noastre în aşa fel că vom trece cu uşurinţă prin locuri pe unde,

 fără Dumnezeu, am fi nimiciţi cu siguranţă, într-una din zile von fi chemaţi chiar pe locurile cele mai înalte. Chiar acolo ne vom urca, pe muntele lui Dumnezeu, pe locurile înalte unde totul este numai strălucire.

Ce picioare sunt picioarele credinţei, cu care, urmărind zorile dimineţii, ne vom urca pe muntele cel sfânt al Domnului!

        de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

 lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi repede; neprihănirea ta îţi va merge înainte, şi slava Domnului te va însoţi. Is.58:8

Gandul zilei

Una dintre greselile noastre este ca contruim prea multe ziduri intre noi si prea putine punti de legatura intre noi,prea putin lasam sa curga dragostea si speranta printre noi parca ar fi cu masura totul…Nu, dragostea ,speranta,bucuria e pe gratis ….Atunci de ce suntem asa de zgarciti si nu contruim punti din ele intre noi ???? (Angela I.E.)

Ce facem cand Scriptura tace?”– de Raul Enyedi(video)

[vimeo 40883013 w=400 h=300]

sursa

NU UITA !

Cele 4 sageti mici din stanga cuvantului vimeo te vor ajuta 🙂 sa urmaresti predica la dimensiunea ecranului….

Vizionare placuta,urechi de auzit si o inima de primit 🙂