Viaţa sa a devenit un iad, iar Dumnezeu nu a intervenit!

carti…Noi Îl numim pe Dumnezeu „Stâncă”, „Adăpost”, „Scut”,dar în perioade de tensiune, necaz, suferinţă şi încercări nu ne mai amintim de aceste lucruri şi facem din El ţinta atacurilor noastre.
Cel care se luptă cu Dumnezeu are câteva caracteristici:

Îl acuză pe Dumnezeu, este nemulţumit, protestează şi are pretenţii de la Dumnezeu.Nu trebuie să răsfoim prea mult paginile Bibliei pentru a susţine cele afirmate.
Ieremia,
profetul lacrimilor,
avea o problemă cu caracterul lui Dumnezeu.
„Am ajuns de râsul poporului meu, şi toată ziua sunt pus în cântece de batjocură de ei. M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.

Mi-a sfărâmat dinţii cu pietre, m-a acoperit cu cenuşă. Mi-ai luat pacea şi nu mai cunosc fericirea. Şi am zis: „S-a dus puterea mea de viaţă, şi nu mai am nici o nădejde în Domnul.”„Gândeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă!” Când îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.“
(Plângerile lui Ieremia 3:14-20)

Cei mai mulţi citesc versetele imediat următoare acestora:
„Iată ce mai gândesc în inima mea, şi iată ce mă face să mai trag nădejde:

Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare!“
(Plângerile lui Ieremia 3:21-23), însă mesajul lui Ieremia cuprinde şi cuvintele de protest, pe care el le îndreaptă către Dumnezeu când simte greutatea slujirii.

Ieremia deplânge stigmatizarea socială în care se afa în calitate de slujitor al lui Dumnezeu. Face voia lui Dumnezeu, dar nu este răsplătit, ci batjocorit de poporul care se laudă cu Legea lui Dumnezeu, se închină în Templul sfânt şi se bazează pe Legământul levitic.

Viaţa sa a devenit un iad, iar Dumnezeu nu a intervenit!

Cu cine mă lupt?
se întâmplă şi astăzi; uneori, viaţa slujitorului lui Dumnezeu devine un iad, dar, asemenea lui Ieremia, sensibilitatea slujitorului autentic se amplifică şi dependenţa de Dumnezeu devine mai puternică.

În acelaşi timp, slujitorul va fi  pasionat de salvarea sufletelor din iadul veşnic. Noi spunem că „viaţa a devenit un iad”, sau „Viaţa a devenit un calvar”.

Este bine, pentru că numai înţelegând „iadul” şi „calvarul” vom dori Raiul şi mântuirea. Dumnezeu ne ţine uneori în iadul vieţii, pentru a ne face să înţelegem iadul veşnic şi pentru a ne dori Raiul.

Din cartea „Indrazneste sa visezi” de
Valentin Dedu

PS.

Stii bine caci Domnul Dumnezeu este cu tine in orice clipa a vietii tale si El nu te pareste cum cel rau vrea sa te faca sa crezi…

Cautand sa umbli in ascultare de Tatal ceresc descoperi noi puteri, noi orizonturi ti se deschid si poverile nu le mai duci tu si realizezi caci cineva iti poarta de grija pas cu pas…

Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.”
   1 Petru 5:7
Nu este minunat sa constati caci prin rugaciune ai dat toate poverile Celui care te iubeste si se ingrijeste de tine si acum ce liber si bine te simti ?!
  Ai mii si mii de motive de bucurie, bucurie in care trebuie sa ramai indiferent de cerul vietii tale, fie ca e soare, fie ca sunt nori Domnul Dumnezeu e acelas neschimbat…
iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.”
Matei 28:20
 BUCURATI-VA CA NUMELE VOASTRE SUNT SCRISE IN CERURI!Lc.10:20

Cuvinte de aur pentru suflete de aur-carte

cer,rasarit,apus,natura
pacat,versete
incercare,rugaciune

Filmul de vineri seara-Scapat din iad (Escape from hell)

…Toata lumea greseste.
Iarta-te pe tine si pe ceilalti.
Ne aflam aici pentru a invata.
Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate.
Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta.

Fa loc doar pentru iubire.
(Erin Pavlina)

ascultare,credinta, speranta
god bless you

Alin Loloș la Sala Palatului București – 19 iunie 2013

god bless you

sa-nu-te-paraseasca-by-Insula-Ekklesia-300x173 - Copie

5 Articole interesante, 5 Teme diferite-ALEGE SI TU!

experiena_morii_i_schimb_viaa_i_credina_unui_neurochirurg_4001.Un neurochirurg revine din comă cu „dovada că Cerul există”

Dr. Eben Alexander este un neurochirurg celebru care a predat la Harvard Medical School. Toată viaţa a declarat că nu crede că există ceva după moarte, dar acum vorbeşte despre „o scânteie divină ce se găseşte în fiecare dintre noi”. O comă suferită în 2008 l-a convins de acest lucru.
În urmă cu patru ani, Alexander a fost anunţat că a contractat o bacterie foarte rară a meningitei. Fusese diagnosticat destul de târziu şi, din această cauză, medicii au fost nevoiţi să îi inducă o comă care a durat şapte zile.Aceasta a fost coma care i-a schimbat perspectiva asupra vieții, susține neurochirurgul. El povestește că, în timp ce era în starea vegetativă, a avut „o viziune a Cerului, un loc în care se află creaturi strălucitoare şi frumoase şi în care se aude o muzică de laudă aşa de frumoasă încât nu poţi să nu te alături corurilor cereşti.
Citeste articolul complet AICI

2.Adevarata educatie inseamna sa alegi ce vezi…

„Doi peştişori înotau când, deodată, a trecut un peşte mai bătrân pe lângă ei şi i-a întrebat: ‘hei, cum e apa?’. Peştele cel mare a trecut mai departe şi peste ceva timp, unul din peştişori îl întreabă pe celălalt: ‘Auzi, dar ce e apa?'”.

 Cu această ilustraţie şi-a deschis scriitorul american David Foster Wallace discursul motivaţional de deschidere a anului universitar la Kenyon College, pe 21 mai 2005. Opt ani mai târziu, discursul lui a fost transformat într-un filmuleţ de scurt metraj, centrat pe apelul la a ne autoeduca pentru a trăi conştienţi de ceea ce ne înconjoară.
Foto: colourbox.comExistă şi alte feluri de a privi realitatea plictisitoare a rutinei zilnice decât de a judeca tot ce ni se întâmplă prin prisma celor mai frustrante inerenţe ale vieţii.

Citeste continuarea AICI

3.Implinitori sau calcatori de promisiuni.

Autorul cartii  se ocupa intensiv de pacatul incalcarii promisiunilor facute ale credinciosilor fata de semenii lor, fata de credinciosi, fata de stat,fata de familia lor.  Autorul cartii este crescut intr-o comunitate Amis-Menonita, el foloseste ilustratii din experientele sale in aceasta carte. El nu discuta despre diferentele doctrinare, cum altele congregatii trateaza acest pacat al calcarii promisiunilor, ci el vrea sa atraga atentia cititorului sa fie concentrat asupra acestui pacat al nerespectarii promisiunilor facute.(Pentru cine intelege doctrinele harului, va remarca o oarecare deviere in cunostinta autorului de la aceasta doctrina. Continutul cartii insa este plin de explicatii care ne pot pune pe ganduri si cercetare in viata personala, mai ales acum in zilele in care traim apostazia in plinatatea ei.) Nerespectarea cuvantului dat cuiva, a fagaduintei, nu aduce binecuvantare in viata aceluia care il calca. Cartea de fata da explicatii si in privinta aceasta. Deacea multe casnicii sunt in tragedie mare, nu numai la necredinciosi ci in mare masura si la credinciosi. Cineva pe care cunosc foarte bine, s-a rugat multi ani Domnului pentru un sot potrivit pentru ea…

Citeste continuarea AICI

4.Aduceti-va aminte… de  cei chinuiti

…ca unii care și voi sunteți în trup.
Nu scrie că doar de creștinii chinuiți să ne amintim.

De toți cei chinuiți: de cei bolnavi, de întemnițați, de asupriți, etc.

Azi am citit o carte cutremurătoare ”Evadare din lagărul 14”. Eroul cărții: Shin s-a născut în lagăr. Dacă n-ai citit cartea e greu să-ți imaginezi. Pe Orwel nu l-a dus imaginația atât de departe. Auscwitz-ul e comparabil ca cruzime, dar a ținut doar 3-4 ani, lagărul 14 e de 60 de ani. evadare

Citat:

”Park(un alt deținut)…încerca cu răbdare să-i explice cum era viața în afara lagărului 14-și în afara Coreei de Nord.  (….) i-a spus lui Shin că țara uriașă aflată la doi pași distanță se numea China. Poporul ei se îmbogățea rapid. I-a spus că la sud există o altă Coree. În Coreea de sud toată lumea era deja bogată.

Park i-a explicat noțiunea de bani.

I-a vorbit despre existența televiziunii, a calculatoarelor, a telefoanelor mobile. I-a explicat că pământul este rotund. Pentru Shin, spusele lui Park, mai ales la început, erau de multe ori greu de înțeles sau de crezut. Alteori erau irelevante.

Citeste continuarea AICI

5. Azi e o zi speciala.Fa azi pe cineva fericit!

   NU e nevoie sa fie o zi speciala

  ca sa trimiti o felicitare sau chiar sa faci un cadou.

                       AZI E ZIUA SPECIALA 🙂

 pe care putem noi sa o facem printr-un zambet, printr-un gest, printr-o stare de multumire, prin cumpararea unui cadou, prin trimiterea unei felicitari fie ea chiar virtuala…

Daca sti ce-i place persoanei dragi atunci ce mai stai …du-te si fa-i o bucurie!

Daca ai vazut ca vecina ta umbla cu ghiozdanul (pantalonii, camasa, tricoul….) rupt opreste-o si intreab-o de ce e rupt…Daca e saraca si nu are posibilitatea sa-si cumpere altul atunci fugi repede si cumpara-i un ghiozdan.(sau orice ce ar avea nevoie)    N-ai ajuns?  :)

Daca colega ta de la servici(scoala) e trista du-te la ea si intreab-o daca poti sa o ajuti cu ceva ….

Hai, fa-o cu toata dragostea!

Citeste continuarea AICI 🙂

biblia trpentru persoane specialeporumbel n

ÎNAINTEA PORŢII de Charles Haddon Spurgeon-carte gratis

Înaintea porţii
Cuvânt către sufletele căutătoare de credinţă, în Domnul Isus Christos de Ch. H. Spurgeon (La inmormantarea sa, Spurgeon a fost numit Printul predicatorilor. El a fost un predicator simplu care se implica mult in viata oamenilor ajutandu-i si motivandu-i sa nu se lase, sa nu isi piarda speranta si sa vada dincolo de orice zid…)

„Intraţi pe poarta cea strâmtă”! (Matei7:13)
Cuprinsul cartii:

Introducere

Cuvânt înainte din partea autorului

Trezirea sufletului

Numai El – Domnul Isus Cristos

Credinţa în persoana lui Cristos

Cât de simplă este credinţa

Şovăielnic în credinţă

Piedici în calea credinţei

Nădejdea de a primi ajutor

O adevărată piedică

Întrebări inutile

[scribd id=67391673 key=key-21rybncqqwwkon2lgm1b mode=scroll]

In partea dreapta jos aveti optiunea sa mariti la dimensiunea ecranului. Deasemenea puteti descarca cartea si tot ce gasiti pe acest blog 🙂

NU UITATI ca suntem in luna
MAI , deci sa fim
MAI utili
MAI perseverenti
MAI adevarati
MAI plini de iubire
MAI iertatori
MAI vegheatori
MAI rugativi
MAI curajosi
MAI iubitori de carti 🙂
Deci va rog sa nu uitati de concursul lunii MAI
CLIC AICI , care va ofera surprize si carti :)
Cu drag pentru voi  🙂

carti gratisimagini mesaje

imagini fericire

Raiul si Iadul-MARTURIE-Very important for your life-Testimony

http://www.youtube.com/watch?v=-NGyltKDbjQ&feature=player_embedded

58876_333471643417807_601659692_n
scara-spre-rai (2)
,lk
1KjzC-104-1 - Kopie
1-11

Marturii adevarate, oameni salvati de ingeri-VIDEOS



278 14 (2)
11 - Kopie
muguet-lily_of_the_valley

263063_227738883920496_151393908221661_907897_7615699_n - Copie

Richard Wurmbrand – Nebunia Dragostei (Cuvinte intelepte ) -VIDEOS





IMAGINI CITESTE

imagini versete

Un mesaj special pentru persoane speciale.

422149_383231121695617_189362444415820_1493647_1421826506_nDragii mei

in primul rand vreau sa va multumesc si sa va spun ca va apreciez.

Chiar daca nu va cunosc pe toti personal imi sunteti dragi si apropiati sufletului meu.

As dorii ca acest mesaj sa fie unul special pentru toti vizitatorii, prietenii si colaboratorii acestui blog. Imi cer iertare ca nu reusesc sa va raspund la toti si nici sa postez tot ce imi trimiteti , lucruri minunate si de folos .

Va multumesc pentru intelegere 🙂

  Sunteti cu totii persoane speciale si aceasta nu pentru ca o zic eu ci pentru ca

CEL CARE V-A CREAT ESTE SPECIAL si MINUNAT iar CEVA MINUNAT nu poate decat sa creeze ceva minunat 🙂

„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu…” Geneza 1:27

Cel rau mereu vrea sa ne vedem altfel, sa ne vedem fara valoare, fara sens si fara rost pe acet pamant .

Cred ca in fiecare zi se lupta sa acceptam gandurile lui si sa il credem pe el dar noi am ales sa il credem pe

CEL CE NU MINTE NICIODATA ,

pe CEL care e cu noi in fiecare zi (Gen. 28:15 )  si ne-a promis caci din mana Lui NIMENI NU NE VA LUA .

„Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Ioan 10:26

Stiu ca multi se intreaba si au mereu diverse  intrebari fara raspunsuri , una dintre ele ar fi :

daca Dumnezeu e asa minunat si maret de ce ingaduie suferinta si boli , necazuri si incercari, saracie si diverse probleme….

In primul rand sa nu uitam caci Dumnezeu ne-a primis ca e cu noi si acesta e cel mai important lucru .

„Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Matei 28:20

El nu ne-a promis ca ne va merge numai bine, ca vom primii raspunsuri la intrebarile noastre nici ca vom fi scutiti de necazuri si incercari…

„Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi. „1 Ioan 4:19

As vrea sa vedem lucrurile in simplitatea lor.

Oamenii complicati vad toate lucrurile complicate iar oamenii simpli vad toate lucrurile simple 🙂

A fi simplu si original cred ca e cel mai frumos lucru 🙂

Sper ca sunteti si voi de acord cu mine ?! 🙂

Stiu ca uneori in viata vin peste noi asa multe valuri mari si puternice incat nu mai vedem nici barca sperantei care e tot timpul langa noi .

E greu in noapte sa te gandesti la soare si totusi oricat de lunga ar fi noaptea soarele cu siguranta va rasarii 🙂 caci dupa orice noapte tot zi vine 🙂

Amintesteti mereu ca esti o persoana speciala , cu un destin special si ca esti pe acest pamant pentru o vreme  , pentru un timp, fie bun ,fie rau caci pana la urma ceea ce conteaza  cu adevarat este unde iti petreci vesnicia …

Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. Eclesiatul 3:11

Anii acestia pe pamant nu se pot compara cu eternitatea , care nu se exprima in ani si nici in milioane de ani .

Asa cum nu putem sa intelegem cu mintea noastra limitata divinitatea asa nu putem intelege nici eternitatea.

Asa cum erau versurile unei cantari minunate :Acestea parca sunt dar nu-s iar cele ceresti parca nu-s dar sunt .

„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd;

căci lucrurile care se văd sunt trecătoare,

pe când cele ce nu se văd sunt veşnice „

2 Cor 4:18

Cred ca nu mai e cazul sa iti amintesc sa citesti zilnic din CARTEA MANGAIERII BIBLIA

si la fiecare rasarit sa saruti cerul, noua ta casa.

Incepe ziua cu rugaciune si binecuvantare, cu ganduri bune si pline de pace.

Ceea ce te va ajuta enorm va fi pozitia ta in fata problemelor vietii.

Le vei intampina de pe pozitia invingatorului sau le vei lasa sa te doboare ?!

Dumnezeu e singurul din intreg Univers care nu te va abandona niciodata,

nu te va dezamagii si nu va inceta sa te iubeasca.

Iubirea Lui pentru tine e fara margini si planurile Lui cu privire la viata ta sunt multe si minunate, chiar daca poate acum nu le vezi sau nu le intelegi.

Il vei lasa sa te ajute si sa-si implineasca voia Lui in viata ta sau nu vei avea timp de El, crezand ca te descurci si singur…???

In primul rand trebuie sa sti cine este Dumnezeu,

trebuie sa te verifici daca crezi in El cu adevarat si apoi sa intelegi ca El nu doreste o relatie de duminica si nici de Pasti sau Craciun ci o relatie zilnica de Tatal si fiu . (Ioan 8:41 )

Dumnezeu nu e un bibelou frumos care il ti in vitrina si cand ai nevoie de El il iei si nici un brelog pe care il ti la chei sa iti aduca noroc….!!!!!!!!!

Dumnezeu e Creatorul tau , El stie gandurile tale si nimic nu se poate ascunde de El .

„Nici o făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.” Evrei 4:13

O inchinare adevarata cere in primul rand sinceritate .

Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.Ioan 4:23

Trebuie sa te vezi cine esti si sa recunosti ca ai nevoie de El,  ca nu te poti singur mantuii.

Un crestin se intalneste odata cu un ateu si il intreaba politicos :

Tu ce faci cand intalnesti un sarac ?

Eu , am un Dumnezeu si ma rog Lui sa il ajute daca eu nu am posibilitatea dar cred ca tie ar trebui  sa iti fie foarte greu caci va trebuii sa ii ajuti singur pe toti ….

Deci , cine e Dumnezeul tau ? Cine te inspira si te-ncurajeaza ?

Cine te intelege mai bine cand sufletul iti plange ?

„DOAMNE, da-mi SENINATATEA sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba,

CURAJUL  sa schimb lucrurile pe care le pot schimba si

INTELEPCIUNEA de a discerne intre ele !

Si in toate, FACA-SE VOIA TA!”

         Hai spuneti cu mine un big AMEN

ca sa intram impreuna in 2013

plini de speranta si bucurie , iubind mai mult si iertand  mai mult …

„În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale…” Efeseni 1:11

           Cu drag din drag Angela Insula Ekklesia

262944_423353504400172_1379500294_nIMG_4325 - Kopie545531_553147191381877_1764083130_n292440_290469174384721_954831266_n

VOINŢA LIBERĂ , O SCLAVĂ-de C. H. Spurgeon(Esti mantuit?)

xgvfhgjh2 Decembrie 1855 de către REV. C. H. Spurgeon la New Park Street Chapel din Southwark, Londra

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Ioan 5:40
Acest verset este unul din marile tunuri Arminiene, montat pe zidurile lor şi deseori descărcat cu un zgomot teribil împotriva simplilor Creştini numiţi Calvinişti [porecla celor care cred doctrinele harului, a nu fi confundaţi cu urmaşii lui Calvin –n. ed.].

Intenţionez în această dimineaţă să îl reduc la tăcere, sau, mai degrabă să îl întorc împotriva duşmanilor, fiindcă nu au fost niciodată al lor; nu a fost făcut în turnătoriile lor ci scopul lui a fost să înveţe exact opusul doctrinei pe care ei o susţin cu tărie.

De obicei, când se ia acest text, se împarte astfel: În primul rând, omul are o voinţă.

În al doilea rând, el este complet liber.

În al treilea rând, oamenii trebuie fie dornici să vină la Hristos, altfel ei nu vor fi mântuiţi.

Acum, noi nu vom face astfel de împărţiri; ci vom încerca să aruncăm o privire mai rezonabilă asupra textului.

Şi nu trageţi concluzia că textul învaţă doctrina voinţei libere doar fiindcă se întâmplă să existe în el cuvintele „vreţi” şi „nu vreţi.”
S-a dovedit deja, fără a se putea nega, că voinţa liberă este un nonsens. Libertatea nu poate aparţine voinţei mai mult decât ponderabilitatea poate aparţine electricităţii. Sunt lucruri complet diferite.

Putem crede că omul este un agent moral liber, dar a crede în voinţa liberă ar fi pur şi simplu ridicol.

Se ştie că voinţa, fiind ceva secundar, este direcţionată de înţelegere, mişcată de motivaţie, călăuzită de alte părţi ale sufletului.
Atât filosofia cât şi religia înlătură chiar şi noţiunea de voinţă liberă; şi eu voi merge tot atât de departe cât a mers Martin Luther în afirmaţia lui puternică şi categorică:

„Dacă vreun om atribuie ceva, cât de neînsemnat, voinţei libere a omului pentru mântuirea sa, nu cunoaşte nimic despre har şi nu L-a cunoscut pe Isus Hristos aşa cum trebuie.

” Ar putea părea un sentiment nemilos; dar acela care crede în sufletul lui că omul se întoarce la Dumnezeu prin voinţa lui liberă nu putea fi învăţat de Dumnezeu,

fiindcă unul din primele principii pe care le-am învăţat când Dumnezeu a început să lucreze în noi este acela că nu avem nici voinţa nici puterea şi că El ni le dă pe amândouă; că El este „Alfa şi Omega” în mântuirea oamenilor.
Cele patru puncte pe care le vom avea în această dimineaţă vor fi:

Primul –fiecare om este mort, fiindcă spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Al doilea – există viaţă în Isus Hristos: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Al treilea – există viaţă în Hristos Isus pentru toţi cei care vin să o primească: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine,

ca să aveţi viaţa;” indicând că toţi care vin vor avea viaţa.

Şi patru – aici se află esenţa textului, că nici un om nu va veni vreodată prin natura lui la Hristos, fiindcă textul spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Departe de a afirma că oamenii fac acest lucru prin propriile lor voinţe, textul neagă categoric acest lucru şi spune

„Şi NU VREŢI să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Dar, preaiubiţii mei, sunt aproape gata să exclam, nu are nici un adept al voinţei libere cunoştinţa că, de fapt, îndrăzneşte să contrazică inspiraţia?

Oare nici unul dintre cei care neagă doctrinele harului nu gândeşte? S-au depărtat ei într-atât de Dumnezeu încât să denatureze acest text pentru a dovedi că voinţa este liberă; când, de fapt, textul spune:

Şi NU VREŢI să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa?”

I. În primul rând, deci, textul nostru indică faptul că

OAMENII SUNT MORŢI PRIN NATURA  LOR.

Nici o fiinţă nu trebuie să caute viaţa dacă o are în ea însăşi.

Textul spune cu hotărâre

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Deşi nu se exprimă prin cuvinte, totuşi se afirmă prin conţinut că oamenii au nevoie de o viaţă mai bună decât cea existentă în ei înşişi.

Dragi ascultători, cu toţii suntem morţi dacă nu am fost născuţi la o nădejde vie. În primul rând, cu toţii suntem, prin natura noastră, morţi din punct de vedere legal.

„În ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit” a spus Dumnezeu lui Adam; şi chiar dacă Adam nu a murit fizic în acel moment, el a murit din punct de vedere legal; adică el a fost socotit mort.

Imediat ce, la tribunal, judecătorul pronunţă sentinţa, din punctul de vedere al legii, acuzatul este considerat mort.

Deşi poate abia după o lună el este adus pe eşafod pentru a suporta sentinţa, totuşi legea îl priveşte ca pe un mort. Pentru el este imposibil să mai facă ceva. Nu poate moşteni nimic, nu poate lăsa ceva prin testament; el nu este nimic –este un om mort.

Sistemul legal îl consideră mort. Dacă sunt alegeri, nu i se cere votul, fiindcă este considerat ca fiind mort. Este închis în celula lui, dar este mort.

Ah! Şi voi, păcătoşilor ce nu aţi avut niciodată viaţă în Hristos, voi sunteţi în viaţă în dimineaţa aceasta datorită unei amânări a sentinţei, dar ştiţi voi că din punct de vedere legal sunteţi morţi; ştiţi că Dumnezeu vă consideră astfel, că în ziua în care părintele vostru Adam a atins fructul, şi când voi înşivă aţi păcătuit, Dumnezeu, Judecătorul cel Veşnic v-a condamnat?

Vorbiţi mult despre poziţia voastră, despre bunătatea şi moralitatea voastră –dar unde sunt acestea? Scriptura spune că „aţi şi fost judecaţi.”

Tu nu trebuie să aştepţi să fii condamnat în ziua judecăţii –aceea va fi executarea pedepsei –tu „ai şi fost judecat.” În momentul în care aţi păcătuit, numele voastre au fost scrise în cartea neagră a dreptăţii; fiecare om a fost atunci condamnat la moarte de Dumnezeu, dacă nu a fost găsit un substitut pentru păcatele lui, în persoana lui Hristos.

Ce ai gândi dacă ai merge la închisoare şi l-ai vedea pe acuzat stând în celula sa râzând şi plin de voie bună?

Ai spune, „omul acesta este nebun fiindcă este condamnat şi urmează a fi executat; şi cu toate acestea, el este bine dispus.”

Ah! Şi ce nebun este omul firesc, care deşi este condamnat, trăieşte în distracţie şi voioşie!

Credeţi voi că sentinţa lui Dumnezeu nu are nici o urmare?

Crezi tu că păcatului tău ce este scris pe stânci cu o peniţă de fier nu îi urmează ceva groaznic?

Dumnezeu a spus că tu eşti deja condamnat. Dacă ai putea simţi acest fapt, dulcea cupă a bucuriei tale ar deveni amară; dansul tău ar înceta, râsul tău ar fi înăbuşit de suspin dacă ţi-ai aduce aminte că tu eşti deja condamnat.

Cu toţii ar trebui să plângem, dacă ne-am pune pe suflet faptul că în ochii lui Dumnezeu nu avem viaţă prin natura noastră; de fapt suntem indiscutabil condamnaţi; suntem socotiţi morţi şi acum, în noi înşine,

în ochii lui Dumnezeu suntem la fel de morţi ca şi cum am fi aruncaţi în iad chiar acum; suntem condamnaţi de păcat, dar încă nu suferim pedeapsa pentru el, dar ea este scrisă împotriva noastră iar noi suntem morţi din punct de vedere legal,

şi nici nu putem găsi viaţă, dacă nu găsim viaţă legală în persoana lui Hristos, dar despre aceasta vom vorbi mai târziu.
Dar, în afară de a fi morţi din punct de vedere legal, suntem şi morţi spiritual. Iar sentinţa nu a fost trecută doar în carte, ci şi în inimă; a intrat în conştiinţă; a operat asupra sufletului, raţiunii, imaginaţiei, asupra întregii fiinţe.

„În ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit” nu s-a împlinit doar în darea sentinţei, ci în Adam s-a întâmplat ceva.

La fel ca atunci când într-un anumit moment trupul acesta va muri, sângele se va opri, pulsul va înceta şi plămânii nu vor mai respira, tot aşa, în ziua în care Adam a mâncat fructul interzis sufletul lui a murit;

imaginaţia lui şi-a pierdut marea putere de a se ajunge până la lucrurile cereşti şi a vedea cerul, voinţa lui şi-a pierdut puterea de a alege întotdeauna ce este bine, raţiunea lui şi-a pierdut toată capacitatea de a judeca între bine şi rău cu hotărâre şi infailibilitate, deşi s-a păstrat ceva în conştiinţă; memoria i-a devenit pătată,

predispusă la a reţine lucruri rele şi a lăsa lucrurile drepte spre uitare; orice putere a lui a încetat, în raport cu vitalitatea sa morală.

Bunătatea era vitalitatea forţelor lui –aceasta s-a îndepărtat.

Virtutea, sfinţenia, integritatea –acestea reprezentau viaţa omului; dar când acestea nu au mai fost omul a devenit mort.

Iar acum, în ce priveşte lucrurile spirituale, voi sunteţi „morţi în greşelile şi în păcatele voastre.”

Şi sufletul este tot atât de mort în omul firesc, pe cât este un corp ce este aşezat în
mormânt; el este fără îndoială mort – nu doar metaforic, fiindcă Pavel nu vorbeşte în metafore atunci când afirmă

„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre,” şi „măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).”
Dar, dragi ascultători, aş dori să pot predica inimilor dumneavoastră despre acest subiect.

A fost destul de neplăcut când am descris moartea ca fiind socotită asupra tuturor; dar acum vorbesc despre moarte ca având loc cu adevărat în inimile voastre.

Acum nu mai sunteţi ce aţi fost odată; nu mai sunteţi ce aţi fost în Adam, nu sunteţi nici măcar aşa cum aţi fost creaţi.

Omul a fost făcut curat şi sfânt.

Voi nu sunteţi fiinţele perfecte aşa cum se laudă unii; sunteţi total căzuţi, v-aţi depărtat de pe cale, aţi devenit depravaţi şi murdari.

Oh! Nu ascultaţi cântecul de sirenă al acelora care vă vorbesc despre demnitatea voastră morală şi despre marea voastră putere în ce priveşte mântuirea.

Nu sunteţi perfecţi; acel mare cuvânt „ruină” vă este scris pe inimi; şi moartea este imprimată pe duhul vostru.
Să nu crezi, o, omule moral, că tu vei putea sta înaintea lui Dumnezeu prin moralitatea ta, fiindcă tu nu eşti decât un corp îmbălsămat în legalism, un cadavru înveşmântat în haine fine, dar putred în faţa lui Dumnezeu.

Şi să nu crezi tu, posesor al unei religii fireşti că prin propria-ţi putere poţi fi primit înaintea lui Dumnezeu.

Oh, omule! Tu eşti mort!

Şi poţi aranja un mort cât vrei de frumos, şi nu ar fi decât o solemnă bătaie de joc. Să luăm ca exemplu regina Cleopatra – puneţi-i coroana pe cap, îmbrăcaţi-o în veşmintele regale, aşezaţi-o pe tron; şi cu toate acestea, ce fior rece te străbate atunci când treci pe lângă ea.

Ea este frumoasă acum, chiar şi moartă – dar ce oribil este să stai alături de o persoană moartă chiar şi de o regină onorată pentru frumuseţea ei maiestuoasă!

Şi tu poţi fi maiestuos în frumuseţea şi bunătatea ta, poţi fi amiabil şi simpatic; îţi pui coroana sincerităţii pe cap, şi porţi toate veşmintele integrităţii, oh, omule, dar dacă nu te-a înviat Dumnezeu, dacă Duhul nu a lucrat la sufletul tău,tot aşa cum un cadavru rece îţi este ţie repingător, la fel de respingător eşti tu în ochii lui Dumnezeu. Tu nu ai alege să trăieşti alături de un cadavru care să stea la masă cu tine; nici lui Dumnezeu nu-i place ca tu să fii în faţa Sa.

El este mâniat pe tine în fiecare zi fiindcă tu eşti în păcat – tu eşti mort.

Oh, crede aceasta; meditează la acest fapt; însuşeşte-ţi-l fiindcă nimic nu este mai adevărat decât faptul că tu eşti mort, atât spiritual cât şi legal.
Al treilea fel de moarte este sfârşitul celorlalte două.

Este moartea veşnică.

Este executarea sentinţei legale; este sfârşitul morţii spirituale. Moartea veşnică este moartea sufletului;

are loc după ce trupul a fost pus în mormânt, după ce sufletul s-a depărtat de la el.

Dacă moartea legală este groaznică, aceasta se datorează consecinţelor sale; iar dacă moartea spirituală este cumplită, aceasta se datorează urmărilor sale. Cele două feluri de moarte despre care am vorbit sunt rădăcinile, iar moartea care va urma este floarea acestora.
Oh! Dacă aş avea cuvinte să pot încerca în această dimineaţă să vă descriu ce este moartea veşnică. Sufletul vine în faţa Creatorului său;

se deschide cartea; se pronunţă sentinţa; cuvintele „depărtaţi-vă, blestemaţilor” – zguduie universul şi face ca stelele să se întunece la încruntarea Creatorului; iar sufletul se depărtează spre adânc, unde va locui împreună cu alţii în moartea veşnică.

Oh! Şi ce groaznică este condiţia lui acum!

Patul său este un pat de flăcări; peisajele pe care le vede sunt scene de crime, care îi înspăimântă duhul; sunetele pe care le aude sunt ţipete stridente, gemete, suspine, vaiete; tot ce cunoaşte trupul sunt chinurile unor mizerabile dureri!

Are un vaiet de nedescris, o mizerie totală.

Sufletul priveşte în sus.

Speranţa a murit, nu mai există.

Priveşte în jos cu groază şi teamă; sufletul îi este cuprins de remuşcări. Priveşte în dreapta –zidurile de netrecut ale morţii îl ţin înăuntrul graniţelor torturii. Priveşte în stânga –iar acolo, meterezele în flăcări interzic scara de scăpare chiar şi doar a unei presupuneri visătoare de evadare.

Priveşte înlăuntrul său căutând acolo mângăiere, dar în suflet i-a intrat un vierme care îl roade.

Priveşte de jur-împrejur –nu are nici un prieten care să-l ajute, pe nimeni care să îl mângâie, ci doar o mulţime de izvoare ale suferinţei.

Nu cunoaşte speranţa eliberării; aude cheia veşnică a destinului întorcându-se în
încuietoarea groaznicei sale celule şi l-a văzut pe Dumnezeu luând acea cheie şi azvârlind-o în adâncimile veşniciei pentru a nu mai fi găsită niciodată.

Nu mai speră; nu cunoaşte scăpare; nu crede în eliberare; îşi doreşte moartea; dar moartea este un duşman prea mare pentru a fi acolo;

aşteaptă ca non-existenţa să îl înghită, dar această moarte veşnică este mai rea decât distrugerea.

Îşi doreşte exterminarea la fel cum cel care trudeşte îşi doreşte Sabatul; doreşte să fie înghiţit de nimicnicie tot aşa cum un sclav la galere tânjeşte după libertate, libertate care nu vine – el este mort pentru totdeauna. După ce veşnicia se va roti de o mulţime de ori în ciclurile sale veşnice, tot mort va fi. Pentru totdeauna nu cunoaşte sfârşit; veşnicia nu poate fi înţeleasă decât în veşnicie.

Sufletul încă va avea scris deasupra capului „eşti condamnat pentru totdeauna.”

Aude urlete continue; vede flăcări de nestins; cunoaşte dureri totale;

aude o sentinţă care se rostogoleşte nu ca tunetul de pe pământ care este redus la tăcere imediat –ci mai tare, şi mai tare, zguduind ecourile veşniciei –făcând ca mii de ani să tremure din nou de tunetul înfiorător al vocii sale cumplite

–„Depărtaţi-vă! Depărtaţi-vă! Depărtaţi-vă! Blestemaţilor!”

Aceasta este moartea veşnică.

II. În al doilea rând,

ÎN HRISTOS ISUS ESTE VIAŢĂ,

fiindcă spune:

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”

Nu există viaţă în Dumnezeu Tatăl pentru un păcătos; nu există viaţă în Dumnezeu Duhul pentru un păcătos fără Isus.

Viaţa unui păcătos este în Hristos.

Dacă iei pe Tatăl separat de Fiul, deşi îşi iubeşte aleşii şi hotărăşte ca ei să trăiască, totuşi, viaţa nu este decât în Fiul Său.

Dacă iei pe Dumnezeu Duhul separat de Isus Hristos, deşi Duhul este acela care ne dă viaţă spirituală, totuşi, această viaţă este în Hristos, în Fiul.

Nu îndrăznim, şi nu putem, în primul rând, cere viaţă spirituală nici de la Dumnezeu Tatăl şi nici de la Dumnezeu Duhul.

Primul lucru pe care suntem călăuziţi să îl facem atunci când Dumnezeu ne scoate din Egipt este să mâncăm Paştele – primul lucru.

Acesta ne arată că modul prin care primim viaţă este hrănindu-ne cu trupul şi sângele Fiului lui Dumnezeu; trăind în El, încrezându-ne în El,

crezând în harul şi puterea Lui Al doilea gând al nostru a fost acesta: există viaţă în Hristos. Vă vom arăta că există trei feluri de viaţă în Hristos, tot aşa cum există trei feluri de moarte.
În primul rând, există viaţă legală în Hristos.

Tot aşa cum fiecare om, în Adam, prin natura sa păcătoasă a primit o sentinţă de condamnare în momentul păcatului lui Adam,

şi în special în momentul primei sale fărădelegi, la fel şi eu, dacă sunt credincios, şi tu, dacă te încrezi în Hristos, am primit o sentinţă legală de achitare prin ceea ce a făcut Isus Hristos.

Oh, păcătosule condamnat!

Tu poate stai în această dimineaţă deja condamnat, ca un întemniţat; dar înainte de a se sfârşi această zi, tu poţi fi la fel de fără vină ca şi îngerii de sus.

Există viaţă legală în Hristos, şi binecuvântat fie Dumnezeu, unii dintre noi se bucură de ea!

Noi ştim că păcatele noastre ne sunt iertate fiindcă Hristos a suferit pedeapsa pentru ele; ştim că niciodată nu vom fi pedepsiţi noi înşine, fiindcă Hristos a suferit în locul nostru.

Paştele a fost jertfit pentru noi; pragul şi uşiorii uşii au fost stropiţi, iar îngerul distrugător nu ne va putea atinge niciodată. Pentru noi nu există iad, deşi acesta arde cu o flacără teribilă.

Chiar dacă este pregătit din veşnicie, chiar dacă sunt grămezi de lemne şi mult fum, noi nu vom ajunge niciodată acolo –Hristos a murit pentru noi, în locul nostru.

Dar dacă sunt instrumente de tortură cumplită acolo? Dar dacă există acolo o sentinţă care produce cele mai groaznice reverberaţii de tunet? Totuşi, nici instrumentele de tortură, nici carcerele subterane, nici tunetul nu sunt pentru noi!

În Hristos Isus noi suntem acum eliberaţi.

„ACUM dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului.”
Păcătosule!

Eşti tu condamnat din punct de vedere legal în această dimineaţă? Simţi tu asta?

Atunci permite-mi să-ţi spun căci credinţa în Hristos îţi va da cunoştinţa achitării tale legale. Preaiubiţilor, faptul că suntem condamnaţi pentru păcatele noastre nu este o simplă idee ci o realitate. De asemenea, faptul că suntem achitaţi nu este o simplă idee, ci o realitate.

Un om pe cale de a fi executat, dacă primeşte o iertare completă ar simţi-o ca pe o realitate măreaţă.

Ar spune: „Am o achitare completă, nimeni nu se poate atinge de mine acum.” Exact aşa mă simt şi eu.
„Acum eliberat de păcat mă duc oriunde Sângele Mântuitorului este iertarea mea completă Mă aşez mulţumitor la picioarele Lui dragi Ca păcătos mântuit îmi arăt recunoştinţa.”
Fraţilor, noi am primit viaţă legală în Hristos, o astfel de viaţă legală pe care nu o putem pierde.

Sentinţa a fost odată împotriva noastră –acum, ea a fost dată pentru noi. Este scris:

„ACUM, DAR, NU ESTE NICI O OSÂNDIRE,”

şi acel „acum” va fi la fel de bun pentru mine peste cincizeci de ani, cum este şi acum.

Oricât timp am trăi, tot va rămâne scris: „Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus.”
Apoi, în al doilea rând, există viaţă spirituală în Hristos Isus. Aşa cum omul este mort spiritual,

Dumnezeu are viaţă spirituală pentru el,

fiindcă nu există nici o necesitate care să nu fie suplinită de Isus, nu există nici un gol în inimă pe care Hristos să nu-l poată umple; nu există nici o pustie pe care El nu o poate popula, nici un deşert pe care să nu poată să-L înflorească precum trandafirul.

Oh, voi, păcătoşi morţi, morţi spirituali, există viaţă în Hristos Isus, fiindcă noi am văzut – da, aceşti ochi au văzut –

morţii trăind din nou; l-am cunoscut pe omul al cărui suflet era complet corupt căutând, prin puterea lui Dumnezeu neprihănirea; am cunoscut pe omul ale cărui gânduri erau fireşti, ale cărui pofte erau mari, ale cărui pasiuni erau puternice, deodată, printr-o putere irezistibilă din ceruri s-a consacrat pentru Hristos şi a devenit un copil al lui Isus.

 

Ştim că este viaţă în Hristos Isus, viaţă spirituală;

chiar mai mult, noi, în noi înşine am simţit că există viaţă spirituală. Ne putem bine aduce aminte cum stăteam în casa de rugăciune, la fel de morţi ca şi scaunul pe care stăteam.

Am ascultat mult glasul Evangheliei, dar fără rezultat, când deodată, ca şi cum urechile noastre ar fi fost deschise de degetele vreunui înger puternic, a intrat o voce în inima noastră.

Am crezut că l-am auzit pe Isus spunând „Cel ce are urechi de auzit, să audă.”

O mână irezistibilă s-a pus pe inima noastră şi ne-a smuls o rugăciune din ea. Niciodată nu ne-am mai rugat aşa.

Am strigat „Doamne, ai milă de mine, păcătosul!”
Unii dintre noi am simţit mai multe luni o mână apăsându-ne, ca şi cum am fi fost strânşi într-o nicovală, iar sufletele noastre au sângerat stropi de suferinţă. Acea stare de mizerie era semnul unei vieţi ce avea să vină. Persoanele ce se îneacă nu simt durerea ca atunci când sunt aduse înapoi la viaţă. Oh! Noi resimţim acele dureri, acele gemete, acea luptă vie pe care a dus-o sufletul nostru când a venit la Hristos.

Ah! Putem resimţi primirea vieţii noastre spirituale la fel de uşor cum ar putea resimţi cineva învierea sa din mormânt.
Putem presupune că Lazăr şi-a amintit de învierea sa, deşi poate nu toate detaliile.

Aşa şi noi, deşi am uitat o mare parte, ne aducem aminte cum ne-am predat lui Hristos.

Putem spune oricărui păcătos mort, că este viaţă în Hristos Isus, nu contează cât este de putred în mormântul său.

Acela care l-a înviat pe Lazăr ne-a înviat şi pe noi; şi El îţi poate spune chiar ţie „Lazăre, ieşi afară!”
În al treilea rând, există viaţă veşnică în Hristos Isus. Oh, şi dacă moartea veşnică este teribilă, viaţa veşnică este binecuvântată; fiindcă El a spus: „acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.”

„Tată, vreau ca acolo unde sînt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea.” „Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri.”

Orice Arminian care ar trebui să predice din acel text trebuie să facă o mulţime de schimonosiri; nu ar putea niciodată spune întregul adevăr fără a-l înconjura în mister.

Viaţă veşnică –nu o viaţă pe care să o piardă, ci viaţă veşnică. Dacă prin Adam mi-am pierdut viaţa, prin Hristos am câştigat-o; dacă eu m-am pierdut pentru vecie, în Isus Hristos m-am găsit pe vecie. Viaţă veşnică!

Oh, ce gând binecuvântat!

Ochii noştri vor străluci de bucurie iar sufletele noastre vor arde de extaz la gândul că avem viaţă veşnică.

Stingeţi-vă stele! Dumnezeu să-şi pună degetul pe voi –dar sufletul meu va trăi în fericire şi bucurie.

Întunecă-te, o,
soare!

Dar ochii mei „vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui” când ochiul tău nu va mai face pământul verde să râdă.

Şi lună, prefă-te în sânge!

Dar sângele meu nu va fi niciodată preschimbat în nimicnicie; acest duh va exista când tu vei înceta a mai fi. Şi tu lume mare! Tu poţi dispărea aşa cum dispare într-o clipă spuma valului!

Dar eu am viaţă veşnică.

O, timpule! Tu poţi vedea munţi uriaşi murind şi ascunşi în mormintele lor; tu poţi vedea stelele ca nişte smochine prea coapte căzând din pom, dar duhul meu niciodată nu-l vei vedea mort, niciodată.

 

III. Aceasta ne aduce la cel de-al treilea punct al nostru,

VIAŢA VEŞNICĂ ESTE DATĂ TUTUROR CELOR CARE VIN.

Niciodată nu a existat vreun om care să vină la Hristos pentru viaţă veşnică, legală sau spirituală şi, într-un anume sens să nu o fi primit deja.

Iar apoi i s-a dovedit că a primit-o imediat după ce a venit. Să luăm unul sau două texte –

„De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El.”

Oricine vine la Hristos va afla că El poate să îl mântuiască – nu capabil să îl mântuiască puţin, să-l elibereze de câteva păcate, să-l păzească de o încercare mică, să îl ţină o scurtă vreme şi apoi să îl lase – ci capabil să îl mântuiască total de păcatul său, de toate încercările sale, de cele mai adânci întristări, pe toată durata existenţei sale.

Hristos spune tuturor celor care vin la El

„vino, sărmane păcătos, nu trebuie să te întrebi dacă am puterea să te mântuiesc.

Eu nu te întreb cât de departe ai mers în păcat; Eu am puterea să te mântuiesc în chip desăvârşit pe vecie.” Şi nimeni pe pământ nu poate trece dincolo de desăvârşirea lui Dumnezeu.
Acum, un alt text: „pe cel ce vine la Mine (observaţi că promisiunile sunt aproape întotdeauna adresate celor care vin), nu-l voi izgoni afară.”

Oricine care vine va găsi uşa casei lui Hristos deschisă –şi uşa inimii Lui deschisă.

Oricine care vine –spun aceasta în cel mai larg sens –va descoperi că Hristos are milă de El.

Cea mai mare absurditate din lume este să doreşti să ai o evanghelie mai largă decât cea de pe paginile Scripturii. Eu predic că oricine crede va fi mântuit –că oricine vine va găsi îndurare.
Oamenii mă întreabă:

„Dar să presupunem că vine cineva care nu a fost ales, va fi mântuit?”

Du-te şi presupune nonsensuri, că eu nu o să-ţi dau un răspuns. Dacă cineva nu este ales, el nu va veni niciodată.

Atunci când vine avem dovada sigură că este ales.
Cineva spune: „să presupunem că vine cineva la Hristos care nu a fost chemat de Duhul.”

Opreşte-te,

frate, aceasta este o presupunere pe care nu ai dreptul să o faci, fiindcă aşa ceva nu se poate întâmpla;

o spui doar ca să mă prinzi, dar deocamdată nu poţi să o faci. Eu spun că orice om ce vine la Hristos va fi mântuit.

O spun ca şi calvinist, sau ca şi hiper-calvinist, la fel de limpede ca şi tine. Eu nu am o Evanghelie mai îngustă decât tine; ci Evanghelia mea este pe o temelie solidă, în timp ce a ta este zidită doar pe nisip şi putrefacţie.

„Oricine vine va fi mântuit, fiindcă nimeni nu vine la Mine dacă nu-l atrage Tatăl.”
„Dar”, spune cineva,

„să presupunem că întreaga lume ar veni, i-ar primi Hristos pe toţi?” Cu siguranţă, dacă toţi ar veni;

dar ei nu vor veni. Îţi spun că toţi cei ce vin –chiar dacă ar fi la fel de răi ca demonii,

Hristos i-ar primi; dacă tot păcatul şi mizeria ar curge în inimile lor ca şi într-o canalizare comună a întregii lumi, Hristos i-ar primi.
Altul spune, „Vreau să ştiu despre restul oamenilor.

Pot merge să le spun că Isus Hristos a murit pentru fiecare dintre ei? Pot eu spune –există neprihănire pentru fiecare din voi, există viaţă pentru fiecare din voi?”

Nu, nu poţi.

Poţi spune –există viaţă pentru fiecare om care vine. Dar dacă spui că există viaţă pentru cei care nu cred, tu le spui o minciună periculoasă. Dacă le spui că Isus Hristos a fost pedepsit pentru păcatele lor şi totuşi ei vor fi nemântuiţi, tu spui intenţionat un neadevăr. Să gândeşti că Dumnezeu L-a pedepsit pe Hristos şi îi va pedepsi şi pe ei –eu mă mir de îndrăzneala cu care spui această neruşinare!

Un om bun predica odată că în ceruri erau harfe şi coroane pentru
toată adunarea sa; şi apoi spunea în cea mai solemnă manieră: „Dragi prieteni, sunt mulţi pentru care au fost pregătite aceste lucruri dar care nu vor ajunge acolo.”

De fapt, el a născocit cea mai tristă poveste pe care o putea născoci; dar vă spun pentru cine ar fi trebuit el să plângă –ar fi trebuit să plângă pentru îngerii din ceruri şi pentru toţi sfinţii, fiindcă ce a spus el ar strica cerul în întregime.
Ştiţi că atunci când vă întâlniţi împreună cu toată familia, dacă aţi pierdut un frate iar locul său este gol spuneţi:

„Noi întotdeauna ne-am bucurat de aceste întruniri familiale, dar cineva lipseşte acum –sărmanul de el, nu mai este printre noi!”

Gândiţi-vă că îngerii ar spune:

„Ah, cerul este minunat, dar nu ne place să vedem acolo toate acele coroane acoperite cu pânze de păianjen; nu putem suporta acea stradă nelocuită; nu putem privi acele tronuri goale.”

Iar apoi, sărmane suflete, ar putea începe să vorbească între ei şi să spună „nici unul dintre noi nu este în siguranţă aici fiindcă promisiunea a fost –

„Eu dau oilor Mele viaţă veşnică”, şi mulţi din cei cărora Dumnezeu le-a dat viaţă veşnică sunt în iad; există un număr pentru care Hristos şi-a dat viaţa pentru ca ei să nu ardă în Adânc, iar dacă ei pot fi trimişi acolo, atunci şi nouă ni se poate întâmpla la fel.

Dacă nu ne putem încrede într-o promisiune, nu ne putem încrede nici în cealaltă.” Şi aşa, cerul şi-ar pierde temelia şi ar cădea.

Pleacă de aici cu evanghelia ta fără sens!

Dumnezeu ne dă o Evanghelie sigură şi solidă, clădită pe faptele şi relaţia legământului, pe scopuri veşnice şi împliniri sigure.

 

IV. Şi astfel ajungem la cel de-al patrulea punct.

PRIN NATURA SA, NICI UN OM NU VINE LA HRISTOS,

fiindcă textul spune „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!” Eu afirm cu tărie din textul meu pe baza autorităţii Scripturii că voi nu veţi veni la Hristos ca să aveţi viaţa.

Vă spun că v-aş putea predica o veşnicie, aş putea împrumuta talentele oratorice ale lui Demostene sau cele ale lui Cicero, dar voi nu veţi veni la Hristos.

V-aş putea implora în genunchi, cu lacrimi în ochi şi să vă arăt ororile iadului şi bucuriile cerului, puterea lui Hristos şi propria voastră condiţie pierdută, dar nici unul dintre voi nu aţi veni la Hristos prin voi înşivă, dacă Duhul care era asupra lui Hristos v-ar atrage.

Pentru toţi oamenii este valabil adevărul că în starea lor firească nu vor veni la Hristos.
Dar mi se pare că aud un alt palavragiu punând întrebarea: „Dar nu puteau ei veni dacă ar fi dorit?”

Prietene, ţie îţi voi da răspunsul altă dată. Nu aceasta este întrebarea în această dimineaţă.

Acum discutăm dacă ei vor, nu dacă pot. Veţi observa că oridecâteori vorbiţi despre voinţa liberă, sărmanul Arminian, după două secunde începe să vorbească despre capacitatea umană, şi astfel amestecă două subiecte care ar trebui să fie separate.

Noi nu vom trata două subiecte în acelaşi timp. Refuzăm să ne luptăm cu doi deodată, dacă doriţi. În altă zi vom predica din acest text – „Nimeni nu poate veni dacă nu îl atrage Tatăl.”

Dar acum vorbim numai de voinţă; şi este clar că oamenii nu vin la Hristos pentru a avea viaţa.
Putem dovedi acest fapt din multe texte ale Scripturii, dar vom lua doar o singură pildă.

Vă aduceţi aminte de pilda împăratului care a pregătit o cină pentru fiul său şi i-a invitat pe mulţi să vină; boii şi viţeii îngrăşaţi au fost tăiaţi şi şi-a trimis mesagerii să-i cheme pe mulţi la cină.

Au venit ei la cină? Ah, nu; dar cu toţii, într-o singură voce au început să se scuze. Unul a spus că s-a căsătorit şi de aceea nu putea veni, deşi ar fi putut-o aduce şi pe soţie cu el.

Altul a cumpărat nişte boi pentru jug şi s-a dus să îi încerce; dar cina era noaptea iar el nu putea să îi încerce pe întuneric.

Altul a cumpărat o bucată de pământ şi voia să o vadă; dar nu cred că s-a dus să o vadă cu un felinar. Cu toţii s-au scuzat şi nu au vrut să vină. Împăratul era hotărât să aibe cina; aşa că a spus

„Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi” invită-i – stop!

Nu invită-i – „sileşte-i să intre;” fiindcă nici chiar cei mai săraci nu ar fi venit niciodată dacă nu ar fi fost siliţi.
Să luăm o altă pildă:

cineva a avut o vie; la vremea roadelor şi-a trimis unul din slujitori pentru a-şi lua chiria. Ce au făcut ei cu el? L-au bătut pe rob. A trimis un altul; şi ei l-au omorât cu pietre.

Atrimis un altul iar ei l-au omorât şi pe acesta.

La urmă şi-a zis „Le voi trimite pe fiul meu, pe el îl vor cinsti.” Dar ce au făcut ei? Au spus „Iată moştenitorul, veniţi să îl ucidem şi să îl aruncăm afară din vie.” Şi aşa au făcut.

La fel se întâmplă cu toţi oamenii în firea lor. A venit Fiul lui Dumnezeu, iar oamenii L-au respins.

„Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Ar necesita prea mult timp pentru a mai aduce şi alte dovezi din Scriptură. Totuşi, vom face referire la marea doctrină a căderii.

Oricine care crede că voinţa omului este complet liberă şi că poate fi mântuit prin ea nu crede căderea.

Aşa cum v-am spus uneori, puţini predicatori „creştini” cred în întregime doctrina căderii, altfel cred că atunci când Adam a căzut el şi-a rupt degetul mic şi nu gâtul, spre ruina întregii sale rase.

Preaiubiţii mei, la cădere, omul şi-a rupt fiecare os.

Nici o putere a lui nu a rămas neştirbită; toate au fost sfărâmate, perverite şi pătate;

la fel ca un mare templu, stâlpii pot exista, coloanele şi pilastrele pot fi acolo; dar toate au fost distruse, chiar dacă unele şi-au păstrat forma şi poziţia.

Conştiinţa omului poate reţine uneori mare parte din sensibilitate – dar totuşi este căzută.

La fel, voinţa nu este scutită. Şi ce dacă este „Domnul Sufletului omului” aşa cum o numeşte Bunyan”?

–Domnul acesta greşeşte.

Domnul Voinţă-Puternică întotdeauna greşea. Natura voastră căzută a fost stricată; voinţa voastră, printre altele s-a depărtat total de Dumnezeu. Dar vă spun care este cea mai bună dovadă a acestui fapt; este marele fapt că niciodată nu aţi întâlnit în viaţa voastră un creştin care să spună că el a venit la Hristos fără ca Hristos să vină la el.
Aţi auzit o mulţime predici Arminiene, îndrăznesc să spun; dar nu aţi auzit niciodată o rugăciune Arminiană – fiindcă sfinţii în rugăciune sunt ca unul singur în cuvânt, faptă şi gând.

Un Arminian pe genunchi s-ar ruga disperat ca un Calvinist.

El nu se poate ruga despre voinţa liberă; nu mai este loc pentru ea. Imaginaţi-vă cum ar suna o astfel de rugăciune:

„Doamne, îţi mulţumesc că nu sunt ca şi acei sărmani Calvinişti încrezuţi. Doamne, am fost născut cu o voinţă liberă glorioasă; am fost născut cu puterea prin care mă pot întoarce singur la Tine; am profitat de harul meu.

Dacă toată lumea ar face la fel cu harul lor aşa cum am făcut eu, toţi ar putea fi mântuiţi. Doamne, ştiu că Tu nu ne influenţezi să vrem, dacă noi nu vrem. Tu dai har tuturor; unii nu profită de el, dar eu nu sunt aşa.

Sunt mulţi care vor merge în iad şi care au fost cumpăraţi cu sângele lui Isus ca şi mine; şi ei au primit Duhul Sfânt la fel ca mine; au avut o şansă la fel de mare şi au fost binecuvântaţi la fel ca mine.

Nu harul tău ne-a făcut diferiţi; ştiu că a contat mult, dar eu am luat decizia; m-am folosit de ce mi s-a dat în vreme ce alţii nu au făcut aşa –aceasta este diferenţa dintre mine şi ei.”
Aceea este o rugăciune a diavolului, fiindcă nimeni altcineva nu s-ar ruga aşa. Ah!

Atunci când predică şi vorbesc în cuvinte bine cântărite, se poate să fie doctrină greşită; dar când ajung la rugăciune adevărul iese la iveală; nu se pot abţine.

Dacă un om vorbeşte în cuvinte bine cântărite, poate vorbi corect gramatical; dar când vorbeşte repede, vechile regionalisme ale zonei sale în care s-a născut ies la iveală.
Te întreb din nou, ai întâlnit vreodată un creştin care să spună „Am venit la Hristos fără puterea Duhului?”

 

Dacă ai întâlnit un astfel de om, poţi să-i spui fără ezitare

„Domnule dragă, eu cred asta întru totul –şi mai cred că aţi plecat de acolo tot fără puterea Duhului, şi că nu cunoaşteţi nimic despre aşa ceva, şi văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.”

 

Aud oare vreun creştin zicând

„L-am căutat pe Isus înainte ca El să mă caute pe mine; eu am venit la Duhul şi nu Duhul la mine?”

Nu, dragii mei; suntem obligaţi, fiecare dintre noi să ne punem mâna pe inimă şi să spunem –

„Harul m-a învăţat să mă rog Şi mi-a făcut ochii să plângă Harul m-a păstrat până în această zi Şi nu îmi va da drumul.”

Există cineva aici –unul singur –bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân care să poată spune

„Eu l-am
căutat pe Dumnezeu înainte ca El să mă caute pe mine?”

Nu; chiar şi voi care sunteţi puţin Arminieni veţi cânta – „Îl iubesc pe Isus – Că-ntâi El m-a iubit.”
Iar apoi, mai o întrebare.

Nu vedem noi, chiar şi după ce am venit la Hristos că sufletul nostru nu este liber, ci că este păstrat în Hristos?

Nu vedem momente, chiar acum, când „a vrea” nu este de partea noastră?

Există o lege în mădularele noastre care luptă împotriva legii minţii. Acum, dacă cei vii spiritual simt că voinţa lor este contrară lui Dumnezeu ce putem spune despre omul „mort în greşeli şi păcate?”

Ar fi o absurditate de necrezut să îi pui pe cei doi la acelaşi nivel; şi ar fi chiar mai absurd să îl pui pe cel mort în faţa celui viu. Nu; textul este adevărat, experienţa ni l-a însemnat în inimi. „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!”
Acum trebuie să îţi spunem motivele pentru care oamenii nu vin la Hristos. Primul este că nici un om nu gândeşte în fire că Îl vrea pe Hristos. Prin natura lui, omul nu gândeşte că are nevoie de Hristos; crede că are haina propriei neprihăniri, că este bine îmbrăcat, că nu este gol, că nu are nevoie de sângele lui Hristos ca să-l spele, că nu este negru sau stacojiu şi nu are nevoie de har pentru a fi curăţat.

Nici un om nu-şi cunoaşte nevoia până când Dumnezeu nu i-o arată; iar dacă Duhul Sfânt nu descoperă nevoia de iertare nici un om nu va căuta iertarea. Îl pot predica pe Hristos pe vecie, dar dacă nu simţi că Îl vrei pe Hristos niciodată nu vei veni la El.

Un farmacist ar putea avea o farmacie bună, dar nici un om nu va veni să-i cumpere medicamentele până când nu simte că are nevoie de ele.
Următorul motiv este că oamenilor nu le place modul prin care Hristos îi mântuieşte.

(1) Cineva spune: „Nu-mi place fiindcă mă face sfânt; dacă m-a mântuit atunci nu mai pot bea şi înjura.”

(2) Altul spune: „Mi se cere să fiu aşa de fidel şi să am o viaţă aşa de curată, iar mie îmi place să fiu puţin mai liber.”

(3) Altuia nu-i place fiindcă aceasta este aşa de umilitoare; nu-i place fiindcă „poarta cerului” nu este destul de înaltă pentru nasul lui, şi nu-i place să se aplece.

Acesta este motivul principal pentru care nu veţi veni la Hristos, fiindcă la El nu puteţi ajunge cu nasul pe sus; fiindcă Hristos vă face să vă aplecaţi atunci când veniţi la El.

(4) Altuia nu-i place ca harul să fie de la început până la sfârşit. „Oh!,” spune el, „dacă aş putea avea şi eu puţină cinste (onoare).” Dar atunci când aude căci Hristos este ori totul, ori nimic, doar Hristos sau deloc, el spune

„Nu voi veni,” şi se întoarce şi pleacă.

Ah, păcătoşi mândri, voi nu veţi veni la Hristos.
Ah, păcătoşi neştiutori, voi nu veţi veni la Hristos fiindcă nu cunoaşteţi nimic despre El.

Şi acesta este cel de-al treilea motiv.

Oamenii nu ştiu ce preţios este, fiindcă dacă ar fi ştiut, ar fi venit la El.

De ce nu s-au dus navigatorii în America înainte de Columb? Deoarece ei nu credeau că America există.

Columb a avut credinţă şi de aceea a plecat.

Cel care are credinţă în Hristos vine la El. Dar tu nu-L cunoşti pe Isus; mulţi dintre voi nu I-aţi văzut niciodată frumoasa Sa faţă; niciodată n-aţi văzut ce bun este sângele Său pentru un păcătos, ce măreaţă este ispăşirea Sa; şi ce suficiente sunt meritele Sale. De aceea, „voi nu vreţi să veniţi la El.”
Ah, dragi ascultători, ultimul meu gând este unul solemn. Am predicat că voi nu vreţi să veniţi.

Dar unii vor spune „este păcatul lor dacă nu vin.” AŞA ESTE. Nu veţi veni şi de aceea voinţa voastră este una păcătoasă. Unii cred că atunci când predicăm această doctrină împiedicăm oamenii să vină la Hristos, dar nu este aşa.

Noi nu spunem că aceasta a făcut parte din natura originală a omului, ci a fost parte din natura sa căzută. Păcatul a fost acela care te-a adus în această condiţie în care nu vrei să vii.

Dacă nu ai fi căzut, ai veni la Hristos în clipa în care ţi s-ar fi predicat prima dată; dar nu vii datorită păcătoşeniei şi nelegiuirii tale. Oamenii se scuză fiindcă au o inimă rea.

Aceasta este cea mai nefondată scuză din lume. Jaful şi furtul nu vin dintr-o inimă rea?

Să presupunem că un hoţ ar spune judecătorului „Nu am putut să mă abţin, am avut o inimă rea.”

Ce i-ar spune judecătorul?
„Nemernicule! Dacă inima ta este rea, atunci îţi voi face pedeapsa mai grea fiindcă eşti cu adevărat un ticălos.

Scuza ta nu este bună de nimic.” Dar Tu care eşti Atotputernic „râzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.”

Noi nu predicăm această doctrină pentru a vă scuza, ci pentru a vă umili. Posesia unei naturi rele este atât din vina mea cât şi din cauza teribilei căderi a lui Adam.
Există un păcat care îi va învinui întotdeauna pe oameni; când nu vor să vină la Hristos, păcatul este cel care îi ţine la distanţă.

Cel care nu predică aşa, mi-e teamă că nu Îi este credincios nici lui Dumnezeu nici conştiinţei sale.

Mergeţi acasă cu acest gând

„Prin fire sunt aşa de depravat că nu voi vrea să vin la Hristos, iar acea răutate a naturii mele este păcatul meu.

Datorită lui, eu merit să fiu trimis în iad.” Iar dacă acest gând folosit de Duhul nu te umileşte, nici un alt gând nu va reuşi. În această dimineaţă nu am predicat înălţând natura umană ci am umilind-o.

Dumnezeu să ne smerească pe toţi.

Amen.

2 Decembrie 1855 de către REV. C. H. Spurgeon
la New Park Street Chapel din Southwark, Londra

by Insula Ekklesiaby Insula Ekklesia

În ochii Lui am fost ca una care a găsit pacea(marturie)

untitledioiplöäüM-am născut într-o familie de ortodocşi care ţinea cu regularitate zilele, praznicele, sfinţii!

Se punea mare accent pe credinţa strămoşească!

Am fost dată la orfelinat până la varsta de 3 ani, când sora tatălui meu a dorit să ia de crescut o fetiţă de la orfelinat… Neştiind de existenţa mea, când a căutat în dosare să vadă numele meu, a descoperit cu emoţie că de fapt eram nepoata ei…

Cât de mare este Dumnezeu… El pregăteşte celui orfan o casă!

Pe cea care m-a născut nu am cunoscut-o decât la 20 de ani, şi atunci m-am dus eu să o caut… nu că ar fi meritat efortul. Dar doream să-i trag o săpuneală… În mintea mea de copil, de la vârsta de 5 ani când am ştiut adevărul cu privire la părinţii mei, am judecat-o foarte mult… şi, sincer, am urât-o! Stăteam ore în şir în faţa oglinzii şi îmi închipuiam că vorbesc cu ea… şi atunci plângeam pe corzile viorii, căutând să găsesc răspunsuri la întrebările mele copilăreşti:

”De ce nu mă caută? Oare nu se întreabă dacă la orfelinat se ţin Paştele, Crăciunul?

Eram primul ei copil… cum a avut inimă să mă dea la orfelinat?” – acestea erau întrebările mele… Tatăl… era un beţiv şi de multe ori am stat internată în spital cu nasul spart şi ochii cât cepele din pricina pumnilor lui… În perioada aceea am strâns multă amarăciune, de care numai Duhul lui Dumnezeu m-a vindecat!…

Mama, cea care m-a luat şi m-a crescut, mi-a dat toată dragostea şi grija unui părinte adevărat… m-a iubit foarte mult, iar eu eram tare legată sufleteşte de ea…

Am fost un copil liniştit şi blând, dar greutăţile şi încercările prin care am trecut în copilărie din pricina tatălui m-au făcut să tratez cu indiferenţă prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea, astfel că pe la 19 ani am înghiţit vre-o 30 de diazepane… mă săturasem de viaţa pe care o duceam… şi pe când eram întinsă pe patul spitalului, cu perfuzii în mâna, dintr-o dată mi-am văzut trupul întins. Am ieşit din trup, am văzut cum toţi fugeau încoace şi încolo ca să mă aducă la viaţă, am vazut-o pe draga mea mamă cum plângea şi striga: „Dana, nu muri, mamă!”… chiar dacă aş fi vrut să-i spun ceva, ea nu mă vedea! Am văzut cum a venit la mine un bărbat foarte înalt, nu i-am văzut faţa, dar era îmbrăcat în haine albe… M-a luat de braţ şi am început să zbor…

Binecuvântate clipe!!! Doamne… Cum va fi la răpire??? Când vom zbura ca porumbeii înspre Cel ce a fost mângâierea noastră, cât am fost pe pământ…

Împreună cu acel om am trecut prin tavan, printre stele… Ce minunat!

Nu ştiam ce-i cu mine! Ştiam că lăsasem trupul acolo jos… dar de fapt eram tot eu şi zburam… şi dintr-o dată ne-am oprit într-o grădină plină de pomi, de flori, de soare… era ceva contrastant faţă de ce lăsasem pe pământ!

Era deosebit! Îngerul de langă mine (căci ştiam că omul acela era îngerul meu păzitor) aştepta verdictul lui Dumnezeu! De rai nu eram bună… de iad… nu aveam aprobarea! Dar, dintr-odată, cam la 3-4 metri de noi a aparut un OM îmbrăcat cu haină albă, până la pământ, şi încins cu un brâu foarte lat, de aur, la mijloc! Acel OM nu a vorbit cu mine, dar i-a spus celui de langă mine:

„Nu acum! Du-o înapoi pe pământ, căci trebuie să se întâlnească cu Mine!”… Eu nu am ştiut cine este acel OM! Dar la clipeala ochilor m-am trezit în spital! Îmi revenisem! Şi marea mea întrebare era: cine era acel OM? Îmi rămăsese gândul la acel brâu de aur!!!

Căci nu mai văzusem aşa ceva!

Apoi anii au trecut, devenisem rea, nu mă mai înţelegeam cu nimeni, iar cuvântul „iertare” era considerat o slăbiciune… Ştiam că nu fac bine, dar nu aveam puterea să nu fac răul… Prin Harul lui Dumnezeu, am lucrat într-o unitate militară şi prin anul 1993 eram pusă cam des la serviciul de zi… Eu tot comentam şi mă certam cu toţi, zicând că tot pe mine mă pune? Dar Domnul avea un plan…

Acolo am întâlnit un soldat prin care Dumnezeu m-a trezit… Eu îl vedeam pe el că e atât de liniştit şi tot ce-i spuneam să facă, făcea… Într-o zi îl întreb: ”măi, copile, tu nu cumva eşti pocăit?” – eu nu ştiam sensul cuvântului „pocăinţă” – iar el îmi răspunde:

“O, doamnă… nu sunt aşa cum ar trebui să fiu”, iar eu m-am îngrozit şi am zis: ”Dacă tu, care nu bei, nu fumezi, nu înjuri… şi spui că nu eşti aşa cum ar trebui să fii… atunci eu, care le fac pe toate… înseamnă că mă duc în iad… Doamne, mă duc în iad… n-am fost niciodată pe acolo, dar nu simt nevoia…” Şi atunci am început să plâng… au urmat multe zile de zdrobire, de zbuciumare sufletească… Plângeam mult şi într-o zi, pe când plângeam şi spuneam Domnului: “Doamne, eu ştiu că nu sunt vrednică de Tine… ştiu… dacă mor în noaptea asta, mă duc în iad…

Dar, Doamne, aş vrea să fiu mântuită… Ortodocşii spun într-un fel, iehoviştii în alt fel… Doamne, ce să fac? Care este Calea?…” Şi m-am culcat plângând…

Dar… Binecuvantat să fie Cel ce este viu! Cel Sfânt şi Atotputernic!

Şi dacă o inimă Îl cheamă, EL, care a făcut urechea şi gura, aude şi răspunde! Slăvit să fie Domnul! M-am culcat plângând şi am visat că zbor!… Ce minunat! Era un cer plin de stele… La un moment dat, în faţa mea a apărut acel OM! cu brâul de aur încins la mijloc! L-am cunoscut! Era Domnul! Era Isus! Adevărul suprem! Calea şi pacea, pe care le-am căutat o viaţă întreagă! Viaţă de păcat si amărăciune! O viaţă fără pace! Dar am găsit pacea! O pace sfântă!

Când L-am văzut, m-a luat de mână, m-a pus în dreapta LUI şi mi-a spus aşa:

“Acum va fi răpirea, acum toţi copiii Mei vor veni la Mine…

Du-te înapoi pe pământ să vezi ce a ajuns pământul în urma răpirii!”… Iar eu am zis: Doamne, e atât de bine aici la Tine… nu vreau să mai merg înapoi. (eu simţeam că pluteam în pace!)…

Dar Domnul mi-a spus din nou acelaşi lucru, iar la cuvântul Domnului am coborât şi am văzut pământul aşa cum arată în atlasele geografice… Arată ca o cărămidă arsă de foc… În timp ce coboram, respiram din ce în ce mai greu, în aer erau ca nişte straturi de pâclă, din ce în ce mai dense, care îmi îngreunau respiraţia! Pământul arată ca o cărămidă arsă de foc, iar din el ieşeau flăcări de foc până sus… Am coborât mai mult şi am ajuns pe pământ… Nu erau oameni, dar am văzut cai care înotau în sânge până la zăbală!

Atunci m-am uitat în sus şi am strigat: Isuse, nu mă lăsa!…

Am început să zbor din nou şi parcă dădeam fiecare stea la o parte cu mâna şi Îl căutăm pe Domnul! Apoi m-am trezit, dar aveam altă nedumerire: în vis, Domnul îmi spusese de răpire şi copiii Lui…

Am zis: ”Doamne, niciunde nu am auzit de vreo răpire a copiilor Tăi… Care sunt copiii Tăi? Ortodocşii nu au spus nimic despre aşa ceva… şi nimeni, nici preotul, nici parinţii, nici profesorii…” Dar Dumnezeu este credincios şi drept! M-a călăuzit prin Cuvantul Scripturii, prin multe vise şi vedenii. M-a ajutat să închei legământul prin apa botezului, bucurându-mă de prezenţa Lui…

El şi-a împlinit promisiunea, m-am întâlnit cu EL, şi de atunci, casa mea a devenit un colţ de rai…

Inima mea a primit pacea şi bucuria care nu pot fi exprimate în cuvinte… Mulţumesc Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în viaţa noastră, pentru minunea naşterii din nou… pentru Duhul Sfânt…

Nimeni nu m-a putut schimba…

Singurul care s-a aplecat până în mizeria mea şi mi-a schimbat viaţa, gândirea, a fost, este şi va fi cât vor ţine cerurile şi pământul: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu…

“În nimeni altul nu este mântuire,

căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!”

(Faptele apostolilor 4:12)

Danita Daniela
SURSA http://www.resursecrestine.ro/eseuri/11617/in-ochii-lui-am-fost-ca-una-care-a-gasit-pacea

imagesCAUTG58S - Kopie28011_441921095862391_556479063_n - Kopie

Ai grija pe cine primesti in casa :un inger sau un drac ?!(partea a doua)

Dragii mei ,

pentru ca timpul zboara  m-am gandit sa ma grabesc cu  partea a doua sa nu ziceti ca sunt rea si va tin asa in suspans  plus ca atunci cand promit  ceva sau am o  programare imi place sa o rezolv cat mai repede ca nu cumva sa uit sau sa nu mai pot face , onora promisiunea 🙂

                  Cine vrea sa invete invata in fiecare zi iar cine nu vrea poti sa rastorni carul cu intelepciune pe el ca tot nu se prinde nimic de el….Ferice de cine isi deschide inima si mintea la cuvintele intelepte 🙂  caci

„Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge întruna. „Prov.18:4

Pentru cei care nu ati citit partea intai o puteti citii AICI….Hai cititi-o repede si apoi reveniti caci va astept 🙂

                                          Deci fara sa mai stea mult pe ganduri crestina noastra  observa situatia fara revers din casa ei….Cand incepea sa analizeze fiecare discutie, fiecare  moment si fiecare intamplare din casa ei  i se parea ca viseaza…dar nu orice vis ci un vis urat ,un cosmar chiar….

Sa fi in casa ta, sa nu te simti bine,sa nu poti sa faci ce vrei , sa nu poti sa-ti desfasori activitatile caci o persoana straina e acolo cu influente negative,prin diverse metode si mai ales prin faptul ca se baga in discutile familiei si mai ales a sotilor….

Nimic nu poate fi mai dureros decat sa vezi ca cel de langa tine e atasat mai mult de un strain decat de tine ,mai mult de hobby lui decat de sotie …..

Dureros sa ti in tine totul , sa nu poti sa comunici cu cel de langa tine durerea  din suflet ….

Sa te deschizi la altcineva e foarte riscant caci prietenii adevarati sunt tot mai rar si sufletul nostru e ca o  floare care daca se deschide unde nu trebuie risca sa fie calcata in picioare

si apoi sa se inchida poate pe o perioada mai indelungata si apoi foarte greu sa se redeschida din nou….

Sufletul ei era ca o floare ofilita care nu mai avea nici o picatura de tarie ca sa strige dupa ajutor la

Dumnezeu IZVORUL MINUNAT care uda si reimprospateaza sufletele noaste….

Acum il avea inaintea mintii ei pe sotul ei care era putin schimbat ,chiar ciudat si care nu comunica cu ea asa cum o facea altadata….Pe alt plan era si acest tanar care  pe zi ce trecea era tot mai mult o povara pentru ea pe care nu stia cum sa o rezolve…..

Pe langa toate acestea era si munca fizica in familie:copii,spalat,gatit,etc lucruri care o slabeau si  o surmenau ca sa nu ii mai ramana  timp de relatia ei personala  cu Domnul si cand e putina rugaciunea,putin timp pentru meditatie din Cuvant atunci  omul din interior devine slab si neputincios si daca nu exista  suficienta veghere atunci el se imbolnaveste si cu timpul moare si moartea spirituala e cea mai groaznica moarte….

Daca urmarim cu atentie versetul din 1 Cor 11:30

” Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm”        vom observa  acest aspect mai ales in ultima parte unde  spune ca nu putin dorm .Sunt sigura ca nu se referea la somn ca la o  stare fiziologică  ci la un somn spiritual….

                    Problema era caci zi de zi se analiza si incerca sa intealeaga principiul dragostei ( 1 Cor. 13 )  care cred ca cel putin o data orice om la citit sau auzit dar nu stiu cati au incercat sa il aplice in vietiile lor….

                    Dragostea e frumoasa si suntem chemati sa traim zi de zi in ea

dar cand vezi ca cineva profita,te dispretuieste si nu vede nimic din dragostea ta ci te vede chiar invers atunci lucrurile se schimba….Teoria e frumoasa si sunt multe invaturi una mai interesanta ca alta dar trebuie tinut cont ca

in viata situatiile sunt unicate si necesita solutii unicate …..

               Pe crestina noastra o cerceta mereu cuvintele pe care le avea in inima in legatura cu suferinta Domnului Isus si a martirilor care au suferit si se gandea caci poate Domnul are un plan cu acest tanar si ca nu degeaba a ajuns in casa ei dar nici un raspuns nu primii inca la rugaciunile ei ….

      A trecut o perioada buna de timp si dupa unele discutii cu sotul lucrurile au inceput putin sa se indrepte ….Tanarul mai mult fortat decat de buna voie pleca zi de zi sa caute de lucru si o chirie caci deja lucrurile degenerase mult de tot si minciunile lui nu mai erau acceptate….

                       Sotul cu o inima mare il ajuta sa isi gaseasca un loc bun de munca si o perioada scurta era pace in familie pana cand tanarul devenii tot mai nemultumit cu oboseala care isi spunea cuvantul dupa o zi de munca ….

                            Sotia era tot mai pornita sa stea de vorba cu sotul ei care intre timp isi uitate indatoriile de sot , tata si CAP al familiei…..

Copiii nu sunt doar de decor intr-o familie si nici sotia nu e datoare sa se ocupe singura de educatia lor ci impreuna cu sotul iar sotul e dator sa isi faca timp pentru proprii copii chiar si cand  sunt  mici si sa nu astepte acel dureros 

PREA TARZIU 🙁

   Sotul deasemena sa isi indeplineasca datoriile de sot fata de sotie si sa stea cu ea, doar ei doi  cel putin de 2 ori pe saptamana   si sa nu neglijeze  nici un aspect din relatia lor caci orice minus se aduna si mai tarziu se simte si acel gol nimeni nu va mai putea sa il  umple 🙁

                In familia lor nu mai exista acel timp nici macar o data pe luna si asta pentru ea erau mari semnale de alarma urmand sa apeleze cu incredere la bunul Dumnezeu care are un ocean de solutii la cea mai mica problema a omului  doar ca omul uneori nu aude vocea Lui ,raspunsul Lui fie din cauza pacatului.

  (Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte! Isaia 59 :1-2)

fie din cauza unei conexiuni slabe cu CERUL , rugaciunea fiind legatura intre el si Dumnezeu care doreste o

inchinare simpla dar sincera

( închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. Ioan  4.23 )

                             Asadar lucrurile se indreptara dintr-un anumit punct de vedere dar inca existau aspecte ,unele dintre ele chiar foarte importante care inca nu erau rezolvate si necesitau o atentie aparte….

  Toata problema era ca sotul ei  nu vedea pericolul si prapastia din jurul lor ,nici nu observase schimbari majore in  familia lor,pe cand sufletui ei era asa de ofilit caci se gandea ori se ofilieste cu totul ori va fi improspatata de la IZVORUL NESECAT ( celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieţii fără plată! Apoc 22.17 )

                                 Cateodata nu sti cum sa actionezi si doar te rogi si spui Domnului  :

Doamne eu nu am gasit nici o cale de iesire din aceasta situatie dar  Tu cu siguranta ai una deja pregatita  si te rog sa o aplici acum caci asteptarea  e prea grea pentru  sufletul ofilit care doreste sa laude pe Creator nu sa se framante toata ziua cu probleme si sa caute solutii….

„O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. Prov 12.13)

                   Domnul a fost bun cu sufletul ei si intr-o zi  tanarul a plecat asa inopinant dar ea inca  continua sa il poarte in rugaciune caci stie ca  si el are nevoie de Domnul Isus ,de mantuire si iertare ….

                     Cu drag din drag Angela Insula Ekklesia

untitledhköofelicitare 67_by Insula Ekklesia

Povestea trista a unui porumbel !

Povestea mea incepe in urma cu cativa ani cand aripile mi s-au frant si am inceput sa zbor prin credinta…

Sunt un porumbel cu aripi frante si am sa va duc prin lumea-ntreaga ,prin toate colturile lumii si am sa va spun multe povesti ,mai vesele sau mai triste .

La unele veti plange dar v-as ruga sa nu plangeti ci sa intelegeti ca asa e viata ,cu bucurii si tristeti ,cu lacrimi si vise neimplinite,cu doruri si dezamagiri….

Zborul meu se va incheia intr-o zi mai curand sau mai tarziu asta nimeni nu stie caci venim pe rand si mergem pe sarite si oricum cu o moarte suntem cu totii datori iar

moartea e doar o virgula,nu e punct….

Si pentru ca timpul zboara si vom regreta fiecare clipa risipita ,fiecare gand nescris m-am oprit azi sa imi (va ) amintesc caci

VORBELE SE DUC DAR SCRISUL RAMANE! ( VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT! )

si poate aceste cuvinte vor folosii cuiva chiar daca numai unei singure persoane eu voi fi cel mai fericit ca am lasat o urma,un semn,un gand spre cer….

Viata mea a inceput in cer

cand Cineva a hotarat sa vin pe pamant printre muritori si de atunci zbor si zbor desi acum zbor mai greu caci  am aripile frante ,lovite de viata,incarcate de suferite ,de suferintele  altora caci pentru suferintele mele nu mai am lacrimi nici nu mai simt durerea …

M-am obisnuit cu ele si ma intreb daca am parcurs drumul pe care ar fi trebuit sau am deviat de la adevaratul  drum si de aceea soarta  nu mai tine cu mine….

Copilaria mi-a fost furata ,nu am putut sa ma bucur de ea si nici de familie asa cum se bucura alti copiii….

Trecutul cu trecutul ,prezentul cu prezentul si viitorul cu viitorul…

Ce folos sa ma plang de trecut ca nu-l mai pot schimba oricat as incerca de aceea incerc si ma lupt sa nu mai ma uit in urma caci e numai cenusa si prag,numai durere si tristete,numai inimi frante si suflete zdrobite…

Cand am crescut mare m-a inundat lumina si am primit o noua viata apoi am umblat in lumina si zburam atingand cerul

Intr-o zi zborul meu s-a intrerupt apoi am am zburat in alta directie …

Credeam ca zbor spre fericire dar nu era asa,ci  a fost un drum opus la tot ce am visat ,la tot ce am sperat…

Cand mi-am dat seama ca sunt pe un drum gresit era prea tarziu caci nu mai era cale de intoarcere…:(

Am incercat sa-mi fac prieteni dar pe toti i-a smuls vantul de langa mine iar pe altii i-a retinut problemele ,familia,egoismul si munca.

Pe unii prieteni mi i-a furat munca,i-a facu robi,pe altii i-a dus lumea pe caile ei si nu au mai gasit placere sa stam de vorba despre cele ceresti care nu mai erau acum pricina de bucurie si lauda ci devenisera o povara 🙁

Of…cata durere atunci  mi-a sfasiat inima…

Fara prieteni viata e goala ,fara soare si fara speranta.

Cand am incercat sa trec peste ,sa iert mai mult si sa iubesc mai mult m-am trezit aruncat in drum si de atunci „colind” strazile si ma opresc pe la casele oamenilor si le ascult durerile si apoi le iau si le duc mai departe in zarile albastre ….

Calatoresc si innoptez pe la vreo casa saraca unde primesc ceva de mancare caci bogatii nu au o bucatica de  paine pentru mine ,au inima de piatra uitand ca

exista CINEVA care are in evidenta Lui toate lucrurile si va rasplatii fiecare fapta si mai ales fiecare mana intinsa unui sarman….

Cand e cald si frumos  ma opresc pe campul verde si sarut florile si le spun cateva povesti adevarate caci de minciuni e plina lumea si adevarul e tot mai rar vazut….

Cateodata zbor asa de departe caci nu mai imi vine sa ma intorc dar toti ma cheama si spune ca mai trebuie sa stau cu ei iar cateodata nu am putere sa zbor nici un metru ci doar ma tarai pana vine o mana blanda ocrotitoare si ma ridica si imi aduce aminte de HAR …

E trista viata mea caci inima mi s-a umplut de intristare si o tin bine caci daca ii dau drumul as umple pamantul de suferinta  mea care tot o adun caci suferinta celor din jur ma ingreuneaza dublu …dar ce pot sa fac decat sa sarut pacea si bucuria,speranta si dragostea ….

                                                          Sfarsitul primei parti  🙂

                                                                                                     by Angela Insula Ekklesia 

NU UITA !

Te poti abona la postarile acestui blog 🙂

Tin sa te anunt caci postarile acestui blog cuprind

o diversitate

de mesaje,meditatii,marturii,muzica crestina,meditativa(relax ) si clasica,

documentare,filme crestine,carti gratis de citit,maxime si cugetari,articole de sanatate,surprize 🙂 curiozitati,diverse….
Click
Aboneaza-te prin e-mail

Click RSS Feed

Click
Urmareste-ma pe Twitter

Lasa-mi un comentariu ca sa stiu ca ai trecut pe aici si sa iti intorc vizita!

GOD BLESS YOU MY VIZITORS!

Viata e un dar ,aveti grija de ea!!! Attention!!!

Dragii mei

acest tanar din videoclipul de mai jos i se pare ca e un erou …

Dar a fi la 215 M inaltime fara o siguranta nu este un act de curaj ci poate chiar o dovada de ….

Recent am aflat de 2 persoane cunoscute ca au decedat 🙁

Unul era un credincios pe care l-am cunoscut pe net .Chiar daca nu l-am cunoscut personal totusi faptul ca era in lista mea m-a afectat putin.

Era receptiv la mesajele mele desi stia ca multe sunt mass dar totusi cand era o maxima mai nepotrivita imi atragea atentia si ma bucuram ca cineva ma corecteaza 🙂

Mi-e greu sa il sterg din lista

dar in acelas timp ma bucur sa stiu ca e acasa la Domnul caci viata lui era predata in mana Mantuitorului .

Viata ta ,inima ta,umblarea ta,gandurile tale sunt predate in mana CELUI VIU ,DUMNEZEU ATOTPUTERNIC sau te crezi cumva stapan pe ceasul mortii ?!

A doua persoana care a decedat zilele acestea este sotul unei crestine deosebite.Nu era in randul celor credinciosi dar era un om bun si nimeni nu stie sau mai bine zis nimeni nu are dreptul sa se pronunte asupra unui suflet…

Sunt suflete care se predau Domnului in ascusul inimii lor si nu spun la nimeni sau nu mai ajung momentul sa spuna….Sunt cazuri si cazuri…de aceea e bine sa nu ne pronuntam…

Domnul stie inima si adancul fiecarui suflet.

Ceea ce e de folos in aceste momente e sa ne rugam pentru familile  indoliate si

sa ne cercetam fiecare personal daca suntem gata pentru momentul plecarii noastre de pe Pamant

caci clipa si ceasul mortii nu este in mana noastra dar faptul de a fi curati si placuti Domnului este in puterea noastra .

Asadar sa urmarim pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.( Evrei 12:14 )

Cu drag din drag Angela I.E.

http://www.youtube.com/watch?v=HmmZNTp0CQs&feature=related

Alin Lolos (Blaine) la Cetatea Oradea -video-marturie

Meditatia zilei (05.07.2012) CEL MAI SIGUR LOC

Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.

Ioan 10.28

Noi credem în siguranţa veşnică a celor sfinţi. Întâi, pentru că ei sunt ai lui Christos şi El niciodată nu îşi va părăsi oile pe care Şi le-a cumpărat cu sângele Său şi le-a primit de la Tatăl Său.

Apoi, pentru că El este Cel ce dă viaţa veşnică şi, dacă ea este veşnică, şi siguranţa lor este veşnică şi ei nu pot sfârşi în iad, ci în cer, la Dumnezeu.

Dacă viaţa spirituală s-ar putea stinge, desigur că ea n-ar mai fi viaţă veşnică, ci viaţă vremelnică.

 Dar Domnul vorbeşte despre viaţa veşnică şi aceasta de fapt exclude posibilitatea ca ea să aibă un sfârşit.

Observaţi apoi că Domnul în mod expres spune: „în veac nu vor pieri”. Atâta timp cât cuvintele au un înţeles, aceste cuvinte ale Domnului Isus îi asigură pe cei credincioşi că nu vor pieri. Cea mai încăpăţânată necredinţă nu poate forţa înţelesul acestei afirmaţii a Domnului.

Apoi, pentru a nu lăsa vreo îndoială,

El declară că cei ai Săi sunt în mâna Sa,

din care nici un vrăjmaş nu-i va putea smulge.

Desigur, acesta este un lucru care nu este cu putinţă nici căpeteniei iadului.

 Suntem în cea mai mare siguranţă, fiind în mâna unui Mântuitor atotputernic.

Partea noastră este să dăm la o parte orice teamă firească şi orice încredere în noi înşine, şi să rămânem plini de pace, ascunşi în mâna Răscumpărătorului nostru.

de C.H.Spurgeon

Versetul zilei

 Da, cei neprihaniti vor lauda Numele Tau, oamenii fara prihana vor locui inaintea Ta   Psalmul 140 :13

Gandul zilei

Cine nu invata zilnic ceva moare incetul cu incetul si lumina lui se stinge cand are mai mare nevoie de ea    ( Angela I.E.  )

O scrisoare de la un prieten din IAD (video-eng.-rom.)

Marturia unui sportiv de extremsport (video eng.-rom.)

Interviu in exclusivitate cu FOSTUL MAGICIAN Alin Blaine

                                      Dragii mei

in primul rand sa-I dam slava Domnului Dumnezeu care lucreaza si azi in chip minunat

(A Împăratului veşniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu, să fie cinstea şi slava în vecii vecilor! Amen 1 Timotei 1:17 )

Intr-o zi primesc un mesaj pe Mess unde sunt atentionata ca un iluzionist la un program de scamatorii ( danger escape (26 mai 2011) vorbeste despre Dumnezeu.

M-am uitat fara sa banuiesc nimic  iar  apoi dupa mai multe cercetari ajung pe site-ul lui…Acolo asa cum am obiceiul 🙂 dau clic la pagina „Despre” ,cercetez mai intai site-ul apoi citesc articolele site-ului respectiv…..

Spre surprinderea si mirarea mea citesc ca de un an de zile

 a renuntat la magie spre slava Domnului.

AICI    si   AICI    am postat deja marturiile lui minunate scrise si video

Fostul magician Aline Blaine doreste ca fiecare sa retinem caci Alin Blaine  a murit si el de acum se va chema cu numele lui original Alin Lolos

M-am bucurat sa am onoarea sa vorbesc cu el de mai multe ori si sa pastrez legatura cu astfel de oameni minunati…

Despre el ar fi multe de povestit dar el doreste sa nu il cautam pe el ,sa nu ne uitam la fata omului ci sa ne indreptam privirile spre CEL CE POATE TOTUL si sa ne dorim din toata inima ADEVARUL ( Dar Tu ceri ca adevărul să fie în adâncul inimii: fă, dar, să pătrundă înţelepciunea înăuntrul meu!  Psalmul 51:6)

caci

 Adevarul e minunat (veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.” Ioan 8:32 )  si se ne poate calauzii pe calea cea dreapata si astfel sa ne petrecem vesnicia alaturi de Cel care ne-a mantuit Domnul Isus  Christos  (  Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Christos ” 1T imotei 2:5

Adresa blog-ului  de Mess este parereataconteaza1  ID    (Numai cu El biruiesti )

 iar acest INTERVIU nu este unul oficial ci unul de prietenie si colaborare in dragoste 🙂

 

Numai cu El biruiesti: ce faci ?
Numai cu El biruiesti: buna dimineata 🙂
Alin L: neata
Numai cu El biruiesti: cum esti ?
Alin L: sunt in harul lui Dumnezeu
Numai cu El biruiesti: pot sa-ti pun cateva intrebari ?
Alin L: da
Numai cu El biruiesti: Cum ai inteles ca religile ,bisericile nu aduc mantuirea caci multi nici dupa zeci de ani de pocainta nu inteleg aceste adevaruri pe care tu le-ai inteles in asa scurt timp
Numai cu El biruiesti: ?????????????????

Alin L: am inteles
Alin L : Dumnezeu m-a facut sa inteleg
Alin L: sunt ce sunt numai prin harul lui Dumnezeu
Alin L: 1 cor 15:10
Numai cu El biruiesti: Unde te-ai botezat?
Alin L : in apa
Alin L: te referi in ce bis?
Alin L: sau
Numai cu El biruiesti: slava Domnului
Numai cu El biruiesti: da in ce bis
Numai cu El biruiesti: ?
Alin L: nu asta e important
Alin L: sti bine
Numai cu El biruiesti: ok
Alin L: nu un cult
Alin L: sau o religie a murit pt tine
Alin L: ci Christos
Alin L: Domnul
Numai cu El biruiesti: amen

Numai cu El biruiesti: Ce citesti pe langa Biblie ?
Alin L: Biblia e principala
Alin L: e clar
Alin L: dar sunt si carti bune
Alin L: nu cu tente religioase sau doctrine ale unor religi
Alin L: ci Biblia
Numai cu El biruiesti: Omul spiritual e o carte scrisa de Wachman Nee un martir din China…e cea mai grea carte adica e adanca ,e un studiu la Romani
Alin L: il am pe John stot
Alin L: sau Charlie liter
Numai cu El biruiesti: deci esti deschis si pentru alte carti crestine serioase fara tenta religioasa…frumos
Numai cu El biruiesti: ma bucur
Alin L: absolut
Numai cu El biruiesti: ce ganduri ai pentru viitor ?
Alin L: pai sa nu fiu cu inima impartita
Alin L: sa stau in harul lui dumnezeu asa cum vrea dumnezeu prin duhul sfant in numele lui isus hristos
Alin L: si sa il propovaduiesc oriunde
Numai cu El biruiesti: amen minunat
Alin L: ce rost are viata fara cel ce a facut viata?
Numai cu El biruiesti: adevarat
Numai cu El biruiesti: si pe alte planuri ???
Alin L: daca  Dumnezeu imi va da o fata
Alin L: o sa ma insor

Alin L: dar
Alin L: doar daca  Dumnezue vrea
Alin L: nu caut
Alin L: stau linistit
Numai cu El biruiesti: cred ca te cauta fetele 😉

Alin L: ma cauta degeaba
Alin L: ele nu inteleg ca  daca Dumnezeu nu face
Alin L: nu poate sa fie nimic
Numai cu El biruiesti: asa-i
Alin L: am inteles unele lucruri
Alin L: defapt
Alin L: Domnul m-a facut
Alin L: sa inteleg
Alin L: am trait prea mult in pacat
Alin L: si eu consider
Alin L:  ca  omul care face pacat
Alin L: se ridica mai sus de Dumnezeu
Alin L: pentru ca  nu se supune Lui
Alin L: ci vrea altceva
Alin L: de acia pacatul este urat de Dumnezeu
Alin L: dar slava Domnului ca  iubeste pacatosul
Numai cu El biruiesti: foarte  mult
Numai cu El biruiesti: poti sa descrii ce inseamna pocainta ?
Alin L: Pai
Alin L: pocainta este atunci cand raspunzi la cercetarea Duhului Sfant atunci cand te face sa vezi ca esti pacatos
Alin L: ca tot ce faci este numai pacat
Alin L: si ca ai nevoie de Isus Christos
Alin L: de jertfa unica
Alin L: data de insusi Dumnezeu
Alin L: nu de oamenii
Alin L: pocainta fata de Dumnezeu
Alin L: fata de dreptatea Lui
Alin L: si credinta in Christos Isus
Alin L: asta este nasterea din nou
Alin L: ioan 3
Alin L: atunci Dumnezeu da Duhul Lui
Alin L: cel sfant
Alin L: la convingerea de pacat si vointa sa lasi pacatul
Numai cu El biruiesti: De ce totusi unii care au experimentat aceasta si au trait o viata curata se intampla ca dupa un timp sa slabeasca in credinta si sa se intoarca in lume unde e moarte ???
Alin L: pentru ca
Alin L: asa cum spune Domnul Isus
Alin L: in matei 13
Alin L: samanta cade in 4 forme
Alin L: 4 tipuri de pamant
Alin     L: cei ce se lasa
Alin L: nu au avut pamantul bun
Alin L: citeste matei 13
Alin L: se vezi
Alin L: pilda semanatorului
Numai cu El biruiesti: oare nu s-au pocait cu adevar sau sunt incercari ale vietii???
Numai cu El biruiesti: eu cred ca Domnul ii va ridica si pe ei
Alin L: posibil dar
Numai cu El biruiesti: mie mila sincer de ei
Alin L: diavolul nu sta degeaba
Alin L: fura samanta buna
Alin L: si inabuse cu tot ce poate samanta
Alin L: dar ei uite
Numai cu El biruiesti: asa-i
Alin L: 1 ioan 2:19 Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci, dacă ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci au ieşit, ca să se arate că nu toţi sunt dintre ai noştri.

Numai cu El biruiesti: ma bucur ca esti tare in credinta
Numai cu El biruiesti: amen
Numai cu El biruiesti: alte planuri mai ai ? vrei sa parasesti Romania ?

Numai cu El biruiesti: te cauta multi in Brasov …cum faci fata?
AlinL: Domnul le stie pe toate
Alin L: atunci cand il cunosti personal e diferit fata de cum ai trait pana acum
Alin L: sa sti
Numai cu El biruiesti: amen
Numai cu El biruiesti: te cauta multi in Brasov …cum faci fata?
Alin L: ma cauta multi din lume
Alin ´L: dar e trist ca  nu il cauta pe Christos
Alin L: dar
Alin L: ce pot eu sa fac pentru  ca  ei ma cauta
Alin L: decat asta :
Alin L:  Căci Dumnezeu, care a zis:

„Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos.

Numai cu El biruiesti: Amen minunat
Numai cu El biruiesti: ai spus ca iti place sa citesti dar predici asculti ? ai un predicator preferat ?
Alin : pai si acum eu ascult predici
AlinL: nu poti trai doar citind
AlinL : ci treb sa si asculti
AlinL : si atunci cand citesti, asculti, inveti si memorezi Cuvantul lui Dumnezeu vei fi asa :
Alin L: Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura.”

Alin L: numai atunci vor curge rauri de apa vie
Alin L: adica din duhul lui cel Sfant
Numai cu El biruiesti: amen
Numai cu El biruiesti: e minunat ca esti la dragostea dantai si iti doresc sa ramai tot asa …nu caldicel nici rece CI IN CLOCOT  (Apoc 3:16 )
Numai cu El biruiesti: Cum iti petreci ziua ?
AlinL : azi?
AlinL : sau
AlinL: oricare zi
Alin L: ?
Numai cu El biruiesti: de cand te-ai pocait
Numai cu El biruiesti: ai alta viata 🙂

Alin L: pai zilnic Dumnezeu ma impresioneaza

Numai cu El biruiesti: alt program
Alin L: il laud pe Dumnezeu
Alin  L: e bun
Alin L: e fantastic de  bun

Numai cu El biruiesti: Crezi ca conteaza mult sa ai un mentor spiritual matur in crredinta ???
Alin L: clar
Alin L: orice om are
Alin L: e bine sa ai un model
Alin L: langa tine
Alin L: desi cel mai mare model este Domnu Isus Christos
Alin L: e bine sa ai si aici un om
Alin L: matur in credinta
Alin L: ca tu care esti tanar si cu indrazneala
Alin L: de multe ori lucrezi fara experienta
Alin L: Domnul stie
Alin L: dar de aceia
Alin L: Pavel ii zicea lui Timotei
Alin L: toate lucrurile
Alin L: intelegi?
Numai cu El biruiesti: da sigur
Numai cu El biruiesti: Cam cum decurge o zi din viata ta ?
Numai cu El biruiesti: sau cum ar trebuii sa fie ziua unui crestin ?
Alin L: pai dimineata
Alin L: sau cand se trezeste
Alin L: omul
Alin L: are o zi in fata
Alin L: nescrisa
Alin L: dar totusi Dumnezeu o stie
Alin L: de aceia trebuie ca prima foaie din zi
Alin L: sa fie scrisa cu Dumnezeu
Alin L: in partasie cu El
Alin L: prin rugaciune si citirea Bibliei
Alin L: si dupa restul
Alin L: unii mergi la
Alin L: servici
Alin L: alti
Alin L: etc
Alin L: dar incepi ziua cu Domnul
Alin L: si a sfarsesti cu Dumnezeu
Numai cu El biruiesti: amen
Numai cu El biruiesti: Cum vezi tu postul ?

Numai cu El biruiesti: Tii  post ?
Alin L: da
Alin L: atat timp cat Mirele
Alin L: nu este cu mine
Alin L: da
Alin L: si sunt demoni si draci
Alin L: care ies asa cum Domnul a zis
Alin L: prin post si rugaciune
Alin L: asa ca da
Alin L: atunci cand Duhul sfant iti zice
Alin L: si te calauzeste
Alin L: atunci postesti
Alin ´L: fara mancare si apa
Alin L: in fata Lui
Alin L: Dumnezeu
Alin L: si El vede
Alin L: vede
Alin L: cum te smeresti
Alin L: si cu dragoste te cercetezi
Alin L: Isus le-a răspuns:

 „Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.

Alin L:  Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.

Numai cu El biruiesti: si cei bolnavi sau care iau medicamente cum sa tina post ?
Alin L:  Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post.”

Numai cu El biruiesti: amen
Alin L: pai unii pot sa tine o masa
Alin L: doar
Alin L: sau daca nu se poate
Alin L: Dumnezeu stie
Alin L: sti ei tin post
Alin L: in
Alin L: curatie si meditatie la Cuvantul  Domnului
Alin L: dar astia sunt cazuri
Alin L: speciale
Numai cu El biruiesti: da asa-i
Numai cu El biruiesti: e minunata marturia ta de  pe site
Numai cu El biruiesti: am pus-o si la mine pe blog  si am trecut site-ul tau
Alin L: e ok
Alin L: Isus Christos este minunat
Alin L: nu eu
Numai cu El biruiesti: amen
Numai cu El biruiesti: El e Domnul Domnilor de aceea ii spun mereu Domnul Isus Christos( ch e in lb greaca originala )
Alin L: da
Numai cu El biruiesti: mai ai frati surori ? locuiesti cu familia ? sz
Alin L: mai am o sora
Numai cu El biruiesti: mai mica
Numai cu El biruiesti: ?
Alin L: 3 ani aproape mai mare
Numai cu El biruiesti: si ea cum a reactionat ?
Alin L: stia de mult
Alin L: a zis sa nu renunt la tot
Alin L: ce sa zica
Alin L: ,,,
Numai cu El biruiesti: Dar citeai Biblia si inainte sau acum recent de un an ai primit o Biblie ???
Alin L: o am de la 13 ani
Numai cu El biruiesti: dar o citeai regulat ? parintii tai te duceau la biserica ?
Alin L: nu
Alin L: mergeam singur
Alin L: ai mei nu sunt pocaiti
Numai cu El biruiesti: tu mergeai la pocaiti ?
Alin L: da
Numai cu El biruiesti: aha
Numai cu El biruiesti: Dar acum un an te-ai pocait nu ?
Alin L: da
Alin L: Domnul mi-a dat har
Alin L: si cercetare
Numai cu El biruiesti: frumos

Alin L: fii  tare!
Alin L: in Domnul
Alin L: Isus Hristos
Numai cu El biruiesti: am nevoie
Alin L:
Numai cu El biruiesti: ca oxigenul

Alin L: iti dau ceva de citit?
Numai cu El biruiesti: da
Alin L: Psalmii 27 si 37
Alin L: si 2 Tim. 2.3.4
Numai cu El biruiesti: super ms mult

Numai cu El biruiesti: multumesc mult  si ii special pentru timpul acordat
Numai cu El biruiesti: chiar ca mi-a facut placere

Alin L: si mie 🙂
Alin L: o zi frumoasa

Numai cu El biruiesti: ms la fel

…..

Daca aveti intrebari

puteti sa i le lasati aici si in limita timpului disponibl va va raspunde.

Acum are o perioada mai aglomerata dar oricat de aglomerat e isi face timp pentru fiecare dar e important si noi sa avem rabdare si sa-l purtam in rugaciunile noastre

 

„”Exista milioane de oameni care inca nu iL urmeaza pe Hristos Domnul, nu sunt nascuti din nou.

Unii dintre ei merg la biserica si sunt membrii, chiar si conducatori, dar nu sunt nascuti din nou.

 Sunt crestini culturali, religia lor este ceva formal, de exterior.

Nu a existat o adevarata trezire interioara din moartea spirituala la viata spirituala.

Nasterea din nou nu este lucratea omului, nici un om nu poate produce nasterea din nou, nu poti sa produci lucrul acesta in viata ta. Dumnezeu este cel care o produce. Ea ni se intampla noua, nu o facem noi  sa se intample. 1 Petru 1:23 fiindca ati fost nascuti din nou nu dintr-o samanta care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvantul lui Dumnezeu, care este viu si care ramane in veac.

   Ioan 3: 7. Nu te mira ca ti-am zis: „Trebuie sa va nasteti din nou.”

   8. Vantul sufla incotro vrea si-i auzi vuietul; dar nu stii de unde vine, nici incotro merge. Tot asa este cu oricine este nascut din Duhul.”

 

   Toti care spun si sustin ca sunt ai lui Hristos Isus si inca se compromit in pacat, in religii, in poftele lumii si distractile scarboase , sunt morti, chiar de doua ori morti si daca nu se pocaiesc vor ramane morti fara CEL CE A FACUT  SI ESTE VIATA.

 Au doar o forma de evlavie, de fatada, o spoiala de crestinism si nu o relatie personala  sau viata de ascultare si iubire in Domnul Hristos Isus.” Alin Lolos


Anbelieve!INCREDIBIL!Iluzionistul Alin Blaine s-a pocăit (videos)

FARA CUVINTE !!!!

Iluzionistul Alin Blaine s-a pocăit ! Viaţa fără Domnul Isus este doar iluzie şi minciună !

Alin Blaine – danger escape (26 mai 2011)

http://www.youtube.com/watch?v=lzbSoEiBxrE&feature=player_embedded

VIATA MEA S-A SCHIMBAT :M-AM POCAIT!!!

                SUNT CRESTIN !!!

                  Anbelieve!!!

http://www.youtube.com/watch?v=CJwu7XUXD7c&feature=g-upl&context=G2b75c94AUAAAAAAAAAA

Alin Blaine – socheaza lumea!!!!

http://www.youtube.com/watch?v=1DqG4L96btc&feature=player_embedded

De ce Alin Blaine este interzis in casino ?

Pe site-ul lui   puteti sa cititi marturia lui si sa luati legatura cu el 🙂

Va spun sincer ca am plans cand am ascultat marturia lui video caci mana lui Dumnezeu se vede asa de clar si marturia lui e autentica avand in centrul pe Domnul Isus Christos,

Mielul care a fost injungheat ,

pretul platit pentru pacatele omenirii…

Cititi zilnic CUVANTUL CEL VESNIC BIBLIA

 SI ORICE SCHIMBARE PE CARE O DORESTI VA FI POSIBILA

 PRIN DOMNUL ISUS CHRISTOS ,REGELE REGILOR, IMPARATUL  IMPARATILOR

 DOMNUL DOMNILOR …..

Nu renunta la visul tau caci

exista un Dumnezeu care ,

atunci cand ajungi la capatul puterilor

iti va da

noi puteri

 dar tu continuati drumul

plin(a) de speranta si credinta!

                                               Angela I.E.

DE CE TREBUIE SA MA POCAIESC?

     Dragii  mei iata o intrebare frecventa si cat se poate de serioasa.

Am  citit un articol interesant si am selectat din el ideile care eu le-am considerat mai importante,mai esentiale…

 

1.Mantuit de pacat
“ Ea va naste un Fiu , si-I vei pune numele Isus , pentru ca EL VA MANTUI pe poporul Lui DE PACATELE SALE”(Matei 1:21)

Pacatele noastre sunt problema nu consecintele lor. Binenteles ca sunt consecinte ale pacatului , dar plata pacatului este MOARTEA , nu iadul etern. Evanghelia lui Christos nu sta in predicarea consecintelor pacatelor ci proclamarea adevarului ca Domnul Isus a venit sa ne mantuie de “ noi insine”

“ O nenorocitul de mine, cine ma va mantui de acest trup de moarte?”(Rom 7 :24)

Este foarte important pentru noi sa intelegem ca daca Christos a venit sa ne elibereze de pacat , atunci motivul pentru pocainta nu este ca ne temem de pedeapsa ci pentru ca vedem efectul distrugator al pacatului in viata noastra chiar acum.
Oamenii ar trebui sa raspunda la chemarea Evangheliei pentru ca au ajuns sa-si realizeze conditia pacatoasa nu de frica de ce le va face Dumnezeu. Pentru multi , acestea doua sunt unul si acelasi lucru , dar in functie de care din ele le accentuam , aceasta va afecta rezultatele pe care le vom vedea in vietile celor carora le predicam.

Daca noi vom predica oamenilor ca trebuie sa se teama de ce le va face Dumnezeu daca nu se vor pocai , noi nu predicam puterea evangheliei lui Christos care este mesajul dragostei aratat la Golgota dar in schimb noi predicam o evanghelie omeneasca , menita sa “ sperie oamenii catre rai”.

Acest mesaj are ca rezultat o evanghelie bazata pe frica care nu va aduce niciodata pace deplina , si in final mai mult va indeparta pe oameni in loc sa-I atraga la Dumnezeu. Acest tip de mesaj al fricii il prezinta pe Dumnezeu ca pe unul care tine o ura vesnica si nu ca pe unul care atat de mult a iubit lumea ca a murit pentru a-I elibera de robia pacatului.…………

Vrei sa stii ce spune Dumneze despre noi?

Pavel scria adunarii din Corint:” Ca adica Dumnezeu era in Christos , impacand lumea cu Sine , netinandu-le in socoteala pacatele lor…”(2 Cor 5: 19)

Ai retinut? Dumnezeu nu tine in seama pacatele lumii , sau cum spune Pavel atenienilor :

 Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta. De ce? Pentru ca El a impacat lumea cu Sine. “ Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea ….”

Dumnezeu iubeste oamenii , nu-I uraste.

 Adevarat , El uraste faptele firii pamantesti , dar iubeste omul. De aceea a trimis pe Fiul Sau , pentru ca ne-a iubit , nu pentru ca ne uraste.

Adevarul este ca Adam cand a pacatuit , Dumnezeu i-a spus exact care va fi consecinta :” Vei muri” Dumnezeu nu i-a spus niciodata lui Adam ca va arde intr-o groapa cu foc , despartit pentru totdeauna de El. A spus ca omul va muri , si omul a murit. Omul a murit spiritual in acea zi , si a inceput sa moara fizic tot in acea zi. Imediat omul a realizat ca se afla intr-un “ trup de moarte”care nu va produce decat moarte. Si daca omul continua in aceasta sfera de existenta , fara interventia lui Dumnezeu nu ar exista nici o speranta dincolo de mormant.
Adevarul simplu si clar este ca daca Christos nu ar fi venit si nu ar fi murit pentru noi si nu ar fi inviat , omenirea ar ramane pur si simplu moarta si s-ar transforma inapoi in tarana din care a fost facuta
.N-ar mai exista posibilitatea invierii , n-ar exista speranta unei vieti noi-numai moarte.

 Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu ca Christos a venit si a murit pentru oameni , ca a fost inviat pentru a devenit “ Invierea si viata” pentru ca oricine crede in El sa nu ramana intr-o stare de moarte-nici acum si nici dupa plecarea fizica din lumea aceasta.

Dragii mei , aceasta este evanghelia glorioasa a lui Isus Christos.

 Christos este Calea , Adevarul si Viata.

El este singura speranta pentru a scapa de pacat care ne impiedica sa traim adevarata viata.

Trebuie sa spunem oamenilor ca Dumnezeu ii iubeste. Trebuie sa le spunem ca au fost impacati cu El in Christos si ca nu tine seama de vremurile de nestiinta.

 Da , trebuie sa le spunem si de consecinta ramanerii in pacat – care este moartea ( dar nu chinul etern) si sa-I avertizam ca Dumnezeu va judeca TOTI oamenii

 (inclusive crestinii religiosi).

 Sa tinem minte ca Christos a venit sa ne salveze de pacat- de robia unei minti stricate, de intunericul necunoasterii adevaratei vieti in Christos , si de frica mortii care ne-a tinut robi toata viata(Evrei 2:14).

Daca pastram aceste adevaruri ca subiect central , evanghelia noastra va fi una de putere pentru ca se bazeaza pe dragostea lui Dumnezeu in Christos demonstrate la Golgota.

Intelegerea corecta a acestor aspecte este foarte importanta in prezentarea Evangheliei , pentru ca accentul nu trebuie pus pe mesajul fricii ci pe Christos care este “ Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii”

2. Mantuit de la moarte

Biblia nu ne invata ca noi suntem mantuiti de moarte. Cu siguranta suntem mantuiti de frica mortii(Evrei2:14) , de permanenta mortii(1 Cor 15:22, Rom 5:18), dar nu de moarte in sine. Poate ca nu ma intelegeti ce vreau sa spun pentru moment. Putina rabdare. Este adevarat ca daca Christos nu ar fi venit , atunci nu am avea
speranta dincolo de mormant , si moartea ar fi intr-adevar permanenta.

Dar slavit fie Domnul!

 El a venit si a biruit atat moartea cat si locuinata mortilor.Moartea nu mai are un efect permanent asupra omului si nici locuinta mortilor nu mai poate tine pe oameni pentru totdeauna.
“…pentru ca PRIN moarte sa nimiceasca pe cel care are puterea mortii adica pe diavolul”(Evrei2:14)

Trebuie sa intelegem ca daca Christos a “invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit” (Evrei 5: 8) si a fost facut desavarsit prin suferinta , si a biruit moartea prin moarte , atunci si noi trebuie sa trecem prin acelasi proces al acestui fel de moarte pentru a creste de la stadiul de bebelusi spirituali la cel de fii si fiice mature.

Nu a invatat Domnul Isus ca daca bobul de grau nu moare nu poate aduce roada?(Ioan 12:24)

Nu a urmat Pavel acelasi exemplu cand spune “ mor zilnic” si “ port in trupul meu omorarea lui Isus pentru ca si viata Lui sa se vada in viata mea”?

Intelegand acest principiu (tipizat in vechiul testament dar facut foarte clar in Noul Testament) este foarte important pentru ca in functie de

 modul cum prezentam Evanghelia vom vedea ce fel de rezultate vom avea.

 Daca prezentam lumii un mesaj de frica vom vedea bisericile pline de “ convertiti “ dar nu vom vedea nici o schimbare in viata acestora. Daca prezentam adevarata Evanghelie , vom vedea doar crestini autentici care slujesc lui Dumnezeu din dragoste si vor deveni adevarati ucenici ai lui Christos.

3.Evanghelia Harului

Aceasta intrebare :” De ce sa ma pocaiesc daca toti vor fi mantuiti in final?” suna foarte asemanator cu intrebarea pe care o puneau cei din vremea lui Pavel care respingeau Evanghelia harului pe motiv ca va duce la inmultirea pacatului.

 Incepand cu ultima parte a capitolului 3 din Romani pana la sfarsitul capitolului 5 , Pavel explica gloriosul mesaj al mantuirii prin credinta. Aceasta era o revelatie noua pentru iudei deoarece pentru ei , mantuirea era intotdeauna conditionata de tinerea legii. Argumentul iudaizatorilor la mesajul lui Pavel se gaseste in Romani 6:1 : “ Ce vom spune dar? Sa pacatuim mereu ca sa se inmulteasca harul?” Ei rationau ca daca Dumnezeu va mantui afara de lege , aceasta va duce la abuzuri morale , asa ca legea era necesara pentru a tine pe oameni in frau. Aceasta este exact ce aud de la opozantii mantuirii tuturor oamenilor. Ei spun :” doctrina chinului etern este necesara pentru altfel oamenii nu au nici un motiv sa se pocaiasca.”

“ Dumnezeu porunceste ACUM tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca” (Fapte 17:30). Nu poate fi nimic mai clar de atat.

Marturia lui Christos din viata noastra denunta intunericul in care se afla lumea si facem ca lumina si gloria lui Christos sa straluceasca mai tare
Este atunci cand traim in neprihanire in aceasta lume stricata , marturia noastra este cea mai puternica. Motivul pentru care majoritatea bisericilor recurg la tactici de intimidare prin frica tocmai pentru ca ele nu sunt credincioase si nu sunt martori adevarati ai lui Christos .

Vorbele nu costa nimic si ipocrizia bisricilor este prea evidenta pentru lume.

Asa ca in loc sa predice evanghelia dragostei , pentru ca nu sunt in stare sa traiasca dragostea , au inventat o evanghelie a focului si pucioasei care denigreaza caracterul lui Dumnezeu si il prezinta ca pe un monstru mai mare ca Hitler.

Si daca crezi ca oamenii n-au motiv sa se pocaiasca daca nu exista iad , spune asta betivului din sant ca nu are nevoie ca Christos sa-l scape de pacatul betiei acum ; spune asta femeii lasate de barbat ca nu are nevoie de Christos acum pentru ca viata ei sa nu se duca de rapa; spune asta celor care-si distrug viata cu droguri , celor care-si risipesc banii la jocuri de noroc , etc.

Oamenii au nevoie de Christos ACUM!

Oamenii au nevoie de iubirea Lui , de pacea Lui , de puterea de a-si innoi viata ACUM !

Ei au nevoie sa fie eliberati de pacat ACUM !

Slujire din frica sau din dragoste ?

Pe langa argumentele pe care le-am prezentat , am auzit credinciosi intreband :” Atunci de ce sa ma chinui sa traiesc o viata sfanta daca in final nu conteaza?” Sincer sa fiu , mi-e si jena sa raspund la o astfel de intrebare.Pentru majoritatea credinciosilor , viata crestina e un chin 🙁

 Pentru ei a-l sluji pe Domnul  Christos nu are nici o satisfactie in viata aceasta. Prin aceasta intrebare ei arata ca de fapt slujesc de sila si nu de drag. Ei sunt cei pe care Christos ii reprezinta in Pilda fiului risipitor prin fiul cel mare, care nu simtea nici o placere in casa tatalui ci mai degraba s-ar fi distrat cu prietenii(cu lumea).

Oare trebuie sa-I slujim lui Dumnezeu de frica sau pentru ca-l iubim? Oare nu ii face placere lui Dumnezeu atunci cand traim in sfintenie inaintea Lui?

 Oare nu se bucura Dumnezeu cand il vede pe Christos luind chip in noi?

 Oare nu intelegem ce rasplatiri ne asteapta daca traim o viata de sfintenie acum? (Rom 8: 18)

Ca si credinciosi avem nevoie de Christos acum sau nu avem? Oare nu ne bucuram nespus cand umblam in ascultare de poruncile Lui? Oare nu induram incercarile mai rabdatori cand avem privirile atintite spre Isus? Oare nu este Christos pentru noi nimic mai mult decat Unul care ne da un bilet afara din iad?

Elwin Roach spunea: “ Multi considera ca invatatura cu privire la mantuirea tuturor oamenilor este periculoasa. De ce? Ce pericol este in a crede intr-un Dumnezeu care nu numai ca doreste sa mantuie toata creatia , dar o va si face prin atragerea tuturor la Christos si la cruce?

Auzirea acestei vesti bune va cauza multi credinciosi nesinceri sa alunece mai tare in pacat , spunand : daca tot o sa fiu mantuit de ce sa nu ma distrez in viata aceasta? Din pacate acesti oameni nu l-au slujit niciodata pe Christos oricum.Ei doar au primit cateva legi si reguli pe care incercau sa le tina ,

si odata cu frica iadului indepartata ei isi vor umple vietile cu ceea ce le era plina inima orisicum

Concluzie

Aceasta a fost un scurt articol care raspunde celui mai raspandit argument impotriva mantuirii tuturor oamenilor. Pentru mai bine de douazeci de ani am crezut si eu aceasta minciuna ca Dumnezeu va tortura oamenii pentru eternitate , si chiar am predicat despre aceasta , dar niciodata nu m-am simtit confortabil cu ea.Indraznesc sa cred ca majoritatea credinciosilor sunt la fel. Din spatele amvoanelor bisericii organizate se raspandesc asprele avertismente impotriva celor care-l resping pe Christos prin fraze extern de sugestive ca cele folosite de Edwards , prin spectacole de Halloween menite sa sperie copiii si sa faca de badjocora dragoste
a lui Dumnezeu , prin strigatele predicatorilor catre cei din sala de a se pocai sau vor arde in iad.

Dar de cate ori am vazut credinciosi simpli impartasind evanghelia cu cei care sufera in afara peretilor bisericilor , n-am prea auzit de acest mesaj al focului iadului.Cand am auzit credinciosi consoland persoane care au pierdut pe cineva drag si care nu a fost credincios , nu prea am auzit despre cum cel plecat e in iad déjà. Aceste lucruri spun multe. Acestea spun ca minciuna vine de la liderii nostri si nu de la credinciosul sincer care se straduie sa marturiseasca dragostea lui Dumnezeu.Este usor sa iesi dintr-un seminar teologic , sa stai in spatele unui amvon legat de o declaratie doctrinara , cu un salariu lunar , protejat de o denominatie si sprijinit de secole de traditii omenesti si sa strigi si sa te chinui sa convingi oamenii ca Dumnezeu ii va arde daca nu se pocaiesc. Pe de alta parte , atunci cant vii la acelasi nivel cu un sarman pacatos , cand incerci sa-I intelegi situatia , este cu totul alta situatie.

Nu , dragii mei , majoritatea credinciosilor carora le pasa intradevar de starea celor nemantuiti stiu ca oamenii nu raspund la amenintari si frica. Cei care doresc cu adevarat sa fie un exemplu al lui Isus Christos stiu ca

 “ Dumnezeu nu a trimis pe Fiul sa judece lumea ci ca lumea sa fie mantuita prin El”( Ioan 3 17).

O , da, ei stiu ca va veni o zi a judecatii dar nu se grabesc sa arunce cu pietre pentru ca stiu ca si ei vor fi judecati. Mi se pare foarte semnificativ ca singurii pe care Isus si Ioan botezatorul i-a mustrat au fost fariseii si carturarii- liderii spirituali ai vremii- echivalentul pastorilor si evanghelistilor de astazi. Ma intreb oare ce ar spune Isus despre tacticile folosite de la amvoanele noastre in numele dreptatii lui Dumnezeu? Apostolul Iacov spunea foarte bine : “ Fratii mei , sa nu fiti multi invatatori , caci stiti ca vom primi o judecata mai aspra.” (Iacov 3:1)

Am scris aceste lucruri cu frica si cutremur ,stiind ca Dumnezeu imi va cere socoteala de orice cuvant pe care l-am spus.

Judecata sta sa inceapa de la casa Domnului , si ma tem ca atunci cand cuvintele spuse de la amvoanele noastre vor fi judecate in Marea Ziua Judecatii , focul lui Dumnezeu nu va lasa mult in picioare cand va descoperi ce a fost fals si ce a fost adevarat. Voi fi multumitor atunci cand aceasta doctrina a “ chinului etern” va fi descoperita drept ceea ce a fost : – lemn, fan si trestie ( 1Cor 3: 11-15)

“ Sufletul meu Te doreste noaptea si duhul meu Te cauta inauntrul meu . Caci cand se implinesc judecatile Tale pe pamant , locuitorii lumii invata dreptatea.” (Isaia 26:9)


„O poveste de dragoste” tulburatoare si o eliberare adevarata

   Iubisem o fata…..

 Era noaptea tarziu si eu inca nu dormeam…(de ce nu ma iubit?)gandurile ma framantau si umbrele negre dansau oribil in vidul sufletului meu…

Locuiam pe strada cu deznadejdea in valea umbrei mortilor ,lipsita de sens si fara viata…

Vizavi de mine locuia depresia si in fiecare seara ma vizita inainte de culcare…Eram asa de intimi…

 La inceput am ezitat ,insa nu dupa mult timp am zic ca oricum ”viata”nu m-a facut fericit ,si de ce nu as cunoaste si moartea…?

A intrat pe usa intr-o noapte tarzie de iarna cand cerul deasupra capului meu era de plumb,si pamantul de sub mine de arama…

S-a apropiat de mine intinzandu-mi mana…Avea ochi sticlosi si reci,lipsiti de orice sentiment ….

 Pasea atat de sigur incat tresaream la fiecare pas de-al sau…

-Inima mea striga…nu! nu vreau!..ceva din mine ,parca de undeva departe ma oprea…

Mintea spunea :fa-o!! ce mai astepti?

 Zilele insa treceau una cate una,saptamani si luni….

Moartea insa ma vizita tot des si mai insistent, plecand de la mine doar catre dimineata…

Imi cerea sa-i dau mana si sa merg cu ea…undeva departe…

Cand incercam sa intind mana catre ea efectiv simteam cum ingheata sufletul in mine doar la apropierea de acea mana lunga,malefica.

Intr-o zi insa m-a vizitat o fata cu numele Speranta.Ea ma placea, insa eu eram indiferent fata de ea…

Printre altele ea  mi-a spus ca Domnul Isus ma iubeste si vrea sa-mi de-a o viata noua,minunata.

Eu am ridicat din sprancene neincrezator,si am mers acasa,’in vale”…Acolo deznadejdea impreuna cu minciuna au venit repede la mine imbratisandu-ma si m-au convins in prima faza ca totul este zadarnic,deoarece sunt prea pacatos pentru  a mai putea fi acceptat de Domnul Isus si  ca nu merita(cica!)

 Deznadejdea ma ”imbratisat”din nou asigurandu-ma ca nu voi ramanea in starea aceasta deoarece moartea va veni la mine cu ”solutia”la problemele mele…

Moartea a fost asa de insistenta…a stat acolo pana dimineata in prag cu mana intinsa catre mine…

Profilul trupului sau cetos si murdar umplea efectiv tocul usii nelasand sa patrunda de loc din lumina lunii in camera mea rece…

Insa spre dimineata la rasaritul soarelui a fugit caci nu iubea lumina,ba inca  vazuse si pe speranta ca daduse coltul pe strada si se indrepta spre casa mea odata cu ivrea zorilor.

Plecand intoarse capul catre mine si cu un glas metalic si rece ma asigura ca la lasarea seri va veni din nou…

In mine sangele pulsa si fiori reci imi fulgerara sufletul….

Imediat dupa el, speranta intra pe usa pasind cu atata finete si eleganta…ma izbea diferenta dintre ea si moartea…

Inima mea spune:si daca speranta spune adevarul?Privind-o simteam ca pot avea incredere in ea..Ea nu putea minti desi vecina  de langa casa mea  minciuna si fratele ei inselaciunea, numai lucuri rele spuneau despre ea…

Cu toate astea am decis sa ascult Speranta.Ea mi-a spus ca daca il chem pe Domnul  Isus care ma iubeste nespus de mult ,in inima mea voi fi iertat de orice pacat.

El ma va muta din ”vale”sus pe culme in Imparatia dragostei Sale unde noaptea si moartea nu au acces…

Acolo voi intelege scopul vietii mele,si voi scapa de ”deznadejdea…”

Acolo voi apuca destinul pentru care am fost creat si voi lasa in urma toata lipsa de sens…

chiar si  acel sentiment de insuficienta…

Acolo Dragostea,Bucuria,Pacea vor fi prietenele mele vesnice si

Domnul Isus care este sursa si sensul vietii imi va arata vesnicia Lui…

In sinea mea mi-am spus:voi incerca asta,si daca se va intampla aceasta nu voi mai accepta sa merg din nou in ”vale”

 Trebuia doar sa-L chem cu credinta pe Domnul  Isus…si L-am chemat…

De atunci anii au trecut si acea „vale”  a ramas mult in urma … Privind inapoi imi dau seama cat de josnice erau

”prietenele mele ”deznadejdea,minciuna si inselatoria

Ele niciodata nu m-au iubit…ele de fapt lucrau mana in mana cu moartea…. Acum insa acestea au ramas undeva in urma si doar amintirea  mai imi  spune vag ca undeva candva am locuit in ”Vale”

 Sunt asa de fericit acum gasindu-l pe Domnul Isus, am gasit sensul vietii.

Cine se increde in sinele lui ori in altcineva decat Domnul Isus ramane in moarte spirituala in pacat si deznadejde

Apuca adevarata Viata!!!!!!!!!!

                        O poveste  scrisa de  Ben

Ps.Beni te rog frumos sa nu te superi dar  am moderat putin articolul  si l-am corectat gramatical 🙂

  Cred ca Domnul nostru  Isus nu e nici Gheorghe ,nici Ion si nici Vasile de aceea consider de cuvinta sa scriu Domnul Isus si niciodata Isus  caci EL  E REGELE REGILOR SI DOMNUL DOMNILOR ….

Eu cred ca trebuie sa-L dam respect,prin traire ,prin vorbire cat si prin orice lucru…

                   THANK YOU ! GOD BLESS  YOU  !!!

NU UITA !!!

Tu esti o persoana speciala si cauta sa ai o viata speciala:)

Multumesc pentru vizita!

Daca ti-a placut atunci te poti abona la postarile acestui blog 🙂

Tin sa te anunt caci postarile principale contin meditatii zilnice de C.H.Spurgeon (deocamdata) iar pe langa acestea vei gasi

o diversitate

de mesaje,marturii,muzica crestina,meditativa(relax ) si clasica,

documentare,filme crestine,carti gratis de citit,maxime si cugetari,articole de sanatate,surprize,curiozitati,diverse….
Click
Aboneaza-te prin e-mail

Click RSS Feed

Click
Urmareste-ma pe Twitter

Lasa-mi un comentariu ca sa stiu ca ai trecut pe aici si sa iti intorc vizita!

GOD BLESS YOU MY VIZITORS!

Cateva mesaje de cercetare-Trimite-le mai departe!(videos)

              Ioan 17

1. Dupa ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer si a zis: „Tata, a sosit ceasul! Proslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul Tau sa Te proslaveasca pe Tine,

2. dupa cum I-ai dat putere peste orice faptura, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu.

3. Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Christos pe care L-ai trimis Tu.

4. Eu Te-am proslavit pe pamant, am sfarsit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.

5. Si acum, Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea.

6. Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Ai Tai erau, si Tu Mi i-ai dat; si ei au pazit Cuvantul Tau.

7. Acum au cunoscut ca tot ce Mi-ai dat Tu vine de la Tine.

8. Caci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit si au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit si au crezut ca Tu M-ai trimis.

9. Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai: –

10. tot ce este al Meu este al Tau, si ce este al Tau este al Meu – si Eu sunt proslavit in ei.

11. Eu nu mai sunt in lume, dar ei sunt in lume, si Eu vin la Tine. Sfinte Tata, pazeste, in Numele Tau, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si Noi.

12. Cand eram cu ei in lume, ii pazeam Eu, in Numele Tau. Eu am pazit pe aceia pe care Mi i-ai dat; si niciunul din ei n-a pierit, afara de fiul pierzarii, ca sa se implineasca Scriptura.

13. Dar acum, Eu vin la Tine; si spun aceste lucruri, pe cand sunt inca in lume, pentru ca sa aiba in ei bucuria Mea deplina.

14. Le-am dat Cuvantul Tau; si lumea i-a urat, pentru ca ei nu sunt din lume, dupa cum Eu nu sunt din lume.

15. Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau.

16. Ei nu sunt din lume, dupa cum nici Eu nu sunt din lume.

17. Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul.

18. Cum M-ai trimis Tu pe Mine in lume, asa i-am trimis si Eu pe ei in lume.

19. Si Eu insumi Ma sfintesc pentru ei, ca si ei sa fie sfintiti prin adevar.

20. Si Ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor.

21. Ma rog ca toti sa fie una, cum Tu, Tata, esti in Mine, si Eu in Tine; ca si ei sa fie una in Noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis.

22. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei sa fie una, cum si Noi suntem una –

23. Eu in ei, si Tu in Mine – pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una, ca sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine.

24. Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca sa vada slava Mea, slava pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindca Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii.

25. Neprihanitule Tata, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, si acestia au cunoscut ca Tu M-ai trimis.

26. Eu le-am facut cunoscut Numele Tau si li-l voi mai face cunoscut,

pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei, si Eu sa fiu in ei.”







Experientele interesante a unui copil de 3 ani (video )

http://www.youtube.com/watch?v=xE8QGuT6MwE&feature=related

Marturia minunata a unei foste preotese (videos )

http://www.youtube.com/watch?v=Gh2W1M4cCLQ

http://www.youtube.com/watch?v=uK-ubu6QnkI&feature=youtu.be

Meditatia zilei (21.02.2012 )DOMNUL ASCULTĂ MĂRTURISIREA SINCERĂ


Meditatia zilei (16.02.2012)Cei care se incred in Domnul sunt bogati prin credinta!

Marturia zguduitoare a lui Gabor Ioan ,care a fost salvat din bazinul cu acid(videos)

      Psalmul  91

1. Cel ce sta sub ocrotirea Celui Preainalt si se odihneste la umbra Celui atotputernic,

2. zice despre Domnul: „El este locul meu de scapare si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!”

3. Da, El te scapa de latul vanatorului, de ciuma si de pustiirile ei.

4. El te va acoperi cu penele Lui si te vei ascunde sub aripile Lui. Caci scut si pavaza este credinciosia Lui!

5. Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua,

6. nici de ciuma care umbla in intuneric, nici de molima care bantuie ziua in amiaza mare.

7. O mie sa cada alaturi de tine, si zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.

8. Doar vei privi cu ochii si vei vedea rasplatirea celor rai.

9. Pentru ca zici: „Domnul este locul meu de adapost!” si faci din Cel Preainalt turnul tau de scapare,

10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tau.

11. Caci El va porunci ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale;

12. si ei te vor duce pe maini, ca nu cumva sa-ti lovesti piciorul de vreo piatra.

13. Vei pasi peste lei si peste naparci si vei calca peste pui de lei si peste serpi. –

14. „Fiindca Ma iubeste – zice Domnul – de aceea il voi izbavi; il voi ocroti, caci cunoaste Numele Meu.

15. Cand Ma va chema, ii voi raspunde; voi fi cu el in stramtorare, il voi izbavi si-l voi proslavi.

16. Il voi satura cu viata lunga si-i voi arata mantuirea Mea.”



http://www.youtube.com/watch?v=Tv69sXmE05M&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=FuOIX0PgdYs&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Ij8mHEvECoU&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=9F-KAfm5zNg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=6pOWsY9qZnM&feature=related

Retele ale societatii secrete care controleaza planeta noastra(documentar)


     Bine ai venit

 in casuta mea micuta 🙂  Daca nu ai mai fost pe aici primul gand care il am pentru tine  e sa-ti transmit gandurile lui Dumnezeu care le-am gasit aici in Biblie,in cartea Ieremia

„Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde  (Ier.29:11)

Daca doresti sa afli mai multe ganduri de pace si bucurie pentru tine si familia ta

atunci iti recomand cartea minunata

Biblia ,cartea care a schimbat mii si milioane de vieti ,

cartea care a avut un cuvant de spus intotdeuna…..

                VIZIONARE PLACUTA la documentariu de azi si meditare placuta la meditatia zilei de maine 🙂

http://www.youtube.com/watch?v=YerXXpL8a_Y

409504_177215605713849_177203665715043_233867_252207010_n-copie