Scrisoare catre Ana de la o inima franta

    Ana, chiar daca tu nu mai esti… mi-ar place sa poti citi scrisoarea mea pentru tine:

” Se intampla in viata sa iubesti dar persoana pe care o iubesti sa decedeze…

Iti iei viata de la capat,

vrei sa uiti tot dar amintirile sunt mereu in inima ta,

amintindu-ti ca iubirea este cel mai frumos lucru care te poate condamna la suferinta…

Acum e tarziu, sa mai adaug ceva la ce a fost frumos…

s-au depanat atatea amintiri, atatea ganduri frumoase…atatea clipe frumoase intr-un timp asa de scurt,

incat mi-a amutit gandul printre lacrimi…

Ma intreb mereu acelasi lucru de ce  trebuie sa iubim atat de mult persoana cu care nu ne mai putem intalni niciodata?

De ce a trebuit sa vi  in viata mea si sa patrunzi atat de adanc in sufletul meu apoi sa pleci pentru intodeauna?

A fost un vis aproape implinit m-am lasat purtat de glasuri pe aripile amintirilor ca sa retraiesc odata clipa noastra…

Imi amintesc de seara cand ti-am cerut sa imi fi prietena… De prima data cand mi-ai spus ” te iubesc”… imi amintesc tot!

Imi amintesc cand mi-ai povestit ca ai fost plecata la spital, un val de teama m-a cuprins!

Presimteam ca vei pleca iar, dar inima mea refuza sa creada ca ne vom desparti pentru totdeauna…

Visam alaturi de tine insa acum mi-sau spulberat toate visele…

Nu credeam ca moartea ne va despartii!

Vei fi mereu o amintire frumoasa pe care seara de seara o sa mi-o amintesc!

Cateodata noaptea te visez…visez rugandu-ne impreuna, plimbandu-ne cu bicicleta.. .

As face orice sa nu ma mai pot trezi din acel vis frumos…

Cand am scris aceste randuri mana mea a scris dupa dictarea creierului si a sufletului caci ochii mei nu au mai vazut…au fost plini de lacrimi iar inima mea mai avea un pic si inceta sa bata… Nu stiu daca ti-am mai spus…dar cel mai mare vis e acela care nu poate fi implinit.

Adio Ana! Cu drag Alin               🙁 🙁    🙁  🙁

                                                       by Iacov Alin

PS.

    Draga Alin ,lasa-ma sa fiu prima care sa iti raspand desi  cred totusi ca inaintea mea primul care ti-a raspuns a fost Dumnezeu caci ecoul inimii noastre este glasul Lui ….

El ti-a pus pe inima aceste ganduri si tot El iti va da raspunsul potrivit la momentul potrivit….

Mai citesc cateodata pe aici    si ma ingrozesc de multitudinea si varietatea suferintelor  si sa fiu sincera sunt uneori suparata chiar  foarte suparata pe Dumnezeu de ce ingaduie asa ceva desi Il iubesc si stiu ca e cel mai puternic si ne poate pazii de orice rau dar in acelas timp

ma bucur cand vad lucrarile Lui cum da viata oamenilor,cum schimba vieti si situatii si da tarie celui care trece prin situatii grele

si crede-ma ca sunt cazuri mult mai grave ca si ale tale si totusi binele a invins intotdeauna raul….

                     Stiu ca nu iti este usor dar acest greu al tau este chiar taria ta,

sunt chiar aripile tale cu care vei traversa lumea aceasta neatins de tensiunile si presiunile  ei si cand vei fi inaltat tot mai sus

vei intelege caci acesta e drumul tau in viata si  experienta ta va fi tarie celui obosit ….

Cuvintele sunt de prisos,durerea e prea mare dar atata stiu ca DUMNEZEU E MARE 🙂

                                                                                                                 Te imbratisez suflet calator

                                                                                        si iti doresc mult spor

                                                                                          In tot ce faci si in tot ce scri

                                                                                           sa fii si sa ramai copil …..

                                                                                                        Cu drag din drag        Angela Insula Ekklesia

Timpul schimbarii-o poveste de la Angelica

La un bătrân călugăr, a venit într-o zi un tânăr pentru a se spovedi şi a-i cere sfat. Din vorbă în vorbă, tânărul îi spuse:

– Părinte, sunt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot 🙁

 Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci când mă enervez, vorbesc urât şi multe altele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut 🙁

 Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?
– Nu, i-a răspuns bătrânul. Vino cu mine!
L-a dus pe tânăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:
– Vezi acest vlăstar, ştii ce este?
– Da, părinte, un puiet de brad.
– Smulge-l!
Tânărul a scos brăduţul imediat. Mergând mai departe, călugărul s-a oprit lângă un brăduţ ceva mai înalt, aproape cât un om.
– Acum, scoate-l pe acesta.
S-a muncit băiatul cu pomişorul acela, dar cu puţin efort a reuşit până la urmă să-l scoată. Arătându-i un brad ceva mai mare, călugărul i-a mai spus:
– Smulge-l acum pe acela.
– Dar e destul de mare, nu pot singur.
– Du-te şi mai cheamă pe cineva.
Întorcându-se tânărul cu încă doi flăcăi, au tras ce-au tras de pom şi, cu multă greutate, au reuşit, în sfârşit, să-l scoată.
– Acum scoateţi bradul falnic de acolo.
– Părinte, dar acela este un copac mare şi bătrân. Nu am putea niciodată să-l smulgem din rădăcini, chiar de-am fi şi o sută de oameni.
– Acum vezi, fiule ? Ai înţeles că şi relele apucături din suflet sunt la fel?

Orice viciu sau orice neputinţă pare, la început, inofensivă şi fără mare importanţă, dar , cu timpul, el prinde rădăcini, creşte şi pune stăpânire din ce în ce mai mult pe sufletul tău.

Cât este încă mică, o poţi scoate şi singur. Mai târziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar

fereşte-te să laşi răul să ţi se cuibărească adânc în suflet,

căci atunci nimeni nu va mai putea să ţi-l scoată.

Nu amâna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, căci mai târziu, va fi cu mult mai greu.

„Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor creşte din nou.”

                            AMEN  AMEN  AMEN

Frumoasa poveste!!!

Iti multumesc Angelica pentru tot ce imi trimiti 🙂   Multumesc cu aceasta ocazie si lui Adi (Bruxelles ) pentru toate recomandarile ,deasemenea va multumesc tuturor si chiar daca nu reusesc sa le public pe toate totusi ele sunt luate in considerare si salvate urmand asa pe rand sa le fac public…

Meditatia zilei (14.01.2012) Astazi nu ai voie :…!