Copiii nostri NU SUNT copiii nostri!!!

  Dragii mei

viata ne poarta pe cai  necunoscute dar Dumnezeu mereu ne arata doar o portiune din drum caci daca ne-ar arata tot drumul nu ne-ar fi de folos sau poate ne-am necaji si ne-am face singuri rau….

Oare nu stie El mai bine ca noi ?!

Un parinte asa cum e Minunatul nostru Tatal din ceruri stie intotdeauna ce e mai bine pentru copiii Lui.

Poate esti si tu parinte si intelegi cu siguranta lucrul acesta  ….Indiferent ca esti sau nu casatorit toti (aproape toti) avem sau vom avea copii caci asa e viata  🙂 dar important e sa ti cont de unele lucruri care te vor scuti

de multe dureri in viata.

Copiii nostrii nu sunt copiii nostri ,

ei doar vin prin noi si noi ii primim cadou de la Tatal din cer ,Dadatorul de viata.

Intelegand acest lucru vei incepe sa urci treptele fericirii

caci in orice situatie a vietii chiar si in probleme de sanatate ii vei duce pe brate de rugaciune inaintea Domnului si ii vei spune:

Doamne sunt copiii Tai,Tu le-ai dat viata,Tu i-ai trimis  pe pamant iar eu te rog frumos sa fi Medic suprem pentru ei si rezolva Tu aceasta problema asa cum sti Tu ca e mai bine…….(Dumnezeu iti va da cuvinte potrivite in orice situatie caci rugaciunea este o relatie ,un dialog ,nu un monolog)

Avand inima legata de cer si traind in nadejdea nepieritoare ca

Dumnezeu este viu si vede toate lucrurile

 intelese si neintelese de noi  atunci orice problema apare in viata in legatura cu copiii nostri trebuie sa fim constienti ca inainte de orice sunt copiii Lui si ochii Lui sunt indreptati spre ei si ei nu sunt singuri chiar daca sunt sau nu credinciosi …

Binenteles ca si rugaciunile parintilor conteaza  si  ii urmaresc mereu  si chiar Duhul le aduce aminte vorbele lor :

„Copile ,eu nu te vad ce faci tu la scoala ,pe strada,oriunde esti dar nu uita ca esti inaintea cerului si chiar daca eu nu te vad te vede TATAL DIN CERURI …

FII CONSTIENT DE ACEASTA!!!

Daca avem harul sa avem copiii credinciosi atunci cu siguranta suntem

cei mai bogati si impliniti parinti

dar daca nu, nu trebuie sa ne pierdem speranta

                        nici sa disperam 

               si sa ne pierdem bucuria vietii ….

Acceptand lucrurile asa cum sunt dam dovada ca ne incredem in Domnul

si El ia aminte la rugaciunile noastre desi la fiecare rugaciune Dumnezeu poate aveam unul din cele 3 raspunsuri :

DA ,  NU  sau ASTEAPTA ….

Stiu ca asteptarea noastra nu are pasul si masura lui Dumnezeu dar fortand lucrurile s-ar  putea sa inrautatesti situatia ….

Se poate ca un copil sa mearga cu tine la adunare ca ai fortat tu lucrurile dar inima lui sa fie departe de lucrurile Domnului pe cand oferindu-i dragoste si rabdare va putea singur sa gandeasca si sa decida ce e bine si ce  e rau

cu toate ca multi parinti credinciosi si-au educat copiii invatandu-i din Biblie dar ei nu pot hotari pentru ei ….

Un poet drag mie Kahlil Gibran spunea (in cartea In gradina Profetului )urmatoarele lucruri frumoase :

„Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea însăşi îndrăgostită.
Ei vin prin voi dar nu din voi
Şi, deşi sunt cu voi, ei nu sunt ai voştri.

Puteţi să le daţi dragostea, nu însă şi gândurile voastre,
Fiindcă ei au gândurile lor.
Le puteţi găzdui trupul dar nu şi sufletul,
Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei de mâine, pe care voi nu o puteţi vizita nici chiar în vis.
Puteţi năzui să fiţi ca ei, dar nu căutaţi să i faceţi asemenea vouă,
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici zăboveşte în ziua de ieri.

Voi sunteţi arcul din care copiii voştri, ca nişte săgeţi vii, sunt azvârliţi
Pe drumul nesfârşirii. Arcaşul vede ţinta şi cu puterea Lui vă încordează, astfel ca săgeţile i să poată zbura iute şi departe.
Şi puterea voastră, prin mâna Arcaşului, să vă aducă bucurie,
Căci, precum El iubeşte săgeata călătoare, tot la fel iubeşte şi arcul cel statornic.”

Responsabilitatiile parintiilor in educatia copiilor-Gabi Zagrean

Coloseni 3

1Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu.

2Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt.

3Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

4Cînd Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă.

5Deaceea, omorîţi mădularele voastre cari sînt pe pămînt: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.

6Din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.

7Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, cînd trăiaţi în aceste păcate.

8Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mînie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, cari v’ar putea ieşi din gură.

9Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucît v’aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,

10şi v’aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l -a făcut.

11Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.

12Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare.

13Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v’a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.

14Dar mai pe sus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvîrşirii.

15Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpînească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.

16Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră.

17Şi orice faceţi, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţămiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.

18Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul.

19Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele, şi nu ţineţi necaz pe ele.

20Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.

21Părinţilor, nu întărîtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă nădejdea.

22Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpînii voştri pămînteşti; nu numai cînd sînteţi supt ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii cari vă temeţi de Domnul.

23Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,

24ca unii cari ştiţi că veţi primi dela Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.

25Căci cine umblă cu strîmbătate, îşi va primi plata după strîmbătatea, pe care a făcut -o; şi nu se are în vedere faţa omului.

CITITI CONTINUAREA MESAJULUI    AICI