Cum se face nodul la cravata -videos si poze ( How to Tie a Tie)

CLICK PE FIECARE IMAGINE

Sper ca ati invatat sa faceti un nod la cravata in cazul in care nu ati stiut

iar pentru cei care nu purtati cravata si nu va intereseaza subiectul acesta

va recomand sa cititi o carte.CLICK AICI cititul,citate

Sfaturi pentru întreţinerea şi păstrarea prieteniilor bune

În Cuvântul Lui Atotcunoscator, Dumnezeu ne-a oferit înţelepciunea necesară pentru formarea şi păstrarea unor relaţii bune cu cei din jurul nostru şi pentru evitarea greşelilor care să distrugă prieteniile bune. O parte a sfaturilor de înţelepciune în domeniu se găsesc în cartea Proverbelor. Să o deschidem pentru a afla ce spune mai întâi despre…

Valoarea unui prieten bun

A. Un prieten poate fi o sursă de mângâiere

1. La bine sau la rău: Proverbe 17:17 Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate.

2. Este uneori mai bun decât un frate: Proverbe 18:24 b …dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate.

„Un prieten este cineva cu care poţi îndrăzni să fii tu însuţi”. C. Raymond Beran

B. Un prieten poate fi o sursă de înţelepciune (bun sfetnic, de sfătuire)

1. Oferind sfaturi bune: Proverbe 27:9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.

2. În general despre valoarea unui sfat bun se vorbeşte în, Proverbe 11:14 Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.

Un prieten care pe care să-l poţi privi ca o sursă de sfaturi bune şi iubitoare este fără îndoială o binecuvântare. Dar a găsi astfel de prieteni de încredere nu este întotdeauna uşor, de aceea urmaţi următoarele principii biblice în alegerea prietenilor.

Principii în alegerea prietenilor tăi

A. Să vedem întâi felul de prieteni pe care nu ţi-ai dori:

1. din cei ce bârfesc : Proverbe 20:19 Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci.

2. din cei iuţi la mânie, lipsiţi de caracter: Proverbe 22:24-25

Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu te însoţi cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet.

3. din cei dedaţi la băutură şi lăcomie: Proverbe 23:20-21

Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne. Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

4. din cei schimbători, capricioşi (nesupuşi, rebeli, certaţi cu legea): Proverbe 24:21-22

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi. Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândorora.

5. din cei mincinoşi, nemiloşi, indiferenţi, lipsiţi de încredere: Proverbe 25: 18-20

Ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare, aşa este omul care înşeală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc.”

6. din cei violenţi: Proverbe 1:10-19

B. Să vedem acum felul de prieteni de care ţi-ai dori:

1. din aceia care par să aibe înţelepciune: Proverbe 13:20

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.

2. care prin sfaturile lor te conduc pe o cale dreaptă: Proverbe 13:14

Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii.

„Un prieten credincios este o imagine (reflecţie) a lui Dumnezeu.”

„Şase semne are prietenia: dă şi primeşte, se destăinuie şi întreabă, mănâncă şi ospătează.”

După cum apostolul Pavel a spus, anturajul nepotrivit poate reprezenta o influenţă proastă (1Cor.15:33

Nu vă înşelaţi: ,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune”) de care ar fi extrem de util să te debarasezi, dar cum să-i păstrezi pe cei buni? Pentru a evita să pierzi prieteni buni, iată nişte…

Sfaturi pentru menţinerea bunelor prietenii

A. Lucrurile pe care trebuie să le eviţi dacă vrei să nu distrugă prietenii…

1. nu repeta la alţii tot ce auzi: Proverbe 17:9

Cine acopere o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.

2. evită certurile fără sens: Proverbe 17:14

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.

3. nu abuza de ospitalitate: Proverbe 25:17

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască.

4. nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala: Proverbe 26:17

Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte, este ca unul care apucă un câne de urechi.

5. nu fă glume proaste: Proverbe 26:18-19

Ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare, aşa este omul care înşeală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc.”

6. nu fii un clevetitor („vânător/aducător de bârfe”): Proverbe 26:20

Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleşte.

7. nu fii certăreţ: Proverbe 26:21

După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.

8. nu te angaja în linguşiri nesincere: Proverbe 27:14

Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem.

Urmând astfel de sfaturi biblice vei evita să-ţi jigneşti şi să-ţi pierzi prietenii. Dar câteodată aceasta se întâmplă în ciuda precauţiei noastre iar a recâştiga încrederea acestora nu este un lucru uşor (vezi, Proverbe 18:19).

Ce se poate face?

Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti.

B. Pentru repararea relaţiilor cu prietenii tăi:

1. asigură-te că te afli într-o relaţie bună cu  Domnul Isus (împăcat cu Domnul): Proverbe 16:7

Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.

„Un duşman al lui Dumnezeu nu este niciodată un prieten adevărat al omului. La baza a tot ce face va avea întotdeauna o intenţie sinistră.” Edward Young (1683-1765)

2. fii încet la mânie: Proverbe 15:18; vezi şi, Iacov 1:19-20

Un om iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.

Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi. Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie; căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.

3. nu te grăbi să răspunzi (reacţionezi?): Proverbe 18:13

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea.

„Pentru a-ţi găsi un prieten trebuie să închizi un ochi. Pentru a-l păstra, trebuie să-i închizi pe amândoi.” Norman Douglas (1868-1952)

4. evită certurile: Proverbe 20:3

Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.

5. vorbeşte cu blândeţe: Proverbe 15:1

Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.

6. vorbeşte pe scurt: Proverbe 10:19

Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.

7. fii prompt în a arăta dragoste: Proverbe 10:12

Ura stârneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile.

8. însă, la nevoie, mai degrabă mustră în loc de a linguşi: Proverbe 28:23

Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare.

O populară expresie românească uzată des în zilele noastre spune, „Doamnă scapă-mă de prietenii mei, căci de duşmani mă apăr eu.”, adevăr ce a fost recunoscut şi de alţii: „Mai mult trebuie să ne ferim de invidia prietenilor decât de gândul rău al duşmanilor” (Syrus)

„Cei ce oferă mai multă prietenie sunt cei care rămân cu cea mai mare parte a ei”

„M-am dus în lume să-mi găsesc prieteni, dar nu am putut găsi nici unul. M-am hotărât să fiu unul şi am găsit prieteni peste tot” WBK

„Poţi să-ţi faci mai mulţi prieteni în două luni prin a deveni interesat de viaţa altora, decât poţi în doi ani prin a-i face pe alţii să fie interesaţi de tine.” Dale Carnegie

Concluzie: A aplica aceste sfaturi divine ne vor aduce binecuvântarea unor prieteni buni în această viaţă şi ne vor face anticiparea petrecerii eternităţii alături de ei mult mai plăcută… În loc de a depinde de şansă pentru a-ţi face prieteni, ascultă Cuvântul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, nici o prietenie pe care o putem închega nu o poate întrece pe aceea pe care o putem avea cu Cel care „ţine la tine mai mult decât în frate”, şi anume Domnul Isus Hristos. Pentru avea relaţii bune de prietenie unii cu alţii este nevoie ca în primul rând să cultivăm o relaţie foarte sinceră cu EL.

Cât de bun prieteni sunteţi tu şi EL? Cât de aproape eşti de El? Uneori, aceasta se reflectă în relaţiile tale cu alţii pe care, fie le îmbunătăţeşti, fie le distrugi.

Ioan 15:13-14
Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi… Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ce vă poruncesc Eu.

SURSA

PRIETENIE,prietenie

prietenie,prieten

16 POVESTI CU TALC (povesti frumoase, ilustratii crestine)

fereastra deschisa1.Povestea pensionarului neintelept :

Un om care iesise la pensie era din ce in ce mai nelinistit.Pensia intarzaia sa vina cum de obicei se intampla,trece ceva timp pana se primeste prima pensie.Desi avea de la cine sa se imprumute, copii cu stare, clienti fideli, nu o facuse din dorinta de a nu deranja.Ajuns la capatul rabdarii isi puse capat zilelor si chiar urmatoarea zi postasul venea cu pensia .

Morala
Cand simti ca nu mai poti sa sti ca mai ai putin si vei invinge.
Increde-te in Cel ce poate totul, in Cel ce te-a creat, in Cel ce vede totul, in Cel ce te iubeste cu adevarat.

2.Povestea soricelului

Se spune că era odată un om care se ruga mult lui Dumnezeu. Dar, într-o zi, pe când stătea el în genunchi şi se ruga, înconjurat de multe cărţi , un şoricel a ieşit dintr-o gaură, s-a apropiat de el şi a început să-i ronţăie talpa încălţămintei. Omul a făcut ochii mari şi a strigat furios la şoricel:
– De ce mă deranjezi de la rugăciune?
– Mi-e foame, a răspuns şoricelul.
– Pleacă de aici, jivină scârboasă! a strigat omul. Acum vorbesc cu Dumnezeu, mă rog!
– Cum poţi să vorbeşti frumos cu Dumnezeu, i-a răspuns şoricelul, dacă nu ştii să vorbeşti frumos cu un şoricel neputincios?

Aşadar, dacă vrem să ne asculte Dumnezeu rugăciunea, să fim atenţi cum vorbim cu şoriceii, iar dacă nu avem şoricei prin preajmă, să fim atenţi cum vorbim cu semenii, căci aceştia, dacă le vom vorbi urât, ne vor veni în gând la rugăciune şi nu ne vor da pace.

„Cum poţi iubi pe Dumnezeu pe care nu-L vezi, dacă nu iubeşti pe aproapele pe care îl vezi?” (1 Ioan 4, 20)

3.Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

dupa o povestire de Lev Tolstoi

Un bătrânel împovărat de ani s-a dus să locuiască împreună cu fiul şi cu nora lui, care aveau un băieţel de 4 ani. Mâinile bătrânului tremurau tot timpul, ochii îi erau înceţoşaţi, iar paşii împleticiţi.

Întreaga familie mânca împreună la masă, însă mâinile nesigure ale bătrânului şi vederea lui tot mai slăbită îl puneau mereu în încurcătură – boabele de mazăre i se rostogoleau din lingură pe covor, când întindea mâna după cana cu lapte, jumătate din lapte se vărsă pe faţa de masă. Fiul şi nora se simţeau tot mai iritaţi de neajutorarea lui. Până- ntr- o zi când…

“Trebuie să facem ceva cu bunicu’, a spus fiul. M-am săturat să tot văd lapte vărsat pe masă, să tot calc pe boabe de mazăre şi să tot aud cum plescăie şi troscăie în farfurie!” Aşa că soţul şi soţia au pus o măsuţă în colţul camerei, după uşă. Acolo bunicu’ mânca singur, în timp ce întreaga familie se bucura în jurul mesei. Şi pentru că bunicu’ reuşise să spargă vreo 2-3 farfurii, i-au cumpărat un blid de lemn.

Uneori, când se uitau în direcţia bunicului, familia putea să vadă o lacrimă stingheră în ochii lui slăbiţi şi trişti – singur, după uşă, bunicu’ îşi mânca bucăţica de pâine muiată în lapte. Cu toate acestea, singurele cuvinte pe care fiul şi nora le aveau pentru el erau de mustrare când îi cădea furculiţa pe covor sau când se mai vărsa din lapte pe masă. Băieţelul se uita când la bunicu’, când la mămica şi la tăticu’ lui, fără să spună un singur cuvânt…

Apoi, într-o seară, chiar înainte de cină, tatâl a observat că băieţelul meştereşte ceva pe covor. S-a apropiat şi a vâzut că încearca să cioplească o bucată de lemn. “Ce faci tu acolo? “, l-a întrebat tatăl duios.

Băieţelul şi-a ridicat ochii mari spre tăticul lui şi i-a răspuns la fel de duios: ” O, am treabă, vreau să fac un blid de lemn din care să mănânci tu şi mami când cresc eu mare…” A zâmbit şi s-a întors la “treaba” lui.

De data aceasta a fost rândul părinţilor să rămână fără cuvinte. O linişte apăsătoare s-a aşternut în cameră. şi lacrimi mari şi curate au început să le tremure în ochi, să li se rostogolească peste obrajii care de-acum luaseră culoarea sângelui vărsat pe crucea de la Calvar. Nici un cuvânt, deplină tăcere, dar amândoi ştiau prea bine ce au de făcut.

În seara aceea, soţul l-a luat pe bunic de mănă şi l-a condus cu grijă la masa mare din centrul camerei. Bunicu’ urma să mănânce la masă împreună cu întreaga familie – în seara aceea şi în fiecare seară de-atunci înainte, până la sfârşitul zilelor lui. Şi, dintr-un motiv sau altul, nici fiul şi nici nora nu mai păreau să fie deranjaţi dacă se vărsa din lapte pe faţa de masă sau dacă mai cădea câte-o furculiţă pe covor.

Copiii sunt ca nişte radare extrem de sensibile. Ochii lor nu lasă nimic neobservat, urechile lor sunt întotdeauna pe recepţie, iar mintea lor prelucrează neobosită mesajele pe care le receptionează.

4.Maiestru si furnica

La poarta unei mănăstiri de la poalele Himalayei bătu un pelerin:
– Doresc să vorbesc cu cel mai mare om din acest așezământ, fură primele lui cuvinte, în loc de bună ziua.
Călugării îl măsurară din cap până-n picioare fără să spună un cuvânt și-l duseră la maestrul lor, care era adâncit în citirea unor scrieri. Fără să-și ridice ochii îl întrebă:
– Cu ce te pot ajuta?
– Vreau să-ți fiu discipol, maestre, să devin un om mare așa cum ești tu! Şi preț de o jumătate de oră îi vorbi despre dorințele sale.
Maestrul îl ascultă și după ce termină îi spuse:
– Fiule, tăcerea îți va ascuți auzul și-ți va înfrumuseța cuvintele. Vorbele multe îți cheltuiesc energia… atunci când nu spun nimic. Vrei să-mi fii discipol?
– Da!
– In curtea interioară, lângă fântână, este o piatră mare; te rog să mi-o aduci căci vreau să-mi fac un altar din ea.
Pelerinul se uită spre curte și văzu un bolovan foarte mare.
– Glumesti? Nici zece oameni nu o pot ridica… dar eu…
Maestrul plecase deja, târându-și papucii pe lespezile de piatră. Pelerinul rămase trist. Se așeză dezamăgit pe scările templului..
“Niciodată nu voi putea să fiu discipolul acestui mare om” își zise în gând.
Oftând, cu capul plecat, începu să se gândească cum ar putea să ridice minunea de piatră mare cât un munte. Ochii îi căzură pe o furnică ce se oprise din drumul ei chiar în fata piciorului său… cara după ea o greutate de două ori mai mare. Se oprise în fața obstacolului și nu știa ce să facă. O privi curios și văzu că, după o mică ezitare, furnica împreună cu greutatea sa se urcă pe picior și-l traversă de-a latul, continuându-și drumul.
“Ar fi putut să-mi ocolească piciorul, dar ea nu… nu s-a dat înapoi din calea obstacolului… cu îndrăzneală l-a depășit… câtă putere la o furnică!” gândi uimit pelerinul și se adânci și mai mult în tristețe.
Treceau zilele și pelerinul își făcuse obicei să urmărească cum acționează fiecare vietate în fața obstacolului – adică a piciorului său – și nici una nu avea curajul furnicii. Și mai observă că toate greutățile cărate de furnică depășeau cu mult mărimea trupului ei firav.
Într-o zi, maestrul îl văzu plângând. Se așeză lângă el, și-l întrebă cu blândețe:
– S-a întâmplat ceva, dragul meu?
– Maestre, și furnica este mai mare decât mine. Sunt atât de mic…!!
– Mă bucur să te aud spunând asta. Ești pe drumul cel bun!
Înainte de a apuca să mai spună ceva, maestrul era deja departe. Pelerinul se gândi zile la rând cum să facă să ridice piatra și în același timp se gândea și la furnică, la puterea ei.
“Voi reuși… voi reuși pentru că îmi doresc din tot sufletul să fiu discipolul maestrului”.
Și-n același timp își dori să fie furnică, să aibă curajul și forța ei. Într-o zi se duse în fata pietrei, o privi cu atenție câteva secunde, respiră profund de trei ori, se interioriză preț de câteva clipe, desprinse brațele încet, încet, ca și când ar zbura și îmbrățișând-o, ridică piatra și o așeză în fața camerei maestrului.
Văzând toate acestea, maestrul râse cu poftă și-i spuse:
– Ai învățat?
– Da, maestre, am aflat multe observând. In primul rând am aflat că maestru poate să-ți fie oricine, chiar și o furnică, dacă ești capabil să înțelegi lecția oferită. In al doilea rând, să nu-ți fie teamă de nici un obstacol, acceptă-l, “intră în el”, fii una cu el… conștientizându-l, îl poți trece cu bine. In al treilea rând, puterea unei ființe nu stă în forța mușchilor ei, ci în Sine; concentrându-mă asupra Sinelui, devenind una cu el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o ridic, deși era de două ori mai grea decât mine…In al patrulea rând, să nu judeci pe nimeni după “mărimea” lui, ci după fapta lui… furnica este o vietate atât de mică, dar foarte puternică. Şi-n al cincilea rând, să crezi… să crezi în Dumnezeul din tine, și atunci puterea ta va fi fără limite! Dar toate acestea nu aș fi putut să le învăț dacă nu aveam o motivație, un scop al vieții: să fiu precum maestrul meu.
– Daca vei reuși să fii mereu ca și furnica, atunci ai înțeles unul dintre secretele vieții:
nu există obstacol pe care să nu-l învingi atât timp cât ești cu sufletul curat și centrat în Inimă. Forța din tine poate muta și munții, iar credința ta îți va fi călăuză.
Bine ai venit printre discipolii mei!

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.

Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.

In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus : „Ai curaj , intra si schimba-ti povara ” . Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai , si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.

In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

O poveste de Paulo Coehlo

5.Vitica si boul – Fabula de Esop

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.

Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in onoarea acelui mare eveniment.

Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: „Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.”

Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.

Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.
6.GAINA SI RANDUNICA Fabula de Esop

Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.

O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, „Mai oratanie prostanaca, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste creaturi rele, ce se vor hrani numai tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.”

Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.

Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.

Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta, ci de felul rau in care l-ai adus intru lume.

7.Gaina cu oua de aur – Fabula de Esop

Un taran si nevasta-sa se bucurau de o vreme de o gaina ce scotea la iveala, in fiecare zi, cate un ou de aur.
Cei doi au ajuns astfel sa se gandeasca ca acea orataniei avea o multime de aur in burta ei, si pusi sa se imbogateasca peste noapte, i-au taiat gatul fara nici o mila ori ezitare.
Dupa ce i-au dspicat pieptul, au descoperit, cu mare uimire, ca maruntaiele ei nu erau cu nimic deosebite de cele ale altor gaini. In acest fe, crezand ca vor avea o mare avere peste noapte, taranul si nevasta-sa au trebuit sa sufere de mica avere daruita da gaina zi de zi.

Morala:
Bucura-te de fericirea mica dar adevarata a fiecarei zile, fara a incerca, pe necugetate, sa-ti schimbi in si mai bine viata intr-o singura si necugetatata zi.

8.MĂIESTRIA CREIONULUI

Un copil îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, îl întrebă:
– Bunicule, ce scrii acolo? Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine…
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
– E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele, este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi nedumerit creionul, fiindcă nu văzuse nimic special la acesta.
– Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
– Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile, răspunse bunicul. Creionul are cinci calităţi, pe care dacă reuşeşti să le menţii, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.

Prima calitate: Poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această Mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.

A doua calitate: Din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii, dacă suporţi unele dureri, ele te vor face mai bun.

A treia calitate: Creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce este greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru, nu înseamnă neapărat ceva rău. Ceea ce este bine, este faptul că ne menţinem pe drumul drept.

A patra calitate: La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, şi tu pune accent mai mult pe ce se întâmplă înlăuntrul tău, decât pe exterior.

Şi, în sfârşit, a cincea calitate: Creionul lasă întotdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că ceea ce faci în viaţă, va lăsa urme. Dragul meu, încearcă să fii conştient de fiecare faptă pe care o faci.

Sper că v-a plăcut povestea. Cred că fiecare dintre noi avem de învăţat din cele cinci calităţi ale creionului.
Domnul să vă binecuvânteze!

9.Gaina si randunica ( fabula de Isop )

Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.
O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, „Mai, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste creaturi rele, ce se vor hrani nu numai din tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.”
Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.

Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.

Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta…

10. Vitica si boul

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.

Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in onoarea acelui mare eveniment.

Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: „Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.”

Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.

Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.

11.O poveste de Paulo Coehlo

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.
Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.
In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus :
„Ai curaj , intra si schimba-ti povara ” .
Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai , si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.

In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

12.Trandafirul din interior (sursa internet)

Un om a plantat un trandafir, plin de speranţă a început să-l ude, şi înainte ca acesta să înflorească l-a examinat. A observat mugurul care avea să iasă curând, dar a observat şi spinii de pe tulpină şi s-a gândit: „Cum poate o floare atât de frumoasă să provină dintr-o plantă atât de plină cu spini ascuţiţi?” Întristat de acest gând, a uitat să mai ude trandafirul, şi chiar înainte să înflorească, trandafirul a murit.
Aşa se întâmplă şi cu multi oameni. În fiecare suflet există un trandafir. Calităţile pozitive plantate în noi la naştere, se dezvoltă pe pământul cu spinii greşelilor noastre. Mulţi dintre noi când ne uităm la noi înşine, vedem doar spinii, defectele. Devenim disperaţi de gândul că nimic bun nu este în noi. Neglijăm să udăm binele din noi, şi este posibil ca acesta să moară. Nu suntem conştienţi de potenţialul nostru.
Unii oameni nu văd trandafirul din interior şi au nevoie de alţii ca să le arate. Una din cele mai frumoase calităţi de care poate dispune o persoană, este aceea de a trece peste spinii celuilalt şi de a găsi trandafirul. Aceasta este una din caracteristicile iubirii…să priveşti o persoană, să cunoşti defectele sale şi s-o accepţi în viaţa ta…în tot acest timp recunoscând nobleţea sufletului său. Ajută-i pe ceilalţi să-şi învingă defectele. Dacă le arătăm „trandafirul” din ei, îşi vor învinge spinii. Numai atunci vor reuşi să înflorească de mai multe ori.
Morala: Cel mai bun prieten este acela care îmi arată defectele.

13.Povestea Licuriciului si a Buburuzei…

A fost odata ca niciodata, intr-o padure oarecare, o Buburuza care a intalnit un Licurici.

Buburuza si Licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna… Numai ca, si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti… o crenguta, o pietricica, o frunza…
Si atunci, Buburuza si Licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana, pentru ca nimic sa nu-i poata desparti… Se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti…
Dar intr-o zi, Licuriciul a constatat ca Buburuza disparuse…
Nu mai stia daca el a lasat-o din mana sau daca ea i-a dat lui drumul mainii, dar asta nici nu conteaza in Povestea noastra. Conteaza numai ca Licuriciul, singur si trist, a cautat Buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o….
Licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec…
Si cum se plimba Licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o Furnica.
Licuriciul i-a povestit Furnicii ce i se intamplase, iar Furnica i-a spus:
– Licuriciule, poate daca ai stralucii tare, tare, Buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine…
– Stii ca ai dreptate? a spus Licuriciul. Eram asa de trist, incat am uitat sa stralucesc!
Morala Povestii…
De cele mai multe ori, tristetea si panica ne coplesesc in asa masura incat uitam cat de valorosi suntem, nu ne mai permitem sa stralucim, ca atunci cand aveam motive sa o facem.
Daca nu mai avem valorizarea exterioara, daca nu ne este satisfacuta nevoia de a fi utili, ne consideram lipsiti de valoare.
Uneori, durerile provocate de esecuri, de nereusite, ne imbraca intr-o culoare lipsita de stralucire.
Ne cufundam in apatie, in victimizare, refuzand, de cele mai multe ori, fara sa ne dam seama, sa mai fim vazuti de persoanele dragi de langă noi…

14.Povestea unui baietel

În timp ce un om isi schimba roata la maşina nouă, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuţită si a inceput sa zgârie aripa maşinii. Mânios, barbatul a luat mâna copilului şi l-a lovit peste ea de multe ori, fără să-şi dea seama ca avea în mână o cheie.
La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Când si-a văzut tatal… copilul a intrebat cu ochii plini de durere: „Tati, imi vor creşte degetele la loc?”.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte… stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul scrisese: „TATI, TE IUBESC”.
Mânia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata… Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Dar problema lumii de astazi este ca Oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite… in timpul acestui an, sa fim atenti si sa ne amintim: Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oameniii pentru a fi iubiti.

15.Bătrânica şi vizita lui Dumnezeu

Era odată o bătrânica căreia Dumnezeu îi promisese că o va vizita „astăzi”.

Ea nu se arătă deloc modestă la auzul acestui lucru. Mătură şi şterse praful prin casă, găti bucate delicioase şi pregăti masa. Apoi se aşeză să-l aştepte pe Dumnezeu. Deodată cineva bătu la uşă. Numaidecât bătrâna sări să-i deschidă uşa, dar când văzu că afară era doar un biet cerşetor spuse: „Nu, pentru Dumnezeu! Du-te unde vrei astăzi. Tocmai îl aştept pe Domnul, nu te pot primi la mine!”. Şi-l lăsă pe cerşetor să plece cu mâna goală. După câtva timp bătu din nou cineva la uşă. Acum bătrâna deschise uşa mai repede decât prima dată. Dar pe cine văzu ea afară?

Pe nimeni altul decât pe un bătrân zdrenţăros. „Astăzi îl aştept pe Dumnezeu. Nu mă pot ocupa de tine”, spuse ea şi-i închise uşa în nas. După câteva ore mai bătu cineva. Când bătrâna se repezi să-i deschidă, văzu din nou un cerşetor slab şi zgribulit care o rugă insistent să-i dea un colţ de pâine şi un loc de dormit sub acoperişul casei ei.

„Hai, lasă-mă în pace! Îl aştept pe Dumnezeu! Nu te pot primi la mine!” Şi bătrânul trebui să meargă mai departe, iar bătrâna se puse din nou să aştepte.
Timpul trecea oră după oră. Se făcu seară şi Dumnezeu încă nu venise. Bătrâna deveni din ce în ce mai îngrijorată. „Unde o fi rămas Dumnezeu? Sau unde s-o fi rătăcit?” În cele din urmă bătrâna se duse la culcare şi imediat adormi. Dumnezeu îi apăru bătrânei în vis şi-i spuse: „De trei ori am bătut astăzi la uşa casei tale şi de trei ori M-ai refuzat”.

16.Dragostea mamei…

Un baiat de 16 ani a facut o calatorie in strainatate… Dupa un timp, cand sa intors acasa la aeroport il astepta mama lui cu lacrimi de bucurie in ochi. Cand a ajuns si-a strans baiatul in brate cat de tare a putut deoarece i-a fost foarte dor de el.

Baiatul insa i-a spus: “mama stiu ca ma iubesti… mult, dar daca ma strangi asa de tare in brate in fata atator oameni ca pe un copil mic… ma faci de rusine!”
Cu aceste vorbe a ranit-o foarte tare pe mama lui care se gandea ca… fiul ei nu se bucura din tot sufletul ca o revede.
Dupa alti 6 ani fiul ei a plecat iar intr-o calatorie in strainatate si desi avea deja 21 de ani, mama lui a mers cu el la aeroport sa il conduca sa isi ia ramas bun de la el.
Dar de data aceasta nu si-a imbratisat fiul ci s-a intors cu spatele plangand foarte tare si zicandu-i doar atat: „Ramas bun fiule si sa ai grija de tine”.
Dupa o vreme, cand baiatul s-a intors din calatorie… mama lui nu il mai astepta in gara… Cand a ajuns acasa a gasit pe masa un buchet de flori si langa flori o scrisoare de la mama lui…
Curios a deschis-o si a inceput sa o citeasca, iar dupa ce a terminat a cazut jos plangand si distrus… era cel mai urat si rau moment din viata lui.
Iata ce scria in scrisoare:
„Fiul meu drag, cu 6 ani in urma, cand te-ai intors acasa, aveam lacrimi de bucurie in ochi si te-am strans cu drag in brate, dar cand tu vei citi randurile acestea… eu voi fi deja in cimitir intr-un mormant… pentru ca am murit de cancer…
Cand ai plecat ultima data nu te-am mai starns in brate, ci ti-am intors spatele… ca sa nu te fac de rusine in fata oamenilor strangandu-te in brate ca pe un copil mic… dar am plans foarte tare pentru ca am stiut ca te voi vedea pentru ultima data.
Te iubesc foarte mult si ma voi ruga Domnului pentru tine… iar dragostea mea va veghea intotdeauna asupra ta!
Cu mult drag, mama

17. Pasaj extras din cartea „Cu Dumnezeu in subterana” de Richard Wurmbrand

„Intr-o Duminica, propunandu-i sotiei mele sa mergem la o slujba de seara in biserica, a izbucnit in lacrimi; voia sa vada un film.
-E-n ordine! i-am spus. Vom merge la film, fiindca te iubesc!
Dupa ce am iesit de la film ne-am dus la o cofetarie si am mancat o prajitura. Dupa asta i-am spus:
-Acum du-te la culcare. Vreau sa caut o fata si s-o duc la un hotel.
-Ce-ai zis?
-E destul de simplu.Tu du-te acasa. Vreau sa gasesc o fata si s-o duc la un hotel.
-Cum poti sa spui asemenea lucruri?
-Dar m-ai determinat sa merg la cinema si ai vazut ce a facut eroul…de ce n-as face si eu la fel? Daca maine si in zilele urmatoare vom merge la astfel de filme, vom urma pilda pe care ele ne-o dau; dar daca vrei sa fiu un sot bun, vino tu cu mine din cand in cand la biserica.
Ea a reflectat asupra acestei intamplari, apoi, binisor, fara sa spuna nimic, m-a insotit din ce in ce mai des la biserica. Totusi, inca mai tanjea dupa distractii, iar cand vroia sa mearga undeva, o intovarasam si eu. Intr-o seara ne-am dus la un chef. Aerul era plin de fum. Perechile dansau si se dragosteau in vazul lumii. Deodata sotia mea s-a simtit dezgustata de toate si a zis: „Hai sa plecam! Imediat!” Am spus: „De ce sa plecam? De-abia am venit!” Am ramas pana la miezul noptii. Din nou mi-a cerut sa plecam acasa si din nou am refuzat. La fel si la 1 si la 2 noaptea. Numai cand am vazut ca era total scarbita de toate acestea, am fost de acord sa plecam. Am iesit afara in aerul rece…Sabina a zis: „Richard, ma duc chiar acum la pastor acasa sa-i cer sa ma boteze. Va fi ca si cum as face baie dupa toata murdaria asta!” Am ras si i-am spus: „Ai asteptat atata timp, poti sa mai astepti si pana maine dimineata. Lasa-l pe bietul pastor sa doarma.”

Aminteste-ti mereu… vegheaza asupra gandurilor tale; ele vor deveni cuvinte. Vegheaza asupra cuvintelor tale; vor deveni fapte. Vegheaza asupra faptelor tale, vor deveni obiceiuri. Vegheaza asupra obiceiurilor tale, vor deveni un caracter. Vegheaza asupra caracterului tau; va deveni destinul tau…

zambetimagini delfini ascultaferice de cei insetati

empty

Are rost sa imi fac blog? Nu stii ce sa alegi, wordpress sau blogspot ?

        Dragii prieteni,

va incurajez pe toti sa scrieti, sa va exprimati si nu va mai ganditi la faptul ca sunt atatea blog-uri si sa nu va mai aud  ” ce rost mai are sa imi fac si eu unul ”

Fiecare blog, ca de altfel fiecare persoana are rostul ei . Un prieten mi-a povesti caci a gasit un video  realizat de el si incarcat deja pe canalul lui, la cineva pe un alt canal youtube si s-a bucurat caci acesta avea mai multe vizionari decat la el. Oricum era semnat de el si nu era problema  de copyright 🙂

Parerea mea e ca  lucrurile frumoase, de folos si bune trebuie ( trebuiesc ) promovate iar lucrurile spirituale si mai mult.

Nu va incurajez sa va faceti blog-uri  de genul copy-paste caci nu-si au rostul. Am vorbit deja aici despre frumusetea originalitatii, articol pe care  vi-l recomand mereu.

Se intampla sa iti placa un anumit articol de pe un alt blog si sa dai Reblog sau copy-paste si sa treci sursa dar asta de cateva ori nu toata ziua.

Daca ai ceva de spus si simti caci gandurile iti curg atunci nu le mai oprii si apuca-te de treaba 🙂

Am avut si inca mai am  prieteni care imi trimit  mesaje si tot felul si dorinta lor e sa le pun la mine pe blog. In primul rand am  nevoie de timp sa verific mesajele si apoi inca o alta portie buna de timp pentru a le posta…Este mult mai simplu si dureaza cateva minute sa va faceti blog si sa puneti acolo tot ce va place astfel munca se imparte caci munca in echipa este frumoasa si eficenta:)

Unii prieteni mi-au ascultat sfaturile si sunt fericiti si multumiti caci au blog, casuta lor unde se pot exprima si pune ce vor ei. Ma bucur sincer  pentru ei caci sunt harnici si binecuvantati 🙂

Chiar v-as ruga frumos sa nu va suparati caci nu postez tot ce imi trimiteti desi in majoritatea lor imi trimiteti lucruri frumoase, bune si folositoare.

Asadar daca iti faci un blog iti recomand sa tii cont de unele aspecte de gramatica si ortografie. Aici recunosc caci si eu mai am mult de invatat 🙂 Un lucru de retinut e sa nu uitati virgula care se pune imediat dupa cuvant, urmand apoi un spatiu.

Daca vrei sa scrii  un cuvant sau o expresie si nu esti sigura pe el (ea) atunci  scrii pe Google si imediat iti apare cuvantul sau expresia corecta. Pe mine ma ajuta mult asta caci chiar in limba engleza si germana gasesc cuvintele mai rapid decat daca as apela la un dictionar .

De exemplu nu esti sigur cum se scrie Weekend . Mergi pe google.com si scri Week  si imediat iti apare cuvantul complet si corect. Asta e un truc de-al meu 🙂

Aceasta metoda te ajuta daca deja esti familiarizat deja cu limba respectiva fie ea engleza, fie ea oricare.

Recunosc caci inca ma incurc cand e vorba de un singur sau doi i si nu mi-e rusine sa o recunosc. Chiar acum am cautat expresia „Daca vrei sa scrii ” caci nu eram sigura 🙂

Sunt bune si chiar iti recomand sa folosesti cat mai multe dictonare si mai ales DEX-Dicționare ale limbii române.

Acum deja v-ati hotarat sa va faceti blog si nimeni nu va mai poate oprii 🙂  dar va puneti problema de care blog: blogspot sau wordpress ?

Ambele sunt gratuite si asta e super 🙂 dar  in rest sunt destul de diferite aceste doua platforme.

Recomandarea mea, asa ca un nespecialist dar cu o oarecare experienta este sa va faceti wordpress si nu blogspot. Nu este o antireclama si nici o simpatie pentru wordpress.

Este doar o recomandare si nu o luati ca o lege 🙂

Unii prieteni s-au plans caci pe blogspot cand vrei sa scri un comentariu intra tot felul de reclame porno si va dati seama daca aveti un blog crestin nu cred ca v-ar convenii ca vizitatorii sa fie intampinati cu astfel de uraciuni.

Mai multi prieteni mi s-au plans de blogspot. Eu personal am lucrat pe amandoua dar cand am inceput sa studiez despre wordpress am observat multe diferente majore.

De ce va recomand wordpress ?!

Fiti siguri caci cei de la wordpress nu o sa ma aplaude si nici nu o sa-mi dea vreun cadou sau  bani pentru ca am fost draguta sa le fac reclama. Deci le fac reclama pe gratis  😉

WordPress.com este cea mai buna platforma de blogging existenta la ora actuala, are un server de foarte mare viteza, are un sistem de securitate antivirus / antispyware / antihacking excelent.

Serverul WordPress.com este de foarte mare vizeza, este exceptional (server american)

Wordpress.com este mult mai compact si conceput intr-un mod prefesionalist iar comentariile sunt usor de folosit.

Un alt avantaj este posibilitatea promovarii foarte rapide prin mai multe metode. Una dintre ele ar fi prin optiunea Like pe care o veti gasii la sfarsitul fiecarui articol, optiune care nu exista la blogspot .

Acest Like este un semn de a  spune : da, am citit acest articol, este bun, sunt de acord cu el, imi place 🙂  Proprietarul blog-ului vede pe email ca  ai citit articolul respectiv si daca e amabil si dragut te va cauta sa vada cine esti si eventual sa iti dea si el un Like.

Am vorbit cu cineva si i-am spus ca am dat Like pe un blog care promoveaza Horoscopul, practici pagane, interzise de Domnul Dumnezeu  (voi revenii asupra subiectului  ) si mi-a spus caci am gresit. Am vrut sa ma justific  si am spus dar si el(ea)  a dat Like la mine si  m-am simtit datoare .

Apoi i-am pus urmatoare intrebare :dar crezi ca el (ea) chiar a citit articolul meu sau chiar i-a placut sau doar vrea sa isi promoveze blog-ul ? Stiti ce raspuns am primit:  tu nu poti sa sti ce in e inima lui(ei)  dar sa nu mai dai Like la ceea ce nu esti de acord.

Mi-am invatat lectia si acelas lucru vi-l recomand si voua 🙂

Acest Like nu are numai rolul de promovare ci si de prietenie si de construirea unor relatii noi. Ati intrat pe un blog nou, va place un articol si ati dat Like. Acest Like nu este observat numai de proprietarul blog-ului respectiv cat si de alti vizitatori care poate vor avea curiozitatea sau oportunitatea sa va cunoasca astfel puteti lega prietenii frumoase si sa cunoasteti oameni deosebiti.

Este important ca la fiecare articol sa puneti cat mai multe tag-uri pentru ca tagurile din wordpress nu doar ca ajuta la navigarea in blog, cum de altfel fac si etichetele din blogspot, dar tagurile din wordpress sunt indexate de Google.

De exemplu : Daca ati scris un articol despre

Cum sa traiesti in curatie ca mai tarziu sa ai o casnicie fericita

atunci scri la tag-uri : casatorie, pacat, tineri, tinere, viata curata, fara pacat, casnicie fericita, etc. Vei scrie cuvinte care se gasesc in articol si sunt cuvinte cheie.

Un alt avantaj e ca te poti abona la alte blog-uri care iti plac direct in Reader si nu e nevoie sa iti incarci  casuta postala de la email. Cum mie imi plac zeci de bloguri va dati seama caci mi-ar trebuii o zi intreaga sa deschid fiecare email dar pentru ca m-am abonat in Reader e mult mai simplu caci deschid direct acolo si imi aleg ce sa citesc si vad tot ce au postat alte bloguri.

Daca deja aveti blogspot atunci puteti sa il importati direct pe wordpress.com

Urmati instructiunile de pe acest site si daca nu va descurcurcati rugati pe cineva care stie engleza sa va ajute http://ourtimes.wordpress.com/2008/05/08/import-blogger-into-wordpress/

Daca aveti intrebari atat cat ma pricep va ajut cu drag 🙂

Cu drag din drag Angela I. E.

P.S. Daca cumva careva dintre voi care v-ati „ratacit ” pe aici, ati avea amabilitatea sa ma ajutati  cu o informatie foarte importanta v-as fi recunoscatoare si as aprecia 🙂

De ce blog-ul meu se incarca asa de greu si cei care au computere mai slabute mi se plang mereu si imi sta asta ca o povara. Va dati seama ca doresc ca vizitatoii sa navigheze in pace si liniste pe blog nu sa li se blocheza computerul si sa nu  renunte doar pentru o problema care cred ca s-ar putea rezolva.   Pentru mine e important ca vizitatorul sa gaseasca ce are nevoie si sa se incarce blog-ul intr-un  timp mediu de incarcare de (macar) 18 secunde.

Oare unde ar fi problema ? Cine ma poate ajuta ? Va multumesc anticipat 🙂

Cu drag din drag Angela I.E.

Daca consideri acest articol util si daca doresti sa fii informat cand apar articole noi pe acest blog atunci te poti abona chiar AICI si ACUM

Click Aboneaza-te prin e-mail

Click RSS Feed

Click
Urmareste-ma pe Twitter

Lasa-mi un comentariu ca sa stiu ca ai trecut pe aici si sa iti intorc vizita!

GOD BLESS YOU MY VIZITORS!

felicitari versetevegheati

" data-api-host="https://cdn.2performant.com" type='text/javascript' src='https://cdn.2performant.com/l2/link2.js?ver=5.4.2'>