

Un blog pentru tine(ri) – Sa ai primavara in suflet mereu!
Am avut un vis…
1. … că într-o bună zi în toate bucătăriile Bisericilor din România [acele bucătării care stau nefolosite până la programe speciale și nunți] se va găti mâncare pentru nevoiașii, oamenii străzii și săracii din poporul român.
2. … că într-o bună zi se vor mansarda toate Bisericile mari din țară în așa fel încât să nu mai facem rugăciuni pentru familiile care nu au unde locui, ci să le oferim noi o locuință, în locașurile de închinare. Să nu mai fie nevoie să plătim chirii celor netăiați împrejur care merg și beau banii copiilor noștrii. Mansardați domnilor Bisericile!
3. … dacă o lege în țară asta se schimbă cu jumătate plus unu din forumul decizional, iar Constituția României cu două treimi… am avut un vis, că într-o bună zi toate constituțiile țărilor vor fi abrogate și se va adopta în locul lor Cartea din care s-a născut legea iudaică și dreptul Roman. Cartea care nu poate fi schimbată de nimeni, indiferent de cât de covârșitoare este majoritatea. Este mai lesne să treacă cerul și pământul decât să cadă la pământ un cuvânt din Ea.
4. … că într-o bună zi nu ne vom mai împărți după culte, funcții, poziție socială, apartenență rasială » ci după pocăință, slujire… dupăDomnul Isus.
5. … că într-o bună zi în lume fiecare va cânta pe limba lui cuvântul Mântuire, că va fi tot mai puțină lume în adunare și tot mai prezentă Biserica în exteriorul zidurilor sale.
6. … că muții vor cânta în Biserici, șchiopii vor sări și vor propovădui pe străzi, orbii vor privi cu uimire soarele și ne vor descrie poetic culoarea întunericului lăsat în urmă.
7. Am avut cândva un vis, probabil că îl visam de mult, probabil că îl mai visez încă. Și probabil că într-o bună zi, unindu-ne mai mulți visători vom face din el o realitate, cu ajutorul LUI.
Am avut cândva un vis!
Autor: Mihai-Marius Ardelean Sursa
http://acrilice-pointpen.blogspot.co.at/#!/p/rebeca-si-alexandru-comorile-noastre.html
” Se întâmplă uneori în viaţă ca firul roşu să se întrerupă şi să nu ştii cum să continui, cum să îl reînnozi ca viaţa să îşi continue cursul ei „firesc”.
Cred că majoritatea dintre noi am trecut cel puţin o dată în viaţă printr-o astfel de experienţă. Şi fie am reuşit cu forţele proprii să depăşim situaţia, fie ne-a ajutat familia, rudele, prietenii.
Dar ce părere aveţi de o persoană absolut necunoscută, pe care o vezi pentru prima dată în viaţă?
Căreia îi spui doar problema ta, nevoia ta, visul tău şi e dispusă să îţi întindă o mână? Pare un scenariu de telenovelă, acolo unde totul e posibil, sau din Rai, acolo unde toţi sunt buni cu toată lumea.
Dar slavă Domnului că acest Rai există şi pe pământ, adică există şi aici oameni care, prin exemplul lor, ne învaţă ce e bunătatea, dăruirea, ajutorarea celorlalţi, ce înseamnă să fii deschis spre nevoile celuilalt şi nu centrat pe tine, pe nevoile tale.