Gandurile mele

Pentru tine bunicuța mea frumoasă…

de

Bunicuța mea frumoasa ai plecat ACASĂ.Ultima oară când ne-am văzut am povestit si am râs împreună, am făcut multe poze si video.Tu îmi ziceai mereu să nu te filmez că nu esti aranjată si eu îti spuneam că esti frumoasă asa cum esti.Uneori te filmam si te pozam când nu stiai căci vroiam sa am cât mai multe amintiri frumoase cu tine.

Stiam că într-o zi vei pleca dar nu credeam ca ziua e asa de aproape…Desi aveai 75 de ani totusi sufletul tău era asa de tânăr si atâtea glume aveai că mereu ne făceai să râdem si să ne bucurăm de viată.Tu stiai sa porti la toti de grijă, să ne spui să avem grijă, să ne luam vestă în spate să nu răcim, să avem grijă sa nu alunecăm pe zăpadă, să avem grijă de noi.

Mama mea te-a dus cu avionul la noi si ti-a îndeplinit multe dorinte cum poate putini copii stiu să facă.Anul acesta 2020 am fost la tine chiar înainte să înceapă ”pandemia” sau plandemia cum o numesc unii…

In iulie 2020 am avut bilet de avion sa vin din nou la tine dar situatia actuală m-a împiedicat.Dacă stiam ce va urma desigur că as fi luptat cu toate riscurile dar cine stie dinainte ce va venii, cine stie ziua de mâine, cine stie ceasul următor ?!Nimeni, numai Dumnezeu din cer care e în controlul tuturor lucrurilor si ceea ce mai conteaza acum e că chiar dacă nu am ajuns totusi ultima noastă întâlnire a fost frumoasă si vei rămane vesnic in sufletele noastre.Nu vreau să am regrete că nu mă ajută la nimic ci vreau să am sperantă si bucurie că ne vom vedea in cer…

Ultima oară când am fost la tine ti-am dat multe lucruri frumoase de citit si ti-am zis cum să te rogi si tu mi-ai zis că nu ti minte si atunci te-am luat de mână si ne-am rugat împreună, rugăciunea mântuirii cum o numesc unii…

Am fost asa de fericită că ne-am rugat împreună si am plecat plină de pace, cu sufletul împăcat că orice se va întâmpla tu esti în mâna Celui Atotputernic…Atâtea amintiri frumoase am cu tine, cum ai făcut mii de kilometrii ca să ajungi la mine să îti vezi strănepotii si cum mereu glumeai cu noi si ne făceai să întelegem să nu luăm toate lucrurile în mod personal ca să nu ne afecteze ci să găsim solutii de pace si bucurie la orice problemă care apare…

Nu pot sa uit cum mama mea din Italia suna și plătea taxi sa iti aducă flori și tort în fiecare an când era ziua ta.Mă impresiona gestul ei de iubire si atentie deosebită pentru tine.Ea mereu se ocupa de tine si te ducea cu taxi sute de kilometri peste tot unde aveai nevoie. Când mergeati la sute de kilometrii la spital la diverse controale iti rezerva hotel și iti oferea cele mai bune condiții, egal cât costa.Pentru ea era important că era cu tine si avea grijă de tine si tu erau fericită si multumită.

Mama mea este si va rămâne un exemplu pentru mulți care nu știu sa își prețuiască mamele, indiferent cum sunt ele ,caci in esenta toate mamele sunt bune, nu exista mămici rele…

Și tu bunica mea frumoasă ai fost deasemenea un exemplu pentru multi.Ai crescut singura 5 copii, ai îngrijit animale, ai mers pe camp la lucru și te-ai trezit de dimineața sa mulgi  văcuta să ne dai lapte când noi eram mici si veneam în vacante la tine…Atâtea amintiri frumoase am căci nu imi ajunge timpul să le scriu pe toate…

Până cand ai putut sta pe picioare ai tot muncit iar când au venit problemele de sanatate ai renuntat la unele activitati dar de muncit tot munceai, cat puteai si ce puteai.

Bunicuta mea frumoasă tu nu ai avut moșteniri sa ne lasi dar ne-a lăsat cele mai frumoase amintiri și modele de exemple de urmat….Nu te vom uita niciodată!Vei rămâne vesnic in sufletele noastre!

Atâta timp cât ii avem lângă noi atât copiii noștri cât și părinții, bunicii, soții noștri sa învățam sa ii iubim și sa ii prețuim, astea sunt lucrurile care rămân și cu care ne vom întâlnii in cer.Nu te gândii ca mama ta e tânăra nici ca cel mic e doar un copil căci nu știm zilele oamenilor pe pământ și ne trezim intr o zi ca pleacă de lângă noi și nu am știut sa ne bucurăm și sa ne prețuim unul pe altul.

Trebuie sa ne acceptam fiecare așa cum suntem, cu minusuri și plusuri, cu calități și defecte, căci numai așa vom putea sa avem relații frumoase și sa ne construim o viața frumoasa si un viitor fericit.Viața trece, oamenii vin și pleacă dar amintirile rămân …Cu drag Angela Insuka Ekklesia ❤️

#pretuițivăcopiii,#pretuițivăpărintii,#prețuițivăbunicii,#prețuițivăbunica,#iubițivăcopiii,#iubițivăpărinții,#iubițivăbunicii,#iubițtivăbunica,#fărăregrete,#casadincer,#fiiplindesperanță,#fiivegheator

Mai multe puteti  AICI 

S-ar putea să te intereseze si alte articole : 

  1. Când mai ai timp de tine femeie ? CLICK AICI 
  2. Magazine online cu cele mai bune oferte si reduceri : CLICK AICI 
  3. Câstigă bani din Hobby-ul tău! CLICK AICI 
  4. Campanii umanitare.Fă o faptă bună. CLICK AICI 
  5. Povestea impresionantă a lui Costel. CLICK AICI 

Când mai ai timp de tine femeie ? Episodul 2

de

Nu te bloca, nu sta pe loc, mergi înainte!

Reinventează-te de câte ori va fi nevoie dar nu te bloca, nu sta la pământ sa îți plângi de mila dacă ceva nu merge.

Mereu in viața ni se blochează drumurile, nu mai avem soluții, nu mai știm ce sa facem.

Crezi ca numai tie ți s-a întâmplat să îți lipsească copilul de acasa, crezi ca numai tu ți-ai pierdut job-ul?

Nu!Suntem sute poate chiar mii de femei care trecem prin aceeași situație, mai gravă sau mai puțin gravă, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă.

Avem perioade și perioade, faze ale vieții care ne dau peste cap, care ne îngenunchează si ne întrebam de ce Doamne, de ce copilul meu educat nu ascultă, de ce nu mai avem soluții când totul în jur se năruie, de ce trebuie sa trecem pe aici…

La toate întrebările există doar un singur răspuns “Dumnezeu e in control, din Mâna Lui nimeni nu ne poate smulge, nici un fir de păr nu cade fără Știrea Lui!”

E minunat și ar fi și mai minunat dacă ne-am aduce zi de zi aminte de acest lucru.De aceea femeie iti repet: fă-ti timp de tine, aduti aminte de promisiunile Celui ce nu poată să mintă, ridică-te și mergi înainte, egal câte valuri lovesc în tine, reinventează-te oridecâte ori va fi nevoie, nu lăsa armele jos, destinul tău e să învingi, ai o chemare specială, ești minunată…Angela Insula Ekklesia 05.08.2020,

Episodul 1 il puteti citii aici

Când mai ai timp de tine femeie? Episodul 1

de

Te căsătoresti si crezi că intri in fericire si când colo trăiesti dezamăgiri si nu mai întelegi viata.Nu sti ce se întămplă cu tine,
te trezesti că esti obosită si nu mai faci fată situatiei si te intrebi cine e de vină, cine din jurul tău sau familia ta.
Omul are tendinta sa dea vina tot pe altii numai pe el nu.
Uneori cu un copil ti se pare greu ce să mai te gândesti la al doilea copil.
Te întrebi unde esti, ce e cu viata ta, cum să faci fată situatiei.
Te aglomerezi singură cu tot felul de lucruri inutile, începi să schimbi pe mobilă, să cumperi perdele să se asorteze cu covorul, faci curatenie în casa de parca la tine ar fi farmacie, nu mai ai timp de concediu si nici măcar de o cafea cu o prietenă.
Opreste-te si vezi că esti pe un drum gresit, lasă putin grădinaritul, vasele în chiuvetă pot să mai astepte putin, dacă nu ai aspirat azi o să aspiri mâine, nu sta cu carpa de praf în mana ca trec anii si zboară pe langa tine viata.Si la tot ce scriu îmiplace sădau si un exemplu,îti dau acum un exemplu recent.
Ieri, când am plecat la grădină am chemat-o pe o vecină cu mine care zice ca e toata ziua acasă singură si se plictiseste.
Stiti ce mi-a răspuns : Nu pot, mâncarea e pe foc si fiul meu trebuie sa ajungă de la lucru.
Dar aragazul tău nu are buton de oprire si ce are mâncarea dacă o termini mai târziu si fiul tau dacă vine de la lucru chiar nu are ce mânca ? Cât poate fi mâncarea aia de importantă sau care sunt prioritătiile tale ?
Pentru mine personal poate să se si strice dacă ii găsesc o altă solutie, desi chiar cred că lăsată pe aragaz nu va pății nimic…
I-am spus frumos în dragoste: Vrei să iți faci toată viata program dupa el ? Atunci nu te mai plânge ca stai toată ziua in casă.Punct!
Să nu uităm ca fiul ei are peste 35 de ani si nu e un bebe care asteptă tâta de la mama lui…
Femeie, vrei să ajungi ca si vecina mea sau vrei să te bucuri azi de viată si să te bucuri dinplin ?
Chiverniseste-ți timpul cu multă întelepciune, trezeste-te dis de dimineață in zorii zilei sau chiar cu noaptea in cap, să îti faci timp pentru tine, citeste, scrie si lucrează la visele tale.
Găseste oameni de incredere cu care sa povesteti viziunile tale si nu renunta la tine pentru ceilalti.
Ocupă-te de familie, de curătenie, de treburile casei dar nu în mod exagerat si nu în stres si la foc automat.
Fă totul cu răbdare, cu timp, cu atentie cu băgare de seamă dar să nu devii roaba lor ci roaba lui Dumnezeu care te va ajut sa veghezi si să înveti cum sa te bucuri de tot ce ai, de familie, de prieteni, etc. trăind o viată normală, frumoasă, relaxată si fericită.
Angela Insula Ekklesia, Graz 21.07.2020
#insulaekklesiaro,#femei,#femeie,#viata,#meditatiazilei,#gandulzilei,#familie,#curatenie,#relax,#fericire,#căsnicie,#frumuseteata,#timppersonalcutine,#fatitimpdetine,#bucuriedeplina,#veghează,

DROP OF WATER IN THE OCEAN.

de
Many people when they see our facebook pages, projects made with volunteers, with special people, say Wow…how many and beautiful things you have done!
1.https://www.facebook.com/centrulculturalaustroromangraz/
2.https://www.facebook.com/Proiectul-Aripile-Sperantei-Graz-1614742275409578/
3.https://www.facebook.com/Flügel-der-Hoffnung-Graz-Gemeinsam-gestalten-853064594754102/
4.https://www.facebook.com/ComunitatearomanilordinGraz/
5.https://www.facebook.com/Atelier-de-creatie-Graz-si-activitati-pentru-copii-1695105850757229/
6.https://www.facebook.com/Nachhilfezentrum-Graz-Meditatii-scolare-si-programe-educative-pentru-copii-172772219827765/
7.https://www.facebook.com/Angela-Peschir-Team-200453667107230/
8.https://www.facebook.com/bibliotecaromaneascagraz/.
9.https://www.facebook.com/Bibliotecă-creștină-in-Graz-100881310338030/
10. https://www.facebook.com/Rumänischer-Verein-in-Graz-688598047920616/
11.https://www.facebook.com/cursuridelimbagermanaGraz/
Of course, it is good to be appreciated and admired for the provision of services, knowledge and skills, dedication, talent and time given to such projects. Volunteering is not an easy job because it takes time from the family, work and so many obligations and even if it is done in the free time, we do not have much free time, and even for this time we have to make sacrifices… That is why I always respect those who have been with me and stayed untill the end. I am well aware that I could not have accomplished anything if I did not have the right people, favorable circumstances, and the blessing of Elohim (God). Many of my friends encourage me and that gives me the strength to move forward because they know my personal projects that will never appear on Facebook and I always tell them that I feel like a DROP OF WATERIN THE OCEAN. Some of them I have to post it on Facebook to encourage others to do good deeds. Others I post it to enjoy together,beautiful pictures that remain in our memory many years from now. The pictures are the most beautiful memories and they remind us of beautiful people, wonderful projects and interesting places. Our association in a short perioud of time it will have a new space andwe will fondly remember the old one looking at the pictures… Some articles need to be posted to show to the sponsors and contributors that support, whether small or large, was used for the purpose for which it was donated. These days I received a donation a computer and I posted and thanked to the donor but when the customs opens we will post again where that computer ended up, to whom I donated it further.This transparency is important so that we can work better and more efficiently with other sponsors who want to join our mission. See how we work and get to know us better. There are many people who do good deeds and go unnoticed by some, but not by all, and this is not a problem if someone praises you or not, it is important to have a happy heart and a calm soul in the evening when you put your head on the pillow, to sleep with the reconciled consciousness that you only have done good. Even if you can’t please everyone, even if some judge you or have prejudices about you without knowing you, even if others still bring you bad words, these are all part of life so never put them to the heart,do not let them grieve your souls, to hinder you, to shatter your dreams, and not to sneak poison into our minds. It is important to have a clear vision and follow our path exactly as in the Romanian proverb:”Dogs bark and the bear sees its way” and at the end what do we have to do with the wickedness or dissatisfaction of some, it’s their problem, it’s their job and not Ours. Their inappropriate behavior pollutes them, darkens their horizons, and enslaves them because they are guided by their own frustrations and not by the principles of light and goodness. I have never been able to upset such people because they are so hurt. And if they choose not to heal, then they attack others and throw away their venom believing that this way they will feel better but this „better” is just for few moments and then they live on with pain, fear, weaknesses, failures, frustrations and that is why we must have compassion for such people.
We have to go over everything that is negative and not to make a dram out of nothing, not to give them too much importance and not to analyze them too much because thinking about them will raise the question: Is it true?Why he/she say that? … This already reminds me of Bible Genesis when the devil came to give to Eva ideas: Did Elohim (God) say to don’t eat this? There is a problematic side when criticism is building up and then we must be careful and considerate and meditate. They agreed to stop and think about me: Why did she say that so far? They can help them get out of their jealous, mischievous or frustrated state and be able to offer help. (this is already a longer story).I met people who have problems with all the thoughts in them, they are divided, and without peace. I advised them to pray and leave the burdens at the feet of Yeshua HaMashiach (Jesus Christ) and not take them anymore, because many take them there, then take them back and can do bigger and bigger problems. The problems are like those little pebbles I take care of are not in the way and we just have to get around them, take them into account, but not let ourselves be divided by them, we can not see big problems and be discouraged. . What fascinates me and is able to many people in ourcity and while taking them out Elohim (God) in my warming is in wonder, great miracles …Read HERE
https://www.facebook.com/notes/angela-peșchir-team/nimic-nu-e-la-voia-întâmplării/857313274754596/
(If you don’t understand something, you can use the translator: etranslator.ro )
In all these projects my biggest pain was LACK OF SPACE, lack of space to carry out our activity. To have people with arms full of books come to you and tell them that you don’t have room because it’s full everywhere, it’s the biggest pain. To leave you a message that they have beautiful things for children and want to donate them, you can’t say that you don’t have room, your soul breaks to know that some give them wholeheartedly and others have nothing to wear and even need them, and you refuse them, on the grounds that you have no space… the peak of pain… Of course I tried
not to refuse anyone but I took many things with half of my heart, not with joy as I would like to takethem, for that I didn’t know where to put them. The cellar and the balcony were full, the door was full, the place where I am not allowed to keep them because we are fined and not infrequently I was one step away from receiving fines. Plus I have children and I can’t take their playground for the association’s projects and sometimes they told me: „Mommy, we want to play on the balcony when do you emty it?” It breaks my heart that they don’t understand that we send them to Romania with love or sometimes someone comes after them but after a while it’s full again and I really want to free their balcony forever to have their free and beautiful playground . Unfortunately, I have to tell you that there were cases when I refused them the donations, especially when it came to furniture, washing machines, bicycles or bigger things. You make a place for a net, a box of clothes somewhere, but you have nowhere to cram large bulky things. These days I slept and when I woke up the living room was full of clothes. I looked, I didn’t know what was wrong with them. I said to the children: „Why you take them? From where? You don’t know we don’t have space anymore!”. When I looked at them more closely, they were brand new clothes from I don’t know what neighbor…I should look for him now to thank him. We love our neighbors, we love our people and they always come to bring us beautiful things given from their heart. They want to give it to us because we are a big family, but I tell them in vain many times, that I have enough staff for my kids, Idon’t need it for them because they have enough but they always come back . It depends on the case ,but when peoples come to bring me staff ,first impulse is to say please don’t bring nothing any more, but after I always say: „I’ll put them somewhere untill I’m gonna send it to people in need” or, I think as i solved the problem all the time, I’m gonna solve it even now. Let me tell you briefly what the story is like, now is already in place for recharging quite a bit.When I arrived in Austria, my husband took me to a flea market,and I loved it right away. I like to walk, to stop at every table, to look, to admire, to cling to our things, not specialy to buy something. Ican simply relax especially to talking to people, (I love people), to stay and listen to them. My husband goes to other stands and we call and consult only if we find something interesting to buy, and like this we spend few hours. Every time I went I received things or some would say to me: „Look at them because I will give you all of them cheaply”. I was telling them. What m I supposed to do with so many things, we don’t have a big house and I don’t want to fill the house with many things. I showed my respect for the seller’s generous offer and at the end, after several discussions, I said: „look, I’ll take them, I’ll put them in the cellar!” and when friends come from Romania I give them! And my husband kept telling me „Please don’t buy anything because we don’t have room anymore, even if you bring me gold furniture I don’t have the pleasure and time to change the old one,, which I am happy with as it is, and if you will bring me gold spoons we will eat with them as we eat with the others!”.He spends more than I do and sometimes buys too muchfor the children, but I understand that he loves children and it is good in a way that he is so, like this our marriage is balanced. What would we do if we were both spenders, but since I spend less, it’s good that there is someone who takes care ofthe money. Now don’t imagine that we have so much money, but it doesn’t matter if you have a lot or a little, it’s important how you manage them. When I invested in charitable projects, I received a substantial return , that was my method of multiplying them.
An example of a project is CLICK HERE:https://www.facebook.com/donate/2941706212561287/(this is another story on another occasion).
I often have fun with older girls and tell them: „It’s good that your mother takes care of the money, otherwise what would five girls do when we went shopping!” I buy very few things, the bare necessities and even, the phone that I received from my husband, who bought himself another and I do not say this out of pride, but I simply do not need manythings, I have everything , I am happy with what I have and I always think about family, children, projects or other troubled or sick people. You know what a mother’s heart is like, always given to her babies, always thinking of them to be happy, to have a beautiful childhood, to enjoy their family and feel good in the house where Elohim (God) sent them.Many appreciate me and tell me Angela I can’t handle one, tell me your secret how do you handle seven children? I have no specific secret, but I simply get solutions at the moment for everything I do, and this is due to my training, the books I read and my relationship with the God Elohim who gives mepatience, hope, faith, light, wisdom and all that I need. I’ve always liked to save money, to take care of
money, to calculate it well, to be careful what I buy because I’m sure it’s happens to us all to be in the store, and to see so many things you feel like you need them but in reality you don’t need them. It never occurred to you to be in the store and say, „What a beautiful dress I really need for next week!” and when you got home the dressing was full, you didn’t have even a place to put it. (I wrote some articles about this on the website www.insulaekklesia.ro a few years ago).
20 years ago I was so poor that I fasted for days without water and without food, only I had nothing to eat and in the evening when I finished the day I ate bread with margarine or lard and vegeta. (I’ll tell you another time on another occasion the story).My husband takes care of the shopping and what else is needed in the house and when the money is not enough I give it to him because he knows that I always have reserves and I thank Elohim (God) that we never argued on this topic. In fact, we don’t argue at all and if there are some more discussions, as is normal in all families, then we clarify them quickly, nicely and without too much fuss. It is beautiful to have a blessed marriage, peace and joy in the family. (On another occasion I willtell you more about how we got married and how I take care of money, not that I would be the rooster in the house, plus we respect the principles of the Bible: Yeshua, the head of the family, then the husband, then the wife, then the children, but all in a beautiful harmony, with respect and love for each other).
Besides, I have good friends who give me a present, exactly what I need at the right time.The one who takes care of me even now is my mother. She lives in Italy but we meet once a year in Romania or she comes to us. I have another brother married in Austria who has a wonderful little boy and that’s about my whole family. I would have liked to have a big family, brothers-in-law, sisters-in-law (I only have one and I can say that I get along well with her), but if I don’t have people I’m glad I have children and that fulfills me, as I once wroteTHIS IS MY CAREER: my family.I still have a dear grandmother in Romania, but she is a bit far away in Harghita County, near Borsec and a few aunts who are dear to me and an uncle who enjoys everything I post on Facebook. My father still lives and is far from us, in the area where my grandmother is. It’s a complicated story because since I was little my mother raised us alone. I looked for him many times even this year before the pandemic. I still have a sister and a brother from my father but they are part of another longand interesting story… Some boxes of stories keep them locked and open them from time to time to tell real events, concrete facts from which one can learn. Others keep them sealed, memories that no longer make sense, some sad and painful that I have healed and released and I will open others at the right time. All these waves hardened me and formed me in a beautiful way and I learned not to judge anyone, never to take revenge and leave everything to Elohim (God). Every person has a story and from every story we can learn something. Let’s be careful not to judge people because we do not know their heart, their life and the reasons why they are in a way and not in different one. We must bevery careful how we speak with each other because not everyone can be replaced and the injured canbe left with serious traces. We are so little on this earth and why to hurt each other when we can live simply and beautifully. Many beautiful books have been written about relationships, that’s why I always encourage reading good and useful books and in terms of kindness and generosity, these are learned by practicing. A rich person will never be able to fully understand a poor person because has never been poor and only those who have slept on an empty stomach at least once in their lives can understand the hungry one. To enjoy anything but to receive it when he had nothing he will know how to give from the heart to the needy. My childhood was not a very happy one and until the age of 26 when I got married I suffered a lot from several problems. The first reason was that my family is not whole and I often felt alone, nobody’s until the miracle happened in my life and I met the Savior Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh),personally at the age of 18 years. Only thenmy life begin to have a meaning and Ibegan to understand the things around me that until then I did not understand . Then another sufferingI had was the inability to understand why there are so many poor and sick people. It took me years of research and daily questions until I got married, matured, and studied the Bible, God’s Word, with my husband. It was always in my mind that if we all shared what we had, there would be no poor people because many of us have things and money in abundance. I have noticed that many do not differentiate between needs and desires, which is why there is a global imbalance. These two passages from the Bible, among many others, speak so clearly about how we should be and how we really are.•“Lay not up for yourselves treasures upon earth, where moth and rust doth corrupt, and where thieves break through and steal: but lay up for yourselves treasures in heaven, where neither moth nor rust doth corrupt, and where thieves do not break through nor steal: For where your treasure is, there will your heart be also.”Matthew 6: 19-21•Undoubtedly, godliness (faithfulness) accompanied by contentment is a great gain. For we have brought nothing into the world, neither can we take anything out of it. But if we have what to eat and what to wear, it will be enough for us. Those who want to get rich, on the contrary, fall into temptation, snare, and many reckless and harmful lusts, which plunge men into ruin and perdition. For the love of money is the root of all evil; and some, when they had gone after her, had gone astray from the faith, and pierced themselves through with many sorrows. ”1 Tim. 6: 6-10
I got married in 2003 and come in Graz, Austria because my husband has been here since 1989. Although we don’t have many people from Romania at home, our soul is where we have many friends, all over Romania, and we recieved many invitations to visit them but, because children are still small and traveling still expensive we visit very rarely or, almost not at all. I feel rich to have suchfriends from different social categories, of different faiths, but we are united by love and friendship. What is interesting is that many friends who travel or stay abroad on the way to Romania stopped at us to rest for a few days. I scolded them: well, you come here with such a small car, you don’t know that my cellar is full and where I put all the gifts I want to send in Romania to those in need. Many of them are involved in missionary (and) relief work, and we have been working together for years with good results because they are righteous people and I really share them with the poor. This work brings you a lot of joy, but sometimes sadness and problems. Many people leave me requests for help and do not want to understand that me and the team I work with can not cope with all the cases that are in Romania, plus we do not have the necessary time, we have our families and our responsibilities. No one can engage in a non-stop work and especially when the time is low for everyone.We all have 24 hours a day, no one has more. In the first place we have family and children with whom I spend a lot of time, we learn the Romanian language and we have many activities together and in the free time that I don’t have much but I do, I like to write and read. Why did I say I doit because I always hear the expression: I don’t have time and I wonder but who has time? No one, because we make time and if we really want something then we get it and make time for the things welove.
I printed a book„Golden Words for Golden Souls”:https://www.facebook.com/CuvinteDeAurPentruSufleteDeAur/ which I am republishing now at anotherpublishing house because in the book there are some things that are no longer correspond to reality. Iprinted this book to help an association in Romania to sell the books to those in need of financial support, but the association now does not have so many activities, plus now I am working on new projects where I want to invest both financially as well as material. I would also like to change some ofthe teachings and ideas in the book, such as the name of the Savior. I like to use the original name because I am Jewish and I love this name: Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh),meaning Yeshua is Salvation and Mashiach, the Anointed One. This is a longer topic, we will discuss it another time or we can study it together with our Jewish friend from Cambodia, Eduard Claudiu Moisă:https://www.facebook.com/Eduard Claudiu Moisa with whom it is a pleasure to discuss the originals of the Bible.
(Here is anotherstory about how we met him, how we sent packages to Cambodia (here you can read more about thistopic:https://www.facebook.com/pg/Proiectul-Aripile-Speranței-Graz-1614742275409578/photos/?tab=album&album_id=2551158721767924
and how my husband has a plane ticket to go there in September 2020 to see them needs there and get even more involved. It’s a beautiful story with the campaign for Children in Cambodia.
Open HERE:https://www.facebook.com/donate/1475969332789928/
don’t start with statements like that: they are quite poor in Romania and what do we have to dowith the children in Cambodia, as if they were not people, some people put the problem wrong. It is sad to think so, especially that everyone helps where he is called and everyone helps with what he can and when he can. The poor are poor regardless of religion or nationality. Free yourself from theseprejudices to make a difference between people. We will talk more on this topic soon, but today I wenta little further with the testimony that was actually thought of, at first as a simple article about what it means to feel like a DROP OF WATER IN THE OCEAN and I touched on several unplanned topics.Oh, remind me to tell you about my book „Heartfelt Advice for Those Who Want to Learn” or „1000 Things Anyone Should Know” There would be a lot to share and I would be glad to know that someone reads and has learned something from all these life stories.Probably for some it will be too
much to read and for others a beautiful reading, a smile on the face and maybe a welcomed help. I also finished the second volume of the book but I didn’t manage to print it and I started some more books but I’m moving forward like a snail because I’m involved in the association’s projects, social, cultural and educational projects, but I’m not complaining because as I told you in the article previousall things have their time. And the other volunteers from the association are special people (I don’t write their names here because I want to ask them first, to ask their permission) who are teachers in Austria, some have families with many children, others are simple people but with a big heart, each different but we had the same vision and that’s important, different but together for better or worse. At the association we had and received volunteers from all religions, Catholics, Orthodox, Evangelicals, Muslims, etc. And I have seen that it is not religion that makes people’s necessarily, but the character and goodness of the heart. We also have supporters, friends who empathize with us who share on Facebook and tell others about us. Those who volunteer for the association also have their own private life, that’s why they help when they can and how they can, and everyone must understand thatwe are not an organization who pay the employees.In Austria, the country of associations, there are many organizations that do many beautiful and wonderful things for people but have paid employees even if their services are free. On this occasion, I want to thanks all the collaborators, members and friends of the Association and especially for every SHARE for we do not often know what a miracle a distribution can do. It happens that you give a SHARE and someone to see and donate for a charity, to solve exactly the problem of another person who may suffer or is hungry, may be sick and in need of treatment, may suffer like me that he has no space to carry out their activity, etc. And as I told you at the beginning around 2003 I was going to the flea market (Flohmarkt is in German,) and people were nice and gave me many things, some for free, others I bought at low prices, beautiful new things for children and adults. Then I would take them home, select them, wash them and pack them for Romania. After my babies were born, people gave me many things because they knew I had many children. Some appreciate me for it, others ask me ironically, “But how many more children do you want to make ? „. I would answer more, but education and common sense do not leave me, I answer only: „I do not make children, I do not know how to make children, I receive them, they are heavenly gifts and great blessings for me, it is my wealth.”I could tell you about my children for days, but today we have another topic. My only concern is about my little girl Arielle Elisabeth who will turn 11 this year.For two years I went to the hospital every month and also a few months later she was hospitalized where she was tested and given antibiotic infusions. The reason that he had a fungus in her throat. Then I gave up the appointments and hospitalizations at the hospital and continued the checks to a lung doctor who said he had an onset of asthma and now in April 2020 he told me that the lungs are ok and he recommended me to go for a special neck test. I just made a film around her neck called MRI (Nuclear Magnetic Resonance) and the result is positive, he said he has nothing
My anxiety is that my little girl doesn’t have until now a diagnosis and a concrete treatment. Nobody knows what she has. I don’t know what to give her when I hear her sneezing in her throat and she can’t breathe or speak normally. She can’t make everything expensive she feels in her throat and the noise in her throat bothers her. I can’t tell in words how a mother feels when she has to take her child in her arms at night and take her to another room because she can’t sleep from the sound of itching inher throat. Next week we will go to Vienna because in Graz for 2 years this problem has not been solved and I can’t wait, I can’t wait. Pray for us to receive a proper diagnosis and treatment so they can go to school without calling me to ask me what your child has that bothers them in classRegarding the earthly riches that many covet for me personally, I do not even have a small fortune in my name and I do not want earthly riches, because I am already very rich, I have many heavenly riches and I have enough.Many nice people from all nations (there are many nations here in Graz and I have many Turkish neighbors… another story) came to me with respect and I wondered if I recive things because some who do not receive or see this as humiliation. Even in flea markets, especially since there are many in Graz (here is the listhttps://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/grazwith them for those who are
interested) there are many people, poor or rich who do not go either that they are ashamed to see others, for various reasons, and not a few. It depends on how you see it, one thing for you can be a blessing and another for a curse. How is your heart shall be the way you see all the things around you. A good person will see all the positive, beautiful things and will find opportunities to enjoy everything small around him but a person with a bad heart will see everything negatively and you will be always dissatisfied . I saw all this as a blessing and I thanked them and told them that I would passit on to other because I have enough for my children and I do not want to fill my house and they were happy that they knew I would send them to Romania. When I had no place in the house or in the basement, I rented a garage where I was collecting aid for Romania. For years my husband and I would go to people’s houses, take things and take them to the garage and then my husband put everything in the van and drop them to Romania. It was hard, it was a big expense but we enjoyed doing something good and useful.When you see those eyes filled with tears of gratitude and happiness, when you receive sincere messages and when you know that someone is sleeping happily because of you, you don’t need more wealth then this. My husband worked in assembly and had a normal salary, I was a housewife at home with the children, so financially we were not so well but Adonai Elohim (Lord God) took care of us. Then my husband went to a security and guard company where he had to take care of the building on Grenadiergasse in Griesplatz, the former art school in Graz. There Elohim (God) got in the way of a good-natured engineer, like many Austrians in fact, fromGraz City Hall, who was very impressed with what we were doing and said to my husband:„How, you pay the garage to collect things for Romania, at your own expense you take them from people’s houses and take them to Romania, you invest so much time and love in everything you do (praise is excluded, I only repeat his words) you spend money for the needy in Romania, you also buythem food, baby diapers, etc. in addition to the many gifts you collect at the garage, it is something to be admired and appreciated! ”. After a few days, he came to my husband and gave him the keys and said, “Look, this building is yours, take care of it, there are valuable paintings inside and I am responsible for everything. Until the mayor’s office decides what to do with it, you can use it for charitable purposes.One day a team came and was also the mayor of Graz Bürgermeister, Mag. Siegfried Nagl and my husband asked him but what are you doing with this building and he answered we still don’t know andthat was for our own good so we could use it for as long as possible. It was a great blessing that big and spacious space where we also can put furniture, washing machines, refrigerators, children’s bicycles, etc. Even if everything seems good and beautiful, transport to Romania was always a problem. Because if friends came and filled their cars, it was one thing, but if we wanted to send a shot or a big car, it was already a problem, big expenses that no one had to cover. We went and gladly took them from people’s homes for FREE (others made it a business, good for them, each withhis mission, his job, we can’t all have the same calls and we don’t have to be envious on those that go well because there is enought space under the sun for everyone) and I took them to the warehouse but then there was a lot of work with loading and unloading furniture, washing machines, refrigerators, etc. then organizing the transport, then other costs and costs. You couldn’t let the driver go until you made sure the man had food and everything he needed on the road. Plus, so much can happen on the road and you can’t be without a penny, if something or other unforeseen expenses occur. My husband worked, our family was enlarged and on the weekends he could not go to Roumania to take them and it was necessary to enlarge the team, volunteers who understand what a mission and generosity work means. Because the drivers always had problems at customs,we had to ask each other to prepare the necessary documents for transport.In one night when a truck was about to leave for Romania, our friends from Graz City Hall called at night to a church in Graz and asked them nicely to prepare our documents. After a few days, they came to our house and said: “This is not good! You have to work with documents, you can’t send trucks to Romania without documents and we can’t walk at night to solve the documents for transport.Even if we organized everything during the day, it still happened that the car was delayed or we did not meet the time for loading and it was always difficult for us to bother others to send the transport with proper documents. These wonderful people from Graz City Hall (I don’t give them their name because I have to ask their permission first) have done all the paperwork for us and we thank them very much until today we are grateful to them. They were happy to see many books in our house and asked us what we do with them and if we read them. I told them that I had read 90% of them and theyare our heritage for children. They asked us what you were doing with them because there were books in all the rooms, not just in the living room. We simply replied, „If we don’t have room for books in our house, then we’ll open a library!” and that happened a short time after our conversation.The opening of the intercultural library in Graz was a necessity and an important step because people
already came to our house to borrow books, they missed reading a book in their mother tongue and I always had a small baby who had to be breastfed and even if we are welcoming guests, you can’t receive all the people from the street in your house all day long. We are not afraid of thieves because they have nothing to steal from us except the books that are all our wealth and those if they steal them from us we are not upset. The library contains secular and Christian books in 3 languages, English, German and 80% in Romanian books of inestimable value. Our home is a state home, although many ask us why you did not make your home if you have been in Austria for so many years, at least for children. Everyone says and thinks in their own way and we follow their advice, but we have other principles and other visions. First of all, a state house in Austria is like your house, it’s just that your name is not written on that document, but what makes you happy is that your name is written on the document or not, you still sleep, you you can enjoy it, it doesn’t warm me at all whether my name is written or not. From a state house no one ever throws you out, even if the children grow up and your house is with two or four rooms and you are alone, they do not come to say to move to a smaller house, because this big they want to give to a larger family. The Austrian state is a social state and they think a lot about people and they have the concept that a person is confortablein his place where he lived a life and how to move him from there, it would be like taking his life. ((this is another story, on another occasion we will talk about this in detail). In 2014, after over 10 years of voluntary field work, I opened the association:Angela, Association for the support of Romanians which one at the advice of volunteers who saw an obstacle in this name, thought that people will not help us if they will see a personal name there and will link all things to that name. I think that these prejudices are not good because people saw who weare and what we do, we were not invisible. But because I like to work in a team and listen to advice, I agreed to change my name to Wings of Hope. When we expanded our activities and other nations began to join us, not only Austrians, so we decided together with the members of the association to change into a neutral name, to be accepted by all and other peoples and to feel good about us, not to be an association only of Romanians. In many projects we have involved friends from different nations and even practitioners from different countries who stopped by us and joined us, so we changed the name to Austro-Romanian Cultural Center Graz – The Wings of Hope. Opening this association made our work a lot easier in the sense that people with a big heart came to put their shoulder to the wheel and understood the work we do. Inaddition to charitable projects, I was very involved in social projects, my husband being in Austria since 1989 and I, who was a legal adviser without an official diploma, listened to everything my husband discussed on thephone and learned every day what integration means, what new laws have been passed, etc. My purse was and is still purse different from other women’s handbags, it’s full of diaries, notebooks, brochures and all sorts of things from A to Z because I always think that maybe someone needs something and I have to give it to them, then I think of my children to have a patch if needed or a hair clip for girls or you wonder what other ideea is going through my head. In addition, I had the extra baby backpack with everything needed for a baby. I like to have simple evangelistic pamphlets in my purse without any religious overtones if Adonai Yeshua (the Lord God) gets in the way of people interested in the truth and in addition I had information pamphlets from various institutions and organizations and other flyers related to the events from Graz.Now I don’t have so many because I studied them and I made personal contact with many institutions and organizations in Graz and now I have all this information in my head and I receive the events by email and post them on these facebook pages mentioned up above. Much has changed since 2003 and technology has advanced a lot. For years, when I, when my husband, went with the people wherethey had appointments to translate and help them, then from home by email I worked non-stop. Sometimes I even called other friends and asked them to go with others.Not infrequently, even my older children accompanied some people to translate and help complete some documents. Amena Petra,my oldest daughter, also has a degree in the field, but she still doesn’t work because she doesn’t have the time. In addition, I received daily messages on Facebook:„Mrs. Angela, can you tell me what this law is like?” „I heard a new law has been passed” or „Mrs. Angela I have only one question” and she would send you a very long message to take you an hour tounderstand what problems she was facing. I tried to answer everyone with love and respect, but whenthey were already calling me on the phone and writing to me on Facebook all day, I didn’t know which one to answer, so I said it wouldn’t work. I wrote up the PERSONAL ACCOUNT profile and I created this page to write here so I can have some peace. Even if it seems strange but I do not accept requests just for the sake of having many friends to be famous or I know what others reasons have for
liking to have many friends just for the sake of making a name for themselves. And now they keep writing to me and I apologize that I can’t answer them all but when I open facebook I first want to answer to friends and that’s why I created this page so that I can continue to help only within the time available.Thanks for understanding!Only in 2018 I got the idea for everyone to sign for each free service and emails with a lot of information from the Association. I have hundreds of lists gathered in the archive and I’m sorry I didn’t get the idea sooner that I would have entered the record book.We attended for a long time in Graz to the Synagogue but now we gladly go to a small gathering of Austrians in Schillerplatz 5, Graz 8010, Gemeinde des Herrn Jesus Christus, because those here empathize with us in the charitable work in which we are involved and as I was saying we have enlarged our team and we have beautiful connections and places all over Graz where people give us dear things for Romania. The only problem is only the transport, which is often very expensive, but if someone has it in their heart, they can make a small donation to this account and we will send them the proof by email of what we did with the money.Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSKIBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWWOur association is apolitical, areligious and without any support from the Austrian or Romanian state. Iworked and worked side by side with anyone who has a good heart, regardless of religious belief. We support ourselves and the donations we receive cover only a small part of the transport costs, we have to put the rest as much as we can, as far as possible. On this occasion, I would like to thank the members, volunteers and friends. As I told you above, this beautiful work brings you a lot of joy both by the fact that you give and when you receive positive feedback, when you receive messages of thanks from those who enjoy everything you have given them.These days I received a picture of thanks: „I gladly wear the sweater from you!” and it was with a beautiful smile in the picture that it was so dear to me.Of course, I didn’t recognize the sweater because honestly, when I receive clothes, people are nice and show me that there are many beautiful things, my size, and I smile and thank them. I don’t tell everyone that I pass them on. Some neighborsare nice and come to my door and leave them there, others knock on the door and ask me if I want them and others leave me a message. Many people think that if I have many children, I also need a lot of things, but this is not the case, because I prefer to have a few and what is strictly necessary thana lot to clean all day and not have room in the clothes house. I often carry bags of clothes in the basement, either I receive them or they stay are to small from my children. Don’t take it for granted that it’s just my life story that I want to share with you. Everyone has their own story and we humans are like flowers that open in front of others or close. When you open up, you take the risk of being attacked, judged, misunderstood , but you also have joy because you know that it is useful for some to read you and even enjoy your experiences or for some you can be a role model or an example as afamily in Vienna that I always think of with respect and admiration.A transport company from Vienna, weekly sends whole trucks of food, clothes and things to Romania,meaning their earnings from the company go to charitable projects. At the moment I don’t know them so well and I can’t afford to give them their names here, but I tell you that I see every day on the group, on the phone how whole trucks arrive from them in Romania to those in need and that’s such great joy for me that I can’t describe you in words. I pray for them that I know it’s not easy, it’s a lot of work, there are a lot of responsibilities and it takes a long time. I know from my own experience that it is not as easy as it seems and not so simple, that is why I admire them a lot and I wish them with all my heart a lot of health and blessing.I repeat, I am a DROP IN AN OCEAN, a grain of sand, a leaf fallen and carried by the wind and sometimes trampled by careless passers-by, a shadow, a mystery but at the same time a joy and a blessing for all who know how to enjoy the simple and beautiful things. I saw the miracles of Elohim (God) in this work, I saw them in my life and in my family, that’s why I go forward through faith, hope and strength because everything will be good and beautiful. I’m not perfect, I’m not the best mother orthe best wife, but I like to learn every day, I’m a self-taught person and I like to work with people even if sometimes this is the hardest thing in the world. Someone told me that he preferred to work eight hours in a factory, to finish his work and go home, to have nothing to do with anyone, no stress and
no problems. But you, Angela, in the middle of people need a lot of patience, attention and a lot of time and that’s not easy. Do what you can and as much as you can because you know very well that the path to failure is to seek to please everyone. Don’t waste your energy trying to thank everyone that you won’t succeed.Always think of those who support you, work with honest people, keep your faith strong and always dare more and more. Don’t give up on your dreams, you have people as they are because you will always meet good people, bad people, strange people, wonderful people, people and people but you stay the same and don’t forget that good people attract, meet and stay Together Forever. If someone empathizes with us and wants to support this work can make a donation to this account but specify FOR SPACE (SPENDE für LOKAL) because I will take every generous gift from my heart and make alist of every penny.Verein zur Unterstützung von RumänInnen
BAWAG PSK IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
Please email us at romaniidingraz@yahoo.com if you do not want to put your name on the list and want to remain anonymous. Also, if you make a donation, we are honored to make a sponsorship contract with you, to place the advertisement from your company or association on our blog page https://romaniidingraz.wordpress.com and on the web site www.insulaekklesia.ro where we have many subscribers, as well as on the pages of our friends, over 50 facebook pages and groups on facebook. Thank you from the bottom of my heart and don’t forget that any SHARE matters!
Share this article because I am sure we will find solutions to develop these projects and do beautiful things together.
Every donation matters, no matter how small, because little by little a whole is made!
And because we already have a few sponsors for this big step, I dared to write my story, our story.I look forward to your feedback at romaniidingraz@yahoo.com
30.06.2020 Graz, Austria Angela Island Ekklesia (Angela Insula Ekklesia)
#mytestimony,#Mission,#Church,#AngelaPeschir,#projectsGraz,#generosity,#donated,#involved,#thoughts,#CategoriesBiographies,#Campaigns,#Events,#news,#MyFamily,#Information,#Testimonials,#experiencesTags,#involved,#help,#humanitariancampaigns,#withandforRomanians,#donate,#donatenow,#donateforanoblecause,#bewithus,#beasupport,#mothers,#sufferingmothers,#nobecareless,#formoms,#mystory,#storiesfromthediaspora,#soulprojects,#Grazprojects,#RomaniansinGraz,#childrenshealth,#supportme,#Articlenavigation,#DoyoubelieveinGod?,#Until

A life story that gives meaning.Everything works together for the good.

de

Welcome back!
These are just a few of our facebook pages for you to understand better our projects.

Click on each link and take a look. Thank you from the bottom of my heart for your time!
1.https: //www.facebook.com/centrulculturalaustroromangraz/ 2.https: //www.facebook.com/Proiectul-Aripile-Sperantei-Graz-1614742275409578/
3.https: //www.facebook.com/Flügel-der-Hoffnung-Graz-Gemeinsam-gestalten-853064594754102/
4.https: //www.facebook.com/ComunitatearomanilordinGraz/ 5.https: //www.facebook.com/Atelier-de-creatie-Graz-si-activitati-pentru-copii-1695105850757229/
6.https: //www.facebook.com/Nachhilfezentrum-Graz-Meditatii-scolare-si-programe-educative-pentru-copii-172772219827765/
7.https: //www.facebook.com/Angela-Peschir-Team-200453667107230/ 8.https: //www.facebook.com/bibliotecaromaneascagraz/.
9.https: //www.facebook.com/Bibliotecă-creştină-in-Graz-100881310338030/
10. https://www.facebook.com/Rumänischer-Verein-in-Graz-688598047920616/ 11.https: //www.facebook.com/cursuridelimbagermanaGraz/

Many people when they see our facebook pages, projects made with volunteers, with special people, say Wow…how many and beautiful things you have done! Of course, it is good to be appreciated and admired for the provision of services, knowledge and skills, dedication, talent and time given to such projects. Volunteering is not an easy job because it takes time from the family, work and so many obligations and even if it is done in the free time, we do not have much free time, and to have it, even for this time we have to make sacrifices… That is why I always respect those who have been with me and stayed until the end. I am well aware that I could not have accomplished anything if I did not have the right people, favorable circumstances, and the blessing of Elohim (God). Many of my friends encourage me and that gives me the strength to move forward because they know my personal projects that will never appear on Facebook and I always tell them that I feel like a DROP OF WATER IN THE OCEAN. Some of them I have to post it on Facebook to encourage others to do good deeds. Others I post it to enjoy together,beautiful pictures that remain in our memory many years from now. The pictures are the most beautiful memories and they remind us from beautiful people, wonderful projects and interesting places. Our association in a short time it will have a new space and we will fondly remember the old one looking at the pictures… Some articles need to be posted to show to the sponsors and contributors that support, whether small or large, was used for the purpose for which it was donated. These days I received a donation a computer and I posted and thanked to the donor but when the customs opens we will post again where that computer ended up, to whom I donated it further.
This transparency is important so that we can work better and more efficiently with other sponsors who want to join our mission. Seee how we work and get to know us better. There are many people who do good deeds and go unnoticed by some, but not by all, and this is not a problem if someone praises you or not, it is important to have a happy heart and a calm soul in the evening when you put your head on the pillow, to sleep with the reconciled consciousness that you have done only good and bad to no one. Even if you can’t please everyone, even if some judge you or have prejudices about you without knowing you, even if others still bring you bad words, these are all part of life so never put them to heart, not to let them grieve our souls, to hinder us, to shatter our dreams, and not to sneak poison into our minds. It is important to have a clear vision and follow our path exactly as in the Romanian proverb:”Dogs bark and the bear sees its way” and at the end what do we have to do with the wickedness or dissatisfaction of some, it’s their problem, it’s their job and not Ours. Their inappropriate behavior pollutes them, darkens their horizons, and enslaves them of darkness because they are guided by their own frustrations and not by the principles of light and goodness. I have never been able to upset such people because they are so hurt. And if they choose not to heal, then they attack others and throw away their venom believing that this way they will feel better but this „better” is just for few moments and then they live on with pain, fear, weaknesses, failures, frustrations and that is why we must have compassion for such people. (this is already another story, on another occasion). We have to go over everything that is negative, not to make a soap opera out of nothing, not to give them too much importance and not to analyze them too much because thinking about them will raise the question: Is it true?Why he/she say that? … This already reminds me of Bible Genesis when the devil came to give to Eva ideas: Did Elohim (God) say to don’t eat this? There is a problematic side when criticizing are building and then we must be careful and to considerate and meditate. They agreed to stop and think to me: Why did he say so far? They can help them get out of their jealous, mischievous or frustrated state and be able to offer help. (this is already a longer story).
I met people who have problems with all the thoughts in them, they are divided and he took them in peace. I am advised to pray and leave the burdens at the feet of Yeshua HaMashiach (Jesus Christ) and not take them anymore, because many take them there, then take them back and can do bigger and bigger problems. The problems are like those little pebbles I take care of are not in the way and we just have to get around them, take them into account, but not let ourselves be divided by them, we can not see big problems and be discouraged.

It is so fascinating that there are so many good people around us, and when God puts them in your way
Read HERE:

Publicată de Angela Peschir & Team pe Vineri, 17 aprilie 2020

In all these projects my biggest pain was LACK OF SPACE, lack of space to carry out your activity. To have people with arms full of books come to you and tell them that you don’t have room because it’s full everywhere, it’s the biggest pain. To leave you a message that they have beautiful things for children and want to donate them, you can’t say that you don’t have room, your soul get break to know that some give them wholeheartedly and others have nothing to wear and even need they and you refuse them on the grounds that you have no space… the peak of pain… Of course I tried not to refuse anyone but I took many things with half of my heart, not with joy as I would like to take them, for that I didn’t know where to put them. The cellar and the balcony were full, the door was full, the place where I am not allowed to keep them because we are fined and not infrequently I was one step away from receiving fines. Plus I have children and I can’t take their playground for the association’s projects and sometimes they told me: „Mommy, do we want to play on the balcony when you release him?” It breaks my heart that they don’t understand that we send them to Romania with love or sometimes someone comes after them but after a while it’s full again and I really want to free their balcony forever to have their free and beautiful playground . Unfortunately, I have to tell you that there were cases when I refused them, especially when it came to furniture, washing machines, bicycles or bigger things. You make a place for a net, a box of clothes somewhere, but you have nowhere to cram large bulky things. These days I slept and when I woke up the living room was full of clothes. I looked, I didn’t know what was wrong with them. I said to the children: „Why you take them? From where? You don’t know we don’t have space anymore!”. When I looked at them more closely, they were brand new clothes from I don’t know what neighbor…I should look for now to thanks. We love our neighbors, we love our people and they always come to bring us beautiful things given from them heart. They want to give it to us because we are a big family, but I tell them in vain many times, that I have enough staff for my kids, I don’t need it for them because they have enough but they come back after days. It depends on the case but when people’s come to bring me staff first impulse is to say please don’t bring nothing any more, but after I always say: „I’ll put them somewhere untill I’m gonna send it to people in need” or I think as i solved by all the time I’m gonna solve it even now. Let me tell you briefly what the story is like now is already in place for recharging quite a bit.
When I arrived in Austria, my husband brought me in a flea market, what I love it straight away. I like to walk, to stop at every table, to look, to rummage, to cling to our things, not specialy to buy something. I can simply relax especially to talk with people, (I love people), to stay and listen them. My husband goes to other stands and we call and consult only if we find something interesting to buy, and like this we spend few hours. Every time I went I received things or some would say to me: „Look at them because I will give you all of them cheaply”. I was telling them what to do with so many things, we don’t have a big house and I don’t want to fill the house with many things. I showed my respect for the seller’s generous offer and at the end, after several discussions, I said: „look, I’ll take them, I’ll put them in the cellar!” and when friends come from Romania I give them! And my husband kept telling me „Please don’t buy anything because we don’t have room anymore, even if you bring me gold furniture I don’t have the pleasure and time to change the old one,, which I am happy with as it is, and if you will bring me gold spoons we will eat with them as we eat with the others!”.

He spends more than I do and sometimes buys too much, but I understand that he loves children and it is good in a way that it is so, like this our marriage is balanced. What would we do if we were both spenders, but since I spend less, it’s good that there is someone who takes care of the money. Now don’t imagine that we have so much money, but it doesn’t matter if you have a lot or a little, it’s important how you manage them. When I invested in charitable projects, I received a substantial return , that was my method of multiplying them.
An example of a project is CLICK HERE: https://www.facebook.com/donate/2941706212561287/
(this is another story on another occasion). I often have fun with older girls and tell them: „It’s good that your mother takes care of the money, otherwise what five girls did when we went shopping!” I buy very few things, the bare necessities and even the phone I received from my husband who took another and I do not say this out of pride, but I simply do not need many things, I have everything , I am happy with what I have and I always think about family, children, projects or other troubled or sick people. You know what a mother’s heart is like, always given to her puppies, always thinking of them to be happy, to have a beautiful childhood, to enjoy their family and feel good in the house where Elohim (God) sent them.
Many appreciate me and tell me Angela I can’t handle one, tell me your secret how do you handle seven children? I have no specific secret, but I simply get solutions at the moment for everything I do, and this is due to my training, the books I read and my relationship with the God Elohim who gives me patience, hope, faith, light, wisdom and all what I need. I’ve always liked to save money, to take care of money, to calculate it well, to be careful what I buy because I’m sure it’s happen to all to be in the store and seeing so many things you feel like you need them but in reality you don’t need them. It never occurred to you to be in the store and say, „What a beautiful dress I really need for next week!” and when you got home the dressing was full, you didn’t have even a place to put it. (I wrote some articles about this on the website
www.insulaekklesia.ro
a few years ago).
20 years ago I was so poor that I fasted for days without water and without food, only I had nothing to eat and in the evening when I finished the day I ate bread with margarine or lard and vegeta. (I’ll tell you another time on another occasion the story).
The husband takes care of the shopping and what else is needed in the house and when the money is not enough I give it to him because he knows that I always have reserves and I thank Elohim (God) that we never argued on this topic. In fact, we don’t argue at all and if there are some more discussions, as is normal in all families, then we clarify them quickly, nicely and without too much fuss. It is beautiful to have a blessed marriage, peace and joy in the family. (On another occasion I will tell you more about how we got married and how I take care of money,not that I would be the rooster in the house, plus we respect the principles of the Bible: Yeshua, the head of the family, then the husband, then the wife, then the children, but all in a beautiful harmony, with respect and love for each other). Besides, I have good friends who give me a present, exactly what I need at the right time. The one who takes care of me even now is my mother. She lives in Italy but we meet once a year in Romania or she comes to us. I have another brother married in Austria who has a wonderful little boy and that’s about my whole family. I would have liked to have a big family, brothers-in-law, sisters-in-law (I only have one and I can say that I get along well with her), but if I don’t have people I’m glad I have children and that fulfills me, as I once wrote
THIS IS MY CAREER: my family.
I still have a dear grandmother in Romania, but she is a bit far away in Harghita County, near Borsec and a few aunts who are dear to me and an uncle who enjoys everything I post on Facebook. My father still lives and is far from us, in the area where my grandmother is. It’s a complicated story because since I was little my mother raised us alone. I looked for him many times even this year before the pandemic. I still have a sister and a brother from my father but they are part of another long and interesting story… Some boxes of stories keep them locked and open them from time to time to tell real events, concrete facts from which one can learn. Others keep them sealed, memories that no longer make sense, some sad and painful that I have healed and released and I will open others at the right time. All these waves hardened me and formed me in a beautiful way and I learned not to judge anyone, never to take revenge and leave everything to Elohim (God). Every person has a story and from every story we can learn something. Let’s be careful not to judge people because we do not know their heart, their life and the reasons why they are in a way and not in different one. We must be very careful how we speak with each other because not everyone can be replaced and the injured to be left with serious traces. We are so little on this earth and why to hurt each other when we can live simply and beautifully. Many beautiful books have been written about relationships, that’s why I always encourage reading good and useful books and in terms of kindness and generosity, these are learned by practicing. A rich person will never be able to fully understand a poor person because has never been poor and only those who have slept on an empty stomach at least once in their lives can understand the hungry one. To enjoy anything but to receive it when he had nothing he will know how to give from the heart of the needy. My childhood was not a very happy one and until the age of 26 when I got married I suffered a lot from several. The first reason was that my family is not whole and I often felt alone, nobody’s until the miracle happened in my life and I met the Savior Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh),personally at the age of 18 years. Only when my life take on meaning and I

began to understand the things around me that until then I did not understand and were troubled. Then another suffering I had was the inability to understand why there are so many poor and sick people. It took years of research and daily questions until I got married, matured, and studied the Bible, God’s Word, with my husband. It was always in my mind that if we all shared what we had, there would be no poor people because many of us have things and money in addition to what we need. I have noticed that many do not differentiate between needs and desires, which is why there is a global imbalance. These two passages from the Bible, among many others, speak so clearly about how we should be and how we really are.
•“Lay not up for yourselves treasures upon earth, where moth and rust doth corrupt, and where thieves break through and steal: but lay up for yourselves treasures in heaven, where neither moth nor rust doth corrupt, and where thieves do not break through nor steal: For where your treasure is, there will your heart be also.
”Matthew 6: 19-21
•Undoubtedly, godliness (faithfulness) accompanied by contentment is a great gain. For we have brought nothing into the world, neither can we take anything out of it. But if we have what to eat and what to wear, it will be enough for us. Those who want to get rich, on the contrary, fall into temptation, snare, and many reckless and harmful lusts, which plunge men into ruin and perdition. For the love of money is the root of all evil; and some, when they had gone after her, had gone astray from the faith, and pierced themselves through with many sorrows. ”
1 Tim. 6: 6-10
I got married in 2003 and come in Graz, Austria because my husband been here since 1989. Although we don’t have many people in Romania and home, our soul is where we have many friends, all over Romania and many invitations to visit them but for that children are still small and expensive roads we walk very rarely or almost not at all. I feel rich to have such friends from different social categories, of different faiths, but we are united by love and friendship. What is interesting is that many friends who travel or stay abroad on the way to Romania stopped at us to rest for a few days. I scolded them: well, you come here with such a small car, you don’t know that my cellar is full and where I put all the gifts I want to send in Romania to those in need. Many of them are involved in missionary (and) relief work, and we have been working together for years with good results because they are righteous people and I really share them with the poor. This work brings you a lot of joy, but sometimes sadness and problems. Many people leave me requests for help and do not want to understand that me and the team I work with can not cope with all the cases that are in Romania, plus we do not have the necessary time, we have our families and our responsibilities. No one can engage in a work non-stop and especially when the time is low for everyone.We all have 24 hours a day, no one has more. In the first place we have family and children with whom I spend a lot of time, we learn the Romanian language and we have many activities together and in free time that I don’t have much but I do, I like to write and read. Why did I say I do it because I always hear the expression: I don’t have time and I wonder but who has time? No one, because we make time and if we really want something then we will get and make time for the things we love. I printed a book
„Golden Words for Golden Souls”:
https://www.facebook.com/CuvinteDeAurPentruSufleteDeAur/ which I am republishing now at another publishing house because in the book there are some things that are no longer correspond to reality. I printed this book to help an association in Romania to sell the books to those in need of financial support, but the association now does not have so many activities, plus now I am working on new projects where I want to invest both financially as well as material. I would also like to change some of the teachings and ideas in the book, such as the name of the Savior. I like to use the original name because I am Jewish and I love this name: Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), meaning Yeshua is Salvation and Mashiach, the Anointed One. This is a longer topic, we will discuss it another time or we can study it together with our Jewish friend from Cambodia, Eduard Claudiu Moisă:
https://www.facebook.com/
Eduard Claudiu Moisa with whom it is a pleasure to discuss the originals of the Bible. (Here is another story about how we met him, how we sent packages to Cambodia (here you can read more about this topic:
https://www.facebook.com/pg/Proiectul-Aripile-Speranței-Graz-1614742275409578/photos/?tab=album&album_id=2551158721767924
and how my husband has a plane ticket to go there in September 2020 to see them needs there and get even more involved. It’s a beautiful story with the campaign for Children in Cambodia. Open HERE: https://www.facebook.com/donate/206239683775366/
Please don’t start with statements like that: they are quite poor in Romania and what do we have to do with the children in Cambodia, as if they were not people, some people put the problem wrong. It is sad to think so, especially that everyone helps where he is called and everyone helps with what he can and when he can. The poor are poor regardless of religion or nationality. Free yourself from these prejudices to make a difference between people. We will talk more on this topic soon, but today I went a little further with the testimony that was actually thought of at first as a simple article about which means to feel like a DROP OF WATER IN THE OCEAN and I touched on several unplanned topics.
Oh, remind me to tell you about my book „Heartfelt Advice for Those Who Want to Learn” or „1000 Things Anyone Should Know” There would be a lot to share and I would be glad to know that someone reads and has learned something from all these life stories.Probably for some it will be too much to read and for others a beautiful reading, a smile on the face and maybe a welcome help. I also finished the second volume of the book but I didn’t manage to print it and I started some more books but I’m moving forward like a snail because I’m involved in the association’s projects, social, cultural and educational projects, but I’m not complaining because as I told you in the article previous

Publicată de Angela Peschir & Team pe Luni, 4 mai 2020

all things have their time. And the other volunteers from the association are special people (I don’t remember their names because I want to ask them first, to ask their permission) who are teachers in Austria, some have families with many children, others are simple people but with a big heart, each different but we had the same vision and that’s important, different but together for better or worse. At the association we had and received volunteers from all religions, Catholics, Orthodox, Evangelicals, Muslims, etc. And I have seen that it is not religion that makes people’s necessarily, but the character and goodness of the heart. We also have supporters, friends who empathize with us who share on Facebook and tell others about us. Those who volunteer for the association also have their own private life, that’s why they help when they can and how they can, and everyone must understand that we are not an organization who pay the employees.
In Austria, the country of associations, there are many organizations that do many beautiful and wonderful things for people but have paid employees even if their services are free. On this occasion, I want to thanks all the collaborators, members and friends of the Association and especially for every SHARE for we do not often know what a miracle a distribution can do. It happens that you give a SHARE and someone to see and donate for a charity, to solve exactly the problem of another person who may suffer or is hungry, may be sick and in need of treatment, may suffer like me that he has no space to carry out their activity, etc. And as I told you at the beginning around 2003 I was going to the flea market (Flohmarkt is in German,) and people were nice and gave me many things, some for free, others I bought at low prices, beautiful new things for children and adults. Then I would take them home, select them, wash them and pack them for Romania. After my babies were born, people gave me many things because they knew I had many children. Some appreciate me for it, others ask me ironically, “But how many children do you want to make it? „. I would answer more, but education and common sense do not leave me, I answer only: „I do not make children, I do not know how to make children, I receive them, they are heavenly gifts and great blessings for me, it is my wealth.”
I could tell you about my children for days, but today we have another topic. My only concern is about my little girl Arielle Elisabeth who will turn 11 this year.

For two years I went to the hospital every month and also a few months later she was hospitalized where she was tested and given antibiotic infusions. The reason that he had a fungus in his throat. Then I gave up the appointments and hospitalizations at the hospital and continued the checks to a lung doctor who said he had an onset of asthma and now in April 2020 he told me that the lungs are ok and he recommended me to go for a special neck test. I just made a film around her neck called MRI (Nuclear Magnetic Resonance) and the result is positive, he said he has nothing 🙁 My anxiety is that my little girl doesn’t have until now a diagnosis and a concrete treatment. Nobody knows what she has. I don’t know what to give her when I hear her sneezing in her throat and she can’t breathe or speak normally. She can’t make expensive everything she feels in her throat and the noise in her throat bothers her. I can’t tell in words how a mother feels when she has to take her child in her arms at night and take her to another room because she can’t sleep from the sound of itching in her throat. Next week we will go to Vienna because in Graz for 2 years this problem has not been solved and I can’t wait, I can’t wait. Pray for us to receive a proper diagnosis and treatment so they can go to school without calling me to ask me what your child has that bothers them in class 🙁 Regarding the earthly riches that many covet for me personally, I do not even have a small fortune in my name and I do not want earthly riches, because I am already very rich, I have many heavenly riches and I have enough.
Many nice people from all nations (there are many nations here in Graz and I have many Turkish neighbors… another story) came to me with respect and I wondered if I recive things because some who do not receive or see this as humiliation. Even in flea markets, especially since there are many in Graz (here is the list https://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/graz with them for those who are interested) there are many people, poor or rich who do not go either that they are ashamed to see others, for various reasons, and not a few. It depends on how you see it, one thing for you can be a blessing and another for a curse. How is your heart like this and you see all the things around you. A good person will see all the positive, beautiful things and will find opportunities to enjoy everything small around him but a person with a bad heart will see everything negatively and you will be dissatisfied always. I saw all this as a blessing and I thanked them and told them that I would pass it on to other because I have enough for my children and I do not want to fill my house and they were happy that they knew I would send them to Romania. When I had no place in the house or in the basement, I rented a garage where I was collecting aid for Romania. For years my husband and I would go to people’s houses, take things and take them to the garage and then my husband put everything in the van and drop them to Romania. It was hard, it was a big expense but we enjoyed doing something good and useful.When you see those eyes filled with tears of gratitude and happiness, when you receive sincere messages and when you know that someone is sleeping happily because of you, you don’t need more wealth like this. My husband worked in assembly and had a normal salary, I was a housewife at home with the children, so financially we were not so well but Adonai Elohim (Lord God) took care of us. Then my husband went to a security and guard company where he had to take care of the building on Grenadiergasse in Griesplatz, the former art school in Graz. There Elohim (God) got in the way of a good-natured engineer, like many Austrians in fact, from Graz City Hall, who was very impressed with what we were doing and said to my husband:
„How, you pay the garage to collect things for Romania, at your own expense you take them from people’s houses and take them to Romania, you invest so much time and love in everything you do (praise is excluded, I only repeat his words) you spend money for the needy in Romania, you also buy them food, baby diapers, etc. in addition to the many gifts you collect at the garage, it is something to be admired and appreciated! ”. After a few days, he came to my husband and gave him the keys and said, “Look, this building is yours, take care of it, there are valuable paintings inside and I am responsible for everything. Until the mayor’s office decides what to do with it, you can use it for charitable purposes.
One day a team came and was also the mayor of Graz Bürgermeister, Mag. Siegfried Nagl and my husband asked him but what are you doing with this building and he answered we still don’t know and that was for our own good so we could use it for as long as possible. It was a great blessing that big and spacious space where we also can put furniture, washing machines, refrigerators, children’s bicycles, etc. Even if everything seems good and beautiful, transport to Romania was always a problem. Because if friends came and filled their cars, it was one thing, but if we wanted to send a shot or a big car, it was already a problem, big expenses that no one had to cover. We went and gladly took them from people’s homes for FREE (others made it a business, bravo to them, each with his mission, his job, we can’t all have the same calls and we don’t have to be envious those that go well because there is space under the sun for everyone) and I took them to the warehouse but then there was a lot of work with loading and unloading furniture, washing machines, refrigerators, etc. then organizing the transport, then other costs and costs. You couldn’t let the driver go until you made sure the man had food and everything he needed on the road. Plus, so much can happen on the road and you can’t be without a penny, if something or other unforeseen expenses occur. My husband worked, our family was enlarged and on the weekends he could not go to Roumania to take them and it was necessary to enlarge the team, volunteers who understand what a mission and generosity work means. Because the drivers always had problems at customs,

we had to ask each other to prepare the necessary documents for transport.
In one night when a truck was about to leave for Romania, our friends from Graz City Hall called at night to a church in Graz and asked them nicely to prepare our documents. After a few days, they came to our house and said: “This is not good! You have to work with documents, you can’t send trucks to Romania without documents and we can’t walk at night to solve the documents for transport. Even if we organized everything during the day, it still happened that the car was delayed or we did not meet the time for loading and it was always difficult for us to bother others to send the transport with proper documents. These wonderful people from Graz City Hall (I don’t give them their name because I have to ask their permission first) have done all the paperwork for us and we thank them very much until today we are grateful to them. They were happy to see many books in our house and asked us what we do with them and if we read them. I told them that I had read 90% of them and they are our heritage for children. They asked us what you were doing with them because there were books in all the rooms, not just in the living room. We simply replied, „If we don’t have room for books in our house, then we’ll open a library!” and that happened a short time after our conversation.
The opening of the intercultural library in Graz was a necessity and an important step because people already came to our house to borrow books, they missed reading a book in their mother tongue and I always had a small baby who had to be breastfed and even if we are welcoming guests, you can’t receive all the people from the street in your house all day. We are not afraid of thieves because they have nothing to steal from us except the books that are all our wealth and those if they steal them from us we are not upset. The library contains secular and Christian books in 3 languages, English, German and 80% in Romanian books of inestimable value. Our home is a state home, although many ask us why you did not make your home if you have been in Austria for so many years, at least for children. Everyone says and thinks in their own way and we follow their advice, but we have other principles and other visions. First of all, a state house in Austria is like your house, it’s just that your name is not written on that document, but what makes you happy is that your name is written on the document or not, you still sleep, you you can enjoy it, it doesn’t warm me at all whether my name is written or not. From a state house no one ever throws you out, even if the children grow up and your house is with two or four rooms and you are alone, they do not come to say to move to a smaller house, because this big they want to give to a larger family. The Austrian state is a social state and they think a lot about people and they have the concept that a person is taught in his place where he lived a life and how to move him from there, it would be like taking his life. ((this is another story, on another occasion we will talk about this in detail). In 2014, after over 10 years of voluntary field work, I opened the association:
Angela, Association for the support of Romanians which one at the advice of volunteers who saw an obstacle in this name, thought that people will not help us if they will see a personal name there and will link all things to that name. I think that these prejudices are not good because people saw who we are and what we do, we were not invisible. But because I like to work in a team and listen to advice, I agreed to change my name to Wings of Hope.

Thanks when we expanded our activities and other nations began to join us, not only Austrians, so we decided together with the members of the association to change into a neutral name, to be accepted by all and other peoples and to feel good about us, not to be an association only of Romanians. In many projects we have involved friends from different nations and even practitioners from different countries who stopped by us and joined us, so we changed the name to Austro-Romanian Cultural Center Graz – The Wings of Hope. Opening this association made our work a lot easier in the sense that people with a big heart came to put their shoulder to the wheel and understood the work we do. In addition to charitable projects, I was very involved in social projects, my husband being in Austria since 1989 and I, who was a legal adviser without an official diploma, listened to everything my husband discussed on thephone and learned every day what integration means, what new laws have been passed, etc. My purse was and is a purse different from other women’s handbags, it’s full of diaries, notebooks, brochures and all sorts of things from AZ because I always think that maybe someone needs something and I have to give it to them, then I think of my children to have a patch if needed or a hair clip for girls or you wonder what other bastard is going through my head. In addition, I had the extra baby backpack with everything needed for a baby. I like to have simple evangelistic pamphlets in my purse without any religious overtones if Adonai Yeshua (the Lord God) gets in the way of people interested in the truth and in addition I had information pamphlets from various institutions and organizations and other flyers related to the events from Graz.
Now I don’t have so many because I studied them and I made personal contact with many institutions and organizations in Graz and now I have all this information in my head and I receive the events by email and post them on these facebook pages mentioned above up. Much has changed since 2003 and technology has advanced a lot. For years, when I, when my husband, went with the people where they had appointments to translate and help them, then from home by email I worked non-stop. Sometimes I even called other friends and asked them to go with others.

Not infrequently, even my older children accompanied some people to translate and help complete some documents. Amena Petra,my oldest daughter, also has a degree in the field, but she still doesn’t work because she doesn’t have the time. In addition, I received daily messages on Facebook: „Mrs. Angela, can you tell me what this law is like?” „I heard a new law has been passed” or „Mrs. Angela I have only one question” and she would send you a sausage to take you an hour to understand what problems she was facing. I tried to answer everyone with love and respect, but when they were already calling me on the phone and writing to me on Facebook all day, I didn’t know which one to answer, so I said it wouldn’t work. I wrote up the PERSONAL ACCOUNT profile and I created this page to write here so I can have some peace. Even if it seems strange but I do not accept requests just for the sake of having many friends to be famous or I know what others reasons have for liking to have many friends just for the sake of making a name for themselves. And now they keeps writing to me and I apologize that I can’t answer them all but when I open facebook I first want to answer to friends and that’s why I created this page so that I can continue to help only within the time available.
Thanks for understanding!
Only in 2018 I get the idea for everyone to sign for each free service and emails with a lot of information from the Association. I have hundreds of lists gathered in the archive and I’m sorry I didn’t get the idea sooner that I would have entered the record book.
We walked for a long time in Graz to the Synagogue but now we gladly go to a small gathering of Austrians in Schillerplatz 5, Graz 8010, Gemeinde des Herrn Jesus Christus, because those here empathize with us in the charitable work in which we are involved and as I was saying we have enlarged our team and we have beautiful connections and places all over Graz where people give us dear things for Romania. The only problem is only the transport, which is often very expensive, but if someone has it in their heart, they can make a small donation to this account and we will send them the proof by email of what we did with the money.

Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK

IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW

Our association is apolitical, areligious and without any support from the Austrian or Romanian state. I worked and worked side by side with anyone who has a good heart, regardless of religious belief. We support ourselves and the donations we receive cover only a small part of the transport costs, we have to put the rest as much as we can, as far as possible. On this occasion, I would like to thank the members, volunteers and friends. As I told you above, this beautiful work brings you a lot of joy both by the fact that you give and when you receive positive feedback, when you receive messages of thanks from those who enjoy everything you have given them.
These days I received a picture of thanks: „I gladly wear the sweater from you!” and it was with a beautiful smile in the picture that it was so dear to me.Of course, I didn’t recognize the sweater because honestly, when I receive clothes, people are nice and show me that there are many beautiful things, my size, and I smile and thank them. I don’t tell everyone that I pass them on. Some neighbors are nice and come to my door and leave them there, others knock on the door and ask me if I want them and others leave me a message. Many people think that if I have many children, I also need a lot of things, but this is not the case, because I prefer to have a few and what is strictly necessary than a lot to clean all day and not have room in the clothes house. I often carry bags of clothes in the basement, either I receive them or they stay small from my children. Don’t take it for granted that it’s just my life story that I want to share with you. Everyone has their own story and we humans are like flowers that open in front of others or close. When you open up, you run the risk of being attacked, judged, misunderstood , but you also have joy because you know that it is useful for some to read you and even enjoy your experiences or for some you can be a role model or an example as a family in Vienna that I always think of with respect and admiration.

A transport company from Vienna, weekly sends whole trucks of food, clothes and things to Romania, meaning their earnings from the company go to charitable projects. At the moment I don’t know them so well and I can’t afford to give them their names here, but I tell you that I see every day on the group, on the phone how whole trucks arrive from them in Romania to those in need and that’s such great joy for me that I can’t describe you in words. I pray for them that I know it’s not easy, it’s a lot of work, there are a lot of responsibilities and it takes a long time. I know from my own experience that it is not as easy as it seems and not so simple, that is why I admire them a lot and I wish them with all my heart a lot of health and blessing.
I repeat, I am a DROP IN AN OCEAN, a grain of sand, a leaf fallen and carried by the wind and sometimes trampled by careless passers-by, a shadow, a mystery but at the same time a joy and a blessing for all who know how to enjoy the simple and beautiful things. I saw the miracles of Elohim (God) in this work, I saw them in my life and in my family, that’s why I go forward through faith, hope and strength because everything will be good and beautiful. I’m not perfect, I’m not the best mother or the best wife, but I like to learn every day, I’m a self-taught person and I like to work with people even if sometimes this is the hardest thing in the world. Someone told me that he preferred to work eight hours in a factory, to finish his work and go home, to have nothing to do with anyone, no stress and no problems. But you, Angela, in the middle of people need a lot of patience, attention and a lot of time and that’s not easy. Do what you can and as much as you can because you know very well that the path to failure is to seek to please everyone. Don’t waste your energy trying to thank everyone that you won’t succeed.

Always think of those who support you, work with honest people, keep your faith strong and always dare more and more. Don’t give up on your dreams, you have people as they are because you will always meet good people, bad people, strange people, wonderful people, people and people but you stay the same and don’t forget that good people attract, meet and stay Together Forever. If someone empathizes with us and wants to support this work can make a donation to this account but specify FOR SPACE (SPENDE für LOKAL) because I will take every generous gift from my heart and make a list of every penny.
Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW Please email us at romaniidingraz@yahoo.com if you do not want to put your name on the list and want to remain anonymous. Also, if you make a donation, we are honored to conclude a sponsorship contract with you, to place the advertisement from your company or association on our blog page
https://romaniidingraz.wordpress.com and on the website www.insulaekklesia.ro
where we have many subscribers, as well as on the pages of our friends, over 50 facebook pages and groups on facebook. Thank you from the bottom of my heart and don’t forget that any SHARE matters! Share this article because I am sure we will find solutions to develop these projects and do beautiful things together. Every donation matters, no matter how small, because little by little a whole is made! And because we already have a few sponsors for this big step, I dared to write my story, our story. I look forward to your feedback at romaniidingraz@yahoo.com

05.05.2020 Graz, Austria Angela Island Ekklesia, Angela Peschir

#Mission,#Church,#AngelaPeschir,#projectsGraz,#generosity,#donated,#involved,#thoughts,#CategoriesBiographies,#Campaigns,#Events,#news,#MyFamily,#Information,#Testimonials,#experiencesTags,#involved,#help,#humanitariancampaigns,#withandforRomanians,#donate,#donatenow,#donateforanoblecause,#bewithus,#beasupport,#mothers,#sufferingmothers,#nobecareless,#formoms,#mystory,#storiesfromthediaspora,#soulprojects,#Grazprojects,#RomaniansinGraz,#childrenshealth,#supportme,#Articlenavigation,#DoyoubelieveinGod?,#Until

 

 

 

O poveste de viată în care poți să fi și tu o piesă importantă!

de
Bine v-am (re)găsit!
Acestea sunt doar câteva din paginile noastre de facebook și ca să înțelegeți
mai bine proiectele noastre dați click pe fiecare link și aruncați o privire. Mulțumim din inimă pentru timpul acordat!
1.https://www.facebook.com/centrulculturalaustroromangraz/
2.https://www.facebook.com/Proiectul-Aripile-Sperantei-Graz-1614742275409578/
3.https://www.facebook.com/Flügel-der-Hoffnung-Graz-Gemeinsam-gestalten-853064594754102/
4.https://www.facebook.com/ComunitatearomanilordinGraz/
5.https://www.facebook.com/Atelier-de-creatie-Graz-si-activitati-pentru-copii-1695105850757229/
6.https://www.facebook.com/Nachhilfezentrum-Graz-Meditatii-scolare-si-programe-educative-pentru-copii-172772219827765/
7.https://www.facebook.com/Angela-Peschir-Team-200453667107230/
8.https://www.facebook.com/bibliotecaromaneascagraz/.
9.https://www.facebook.com/Bibliotecă-creștină-in-Graz-100881310338030/
10. https://www.facebook.com/Rumänischer-Verein-in-Graz-688598047920616/
11.https://www.facebook.com/cursuridelimbagermanaGraz/ 
Mulți, când văd paginile noastre de facebook, proiecte realizate cu voluntari, cu oameni deosebiți, zic wow ce multe și frumoase lucruri ați făcut.
Desigur că e de apreciat și de admirat oferirea de servicii, cunoştinţe şi abilităţi, dăruirea, talentul si timpul acordat unor astfel de proiecte.
Voluntariatul nu e o muncă usoară pentru că el se desfăsoară pe lângă familie, serviciu si atâtea obligatii si chiar dacă el e realizat în timpul liber de multe ori acel timp liber nu prea îl avem si pentru al avea trebuie să facem sacrificii…
De aceea mereu mă închin cu respect celor care mi-au fost alături și au rămas până la capăt.
Sunt foarte conștientă că nu a aș fi putut realiza nimic dacă nu aveam persoanele potrivite, circumstanțele favorabile și binecuvântarea lui Elohim (Dumnezeu).
Multi din prietenii mei mă încurajează și asta îmi dă puteri să merg înainte căci ei cunosc proiectele mele personale care niciodată nu vor apărea pe facebook si mereu le zic că mă simt ca o picătură de apa într-un ocean.
Unele sunt nevoită să le postez pe facebook pentru a încuraja si pe alți să facă fapte bune.
Altele le postez pentru a ne bucura împreună de poze frumoase care rămân in amintirea noastră mulți ani de acum încolo.Pozele sunt cele mai frumoase amintiri si ele ne aduc aminte de oameni frumosi , de proiecte minunate si de locuri interesante.Asociația noastră in scurtă vreme va avea un spatiu nou si de cel vechi ne vom aduce aminte cu drag uitându-ne pe poze…
Unele articole trebuie postate să vadă sponsorii si colaboratorii că acel sprijin, fie mic sau mare a fost folosit pentru scopul cu care a fost donat.
Zilele acestea am primit o donație un computer si am postat si mulțumit donatorului dar când se deschide vama vom posta din nou unde a ajuns acel computer, la cine l-am donat mai departe.
E importantă această transparentă ca să putem lucra mai bine si eficient si cu alti sponsori care vor să se alăture misiunii noastre, să vadă cum lucrăm si să ne cunoască mai bine.
Sunt multe persoane care fac fapte bune și trec neobservate de unii, dar nu de toți, și asta nu e o problemă dacă te laudă sau nu cineva, important e să ai inima mulțumită și sufletul liniștit seara când îți pui capul pe pernă, să dormi cu conștiința împăcată că ai făcut numai bine și rău la nimeni.
Chiar dacă nu poți să mulțumești pe toată lumea, chiar dacă unii te judecă sau au prejudecăți despre tine fără să te cunoască, chiar dacă alții îți mai scot și vorbe rele, astea toate fac parte din viață.
De ce avem două urechi? Pentru că pe una să intre și pe cealaltă să iasă și niciodată să nu le punem la inimă, să nu le lăsăm să ne întristeze sufletul, să ne împiedice, să ne spulbere visele și nici să ne strecoare otravă în minte. E important să avem o viziune clară și să ne urmăm drumul exact ca și în proverbul acela: Căinii latră și ursul își vede de drum și până la urmă ce treabă avem noi cu răutatea sau nemulțumirea unora, e problema lor, e treaba lor și nu a noastră. Comportamentul lor nepotrivit îi murdărește pe ei, le întunecă orizontul și îi face robi ai întunericului pentru că ei sunt călăuziți de frustrările lor proprii și nu de principile luminii și bunătății.
Niciodată nu am putut să mă supăr pe astfel de oameni pentru că ei sunt asa din cauza rănilor pe care le au. Iar dacă aleg să nu se vindece, atunci ii atacă pe ceilalti si îsi aruncă veninul crezând că asa se vor simtii mai bine dar asta e o stare “ de bine” de moment apoi trăiesc mai departe cu durere, frică, slăbiciuni, neîmpliniri, frustati si goi de aceea noi trebuie să avem compasiune pentru astfel de oameni. (asta e deja o altă poveste, cu altă ocazie)
Peste tot ce e negativ trebuie să trecem repede, nu să facem o telenovelă din nimic, nici să le dăm prea multă importanță și nici să le analizam prea mult căci gândindu-ne la ele va apărea întrebarea: Oare e adevărat? Oare de ce a zis așa?… Asta deja mă duce cu gândul la Geneza unde a venit cel rău să îi dea idei Evei: Oare a zis Elohim (Dumnezeu) ?
Există și o latură a problemei când critica e constructivă și atunci trebuie să avem grijă să o luam în seamă și să medităm. Au fost și cazuri când m-am oprit și m-am gândit: Oare de ce a zis așa? Poate îl(o) pot ajuta să iasă din starea invidioasă, răutăcioasă sau frustată și să îi ofer o mână de ajutor. (asta deja e o poveste mai lungă)
Am întâlnit oameni care aveau probleme și pentru că tot se gândeau la ele, acestea i-au împovărat și le-a luat pacea. I-am sfătuit să se roage și să lase poverile la picioarele lui Yeshua HaMashiach (Isus Christos) și să nu le mai ia, căci mulți le duc acolo, apoi iar le iau în spate și își fac singuri mai mari probleme. Problemele sunt ca și pietricele alea micuțe care ne ies în cale și noi trebuie doar să le ocolim, să le luăm în calcul, dar nu să ne lăsăm împiedicați de ele, nici să le vedem probleme mari și să ne lăsăm descurajați. (despre asta vom povesti altă dată că nu vreau să stric dulceața și mierea din povestea de azi)
Ceea ce mă fascinează e faptul că sunt mulți oameni buni în jurul nostru și când ți-i scoate Elohim(Dumnezeu ) în cale se întâmplă minuni, miracole mari…
Citiți AICI:
https://www.facebook.com/notes/angela-peșchir-team/nimic-nu-e-la-voia-întâmplării/857313274754596/
În toate proiectele acestea durerea mea cea mai mare a fost LIPSA DE SPAȚIU, lipsa de loc să îți desfășori activitatea. Să vină oamenii cu brațe de cărți la tine și să le zici că nu ai loc că e plin peste tot, e cea mai mare durere. Să îți lase mesaj că au lucruri frumoase pentru copii și doresc să le doneze, nu poți să spui că nu ai loc că ți se rupe sufletul să știi că unii le dau din toată inimă și alții nu au ce să îmbrace și chiar au nevoie de ele iar tu să îi refuzi pe motiv că nu ai spațiu… culmea durerii… Desigur că am încercat să nu refuz pe nimeni dar multe lucruri le-am luat cu jumătate de inimă, nu cu bucurie cum mi-ar place să le preiau, pentru că nu știam unde să le mai pun. În pivniță si în balcon era plin, la ușă era plin, locul unde chiar nu am voie să le țin căci ni se dă amendă și nu de puține ori am fost la un pas să primesc amenzi. Plus că am copii și nu pot să le iau spațiul lor de joacă pentru proiectele asociației și așa mai îmi zic câteodată:
„Mami vrem să ne jucăm în balcon când îl eliberezi?”. Mi se rupe sufletul că ei nu înțeleg că noi le trimitem cu drag în România sau uneori vine cineva după ele dar după un timp iar e plin și chiar îmi doresc să le eliberez balconul pentru totdeauna să aibă și ei locul lor de joacă liber și frumos.
Cu părere de rău trebuie să vă spun că au fost cazuri când i-am refuzat mai ales când era vorba de mobilă, mașini de spălat, biciclete sau lucruri mai mari. O plasă, o cutie de haine îi mai faci loc pe undeva cumva, dar lucruri mari voluminoase nu ai unde să le mai înghesui. Zilele acestea am dormit și când m-am trezit sufrageria era plină de haine. M-am uitat nu știam ce e cu ele. Am zis copiilor : “De ce le-ați luat nu știți că nu mai avem loc!”. Când m-am uitat la ele mai cu atenție, erau haine noi-nouțe de la nu știu ce vecină pe care trebuie acum să o caut să îi mulțumesc. Ne iubesc vecinii, ne iubesc oamenii și mereu vin să ne aducă lucruri frumoase dăruite din inimă. Ei vor să ni le dea nouă pentru că suntem o familie mare, dar eu degeaba le spun de multe ori, că am destule lucruri pentru copii că parcă nu aud și iar vin după câteva zile. Depinde de la caz la caz. La primul impuls spun nu am loc, nu îmi mai aduceți nimic dar apoi zic în inima mea: “O sa le pun eu undeva până vine cineva dupa ele” sau mă gândesc că asa cum am rezolvat de fiecare data voi rezolva cumva si acum.
Să vă povestesc pe scurt cum a început povestea aceasta că și așa deja v-am reținut cam mult
Când am ajuns în Austria soțul meu m-a dus la o piață de vechituri de care m-am îndrăgostit. Îmi plăcea să merg, să mă opresc la fiecare masă, să mă uit, să cotrobăiesc, să caut printre lucruri nu neapărat să cumpăr ceva. Pur și simplu mă relaxa mai ales că unii vorbeau cu tine și, cum eu iubesc oamenii, stăteam cu drag să îi ascult. Soțul meu era pe alte rânduri și ne sunam numai daca găseam ceva ca să ne consultăm, în rest câteva ore fiecare era cu treaba lui. De fiecare dată când mergeam primeam lucruri sau unii îmi ziceau: „…uite ia-le pe toate că ți le dau ieftin:”. Eu le ziceam ce să fac cu atâtea lucruri nu am locuință mare și nu vreau să îmi umplu casa cu așa multe lucruri. Îmi arătam respectul față de oferta generoasă a vânzătorului si până la urmă după mai multe discuții îi ziceam :”..uite hai că le iau, le pun în pivniță !” – am o pivniță curată care era tot timpul plină – „și apoi când vin prieteni la noi din Romania le dau lor!”. Și soțului meu îi ziceam de multe ori: „Te rog să nu mai cumperi nimic că nu mai avem loc, nici dacă îmi aduci mobilă de aur nu mai am plăcerea și timpul necesar să o schimb pe a mea, de care sunt mulțumită așa cum e, și dacă o să îmi aduci linguri de aur tot așa o să mâncam cu ele cum mâncam și cu celelalte!”. El e mai cheltuitor ca mine și cumpără uneori prea mult, dar îl înțeleg că ia cu drag pentru copii și e bine într-un fel că e așa, că astfel se echilibrează căsnicia noastră. Ce ne făceam dacă eram amândoi prea cheltuitori, dar cum eu cheltui mai puțin, numai bine că există cineva care are grijă de bani. Acum să nu vă închipuiți că avem așa mulți bani, dar egal că ai mulți sau puțin, e important cum îi chivernisești.
Când investeam în proiectele caritabile primeam înapoi însutit, asta era metoda mea să îi înmulțesc.
Un exemplu de proiect e acesta CLICK AICI:
https://www.facebook.com/donate/2941706212561287/ (asta e o altă poveste cu alta ocazie)
De multe ori mă distrez cu fetele mari și le zic:
„Ce bine că mama voastră are grijă de bani că ce ne făceam cinci fete la shopping!”. Eu îmi cumpăr foarte puține lucruri, strictul necesar și chiar telefonul care îl am l-am primit de la soțul meu care și-a luat altul și asta nu o zic din mândrie, ci pur și simplu nu îmi trebuie multe lucruri, am de toate, sunt mulțumită cu ce am și mereu mă gândesc la familie, la copii, la proiecte sau la altii necajiti sau bolnavi.Știți cum e inima unei mamei, mereu dăruită pentru puișorii ei, mereu cu gândul la ei să fie fericiți, să aibă o copilărie frumoasă, să se bucure de familia lor și să se simtă bine în casa unde i-a trimis Elohim(Dumnezeu)
Mulți mă apreciază și îmi spun Angela eu nu mă descurc cu unul, spune-mi și mie secretul tău cum te descurci cu șapte?
Nu am nici un secret anume, ci pur și simplu îmi vin soluții pe moment la tot ce fac și asta se datorează formării mele, a cărților citite și a relației mele cu Mântuitorul care îmi dă răbdare, speranță, credință, lumină, înțelepciune și tot ce am nevoie.
Din totdeauna mi-a plăcut să fac economii, să am grijă de bani , să îi calculez bine, să fiu atentă ce cumpăr pentru că se întâmplă să fi în magazin și văzând atâtea lucruri ai impresia că ai nevoie de ele dar în realitate nu ai nevoie de ele.
Nu vi s-a întâmplat să fiți în magazin și să ziceți: „Ce rochiță frumoasă, chiar îmi trebuie pentru săptămâna viitoare!” și când ați ajuns acasă era dulapul plin, de nici nu ați mai avut loc unde să o puneți. (despre asta am scris câteva articole pe site www.insulaekklesia.ro în urmă cu câțiva ani)
În urmă cu 20 de ani eram așa de săracă că țineam zile de post negru fără apă și fără mâncare, numai că nu aveam ce mânca și seara când încheiam ziua mâncam pâine cu margarină sau untură și vegeta. (O să vă povestesc altă dată cu altă ocazie).
De cumpărături și ce mai e nevoie în casă se ocupă soțul și când nu îi ajung banii îi mai dau eu căci știe că eu am rezerve întotdeauna și mulțumesc lui Elohim (Dumnezeu) că nu ne-am certat niciodată pe tema asta. De altfel nu ne certăm deloc și dacă mai apar unele discuții, cum e normal în toate familiile atunci le clarificăm rapid, frumos și fără prea mult tam-tam. Dacă te uiți cu atenție la cuvântul ceartă vei observa două cuvinte “ce” și “artă” adică, ”Ce artă”! Deci noi alegem “ceartă” sau “ce artă”!
E frumos să ai o căsnicie binecuvântată, pace și bucurie în familie. (cu alta ocazie vă voi povestii mai multe cum ne-am căsătorit și cum eu am grija de bani, nu că eu aș fi cocoșul în casă, nici nu se pune problema la noi în felul acesta, plus că noi respectam principiile bibliei:
Yeshua, Capul familiei, apoi soțul, apoi soția, apoi copiii, dar toate într-o armonie frumoasă, cu respect și dragoste unii față de alții).
Pe lângă asta am prieteni buni care îmi fac câte un cadou, exact ce am nevoie la timpul potrivit. Cea care se îngrijește de mine și acum, este mama mea cu care vorbesc zilnic. Ea locuiește în Italia dar ne întâlnim o dată pe an în Romania sau vine la noi. Mai am un frate căsătorit în Austria care are un băiețel minunat și cam asta e toată familia mea. Mi-ar fi plăcut să am familie mare, cumnați, cumnate (am numai una și pot să zic că mă înțeleg bine cu ea), socri sau frați mai mulți, dar dacă nu am neamuri mă bucur că am copii și asta mă împlinește, așa cum am scris odată ASTA E CARIEREA MEA : familia mea.
Mai am în România o bunică dragă, dar e cam departe în județul Harghita, lângă Borsec și câteva mătuși care îmi sunt dragi și un unchi care se bucură de tot ce postez pe facebook.
Tatal meu mai trăieste si e departe de noi , in zona unde e bunica mea.E o poveste complicată căci de când am fost mică mama mea ne-a crescut singură. L-am cautat de multe ori chiar si anul acesta inainte de pandemie.Mai am o soră si un frate din partea tatălui dar ei fac parte din altă poveste lungă si interesantă…
Unele cuti cu povesti le tin încuiate si le mai deschid din când în când pentru a povesti intamplări reale, fapte concrete din care cineva poate să învețe.Altele le țin închise pecetluite, aminti care nu îsi mai au rostul, unele triste si dureroase de care m-am vindecat si eliberat iar altele le voi deschide la vremea potrivită.
Toate aceste valuri m-au călit si m-au format intr-un mod frumos si am învățat să nu judec pe nimeni, să nu mă razbun niciodată si să las totul pe seama lui Elohim (Dumnezeu)
Fiecare om are o poveste si din fiecare poveste putem învăta ceva.Să avem grijă sa nu ii judecăm pe oameni căci noi nu stim inima lor, viata lor si nici motivele de ce sunt asa si nu sunt altfel.Trebuie să avem mare grijă cum vorbim unii cu altii pentru că nu oricine poate fi înlocuit si cel rănit să ramână cu urme grave.Suntem asa de puțin pe acest pamant si de ce să nefacem dureri unii altora când putem sa trăim simplu si frumos.
Legat de relatii s/au scris multe cărti frumoase de aceea eu mereu incurajez cititul cărtiile bune si de folos iar in ceea ce priveste bunătarea si dărnicia astea se învată practicând.
Niciodată un om bogat nu va putea să il inteleagă pe deplin pe un om sărac pentru că nu a fost niciodată sărac si numai cei care s-au culcat măcar o dată în viată cu stomacol gol poate să il ințeleagă pe cel flămând.Cine a stiut să se bucure de orice dar care l-a primit când nu avea nimic va sti să dăruiasca din inima celui in nevoi.Copilăria mea nu a fost una prea fericită si pană la vârsta de 26 de ani când m-am căsătorit am suferit mult din mai multe motive.Primul motiv a fost că familia mea nu e întreagă si deseori m-am simtit singură, a nimănui până când s-a produs minunea in viața mea si
L-am cunoscut pe Mântuitorul Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), în mod personal la vârta de 18 ani.
Abia atunci viața mea a primit sens si am început sa înteleg lucrurile din jurul meu care până atunci nu le întelegeam si mă frământau.Apoi o altă suferință pe care o aveam era neputința de a înțelege de ce există atâția săraci si oameni bolnavi.Această frământare a durat ani întregi de cercetare si întrebări zilnice până când m-am căsătorit, m-am maturizat si împreună cu soțul meu am studiat Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu.
In mintea mea era mereu gândul că dacă toti am împărtii ce avem nu ar mai exista oameni săraci căci multi avem lucruri si bani in plus față de ceea ce avem nevoie.
Am observat că multi nu fac diferența între nevoi si dorințe de aceea e un dezechilibru mondial.Aceste doua pasaje din Biblie pe lângă multe altele vorbesc asa de clar cum ar trebui sa fim noi si cum suntem in realitate.
  • ”Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.”Matei 6:19-21
  • ”Negreşit, evlavia (credinciosia ) însoţită de mulţumire este un mare câştig. Căci noi n-am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare.
  • Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri” 1 Tim. 6:6-10
M-am căsătorit în anul 2003 si am plecat in Graz, Austria pentru că soțul meu era aici din 1989.Deși nu avem multe neamuri în România și nici casă totuși sufletul nostru e acolo unde avem mulți prieteni în toată România și multe invitații dar pentru că copiii sunt încă mici si drumurile costisitoare mergem foarte rar sau aproape deloc.
Mă simt bogată să am astfel de prieteni din diferite categorii sociale, de diferite credințe, dar ne unește dragostea și prietenia.
Ce e interesant că mulți prieteni care călătoresc sau stau în străinătate în drum spre România se opreau la noi să se odihnească câteva zile. Eu îi certam : păi cu așa mașină mică vii aici la noi, nu știi că pivnița mea e plină și unde bag eu toate darurile pe care doresc să le trimit în Romania la cei în nevoi. Mulți dintre ei sunt implicați în lucrări misionare (și) de ajutorare și lucram împreună de ani de zile cu rezultate frumoase pentru că sunt oameni corecți și chiar le împart cu drag la cei săraci. Lucrarea asta îți aduce multă bucurie, dar uneori tristețe și probleme. Mulți îmi lasă cereri de ajutor și nu vor să înțeleagă că atât eu cât și echipa cu care lucrez nu putem să facem față la toate cazurile care sunt în Romania, plus că nici nu avem timpul necesar, avem si noi familii și responsabilitățile noastre.
Nimeni nu se poate angrena într-o lucrare non-stop și mai ales când timul e puțin pentru fiecare.Toti avem 24 din 24 de ore, nimeni nu are mai mult. Pe primul loc vă rămâne familia și copiii mei cu care îmi petrec foarte mult timp, învățăm limba română și avem multe activități împreună și în
timpul liber pe care nu prea îl am dar mi-l fac, îmi place să scriu și să citesc.
De ce am zis ca mi-l fac pentru că mereu aud expresia : Nu am timp si mă intreb dar cine are timp ? Nimeni, caci timpul ni-l facem si dacă vrem ceva cu adevărat atunci vom obtine si ne vom face timp pentru lucrurile care le iubim.
Am tipărit o carte “Cuvinte de aur pentru suflete de aur”:
https://www.facebook.com/CuvinteDeAurPentruSufleteDeAur/ pe care o reeditez acum la o altă editură pentru că în carte sunt câteva lucruri care nu mai corespund cu realitatea.
Această carte am tipărit-o pentru a ajuta o asociație din Romania ca prin vânzarea cărților să beneficieze cei nevoiași de un suport financiar, dar asociația acum nu mai are așa multe activități, plus că acum eu lucrez la proiecte noi unde vreau să investesc atât financiar cât și material.
Aș vrea să modific și câteva învățături și câteva idei din carte cum ar fi numele Mântuitorului.
Îmi place să folosesc numele original pentru că sunt evreică și iubesc acest nume:
Yeshua HaMashiach (Yeh-SHOO-ah Ha-Mah-SHEE-akh), adică Yeshua este Mântuirea și Mashiach, Unsul.
Asta e un subiect mai lung, îl vom discuta altă dată sau îl putem studia împreună cu prietenul nostru evreu din Cambodgia, Eduard Claudiu Moisă: https://www.facebook.com/eduardclaudiumoisa cu care e o plăcere să discuți din originalele Bibliei. (Aici e o altă poveste cum ne-am cunoscut cu el, cum am trimis pachete în Cambodgia (aici puteți citi mai multe despre tema asta:
https://www.facebook.com/pg/Proiectul-Aripile-Speranței-Graz-1614742275409578/photos/?tab=album&album_id=2551158721767924 și cum soțul meu are bilet de avion să meargă acolo în luna septembrie 2020 să vedem nevoile de acolo și să ne implicam și mai mult.
E o poveste frumoasă și cu campania pentru Copiii din Cambodgia.
Deschideți AICI :
https://www.facebook.com/donate/206239683775366/
Vă rog să nu începeti cu afirmatii de genul că sunt destul săraci in România si ce treabă avem noi cu copiii din Cambodgia, de parcă ei nu ar fi oameni asa pun unii gresit problema.
Este trist să gândim asa mai ales că fiecare ajută unde are chemarea si fiecare ajută cu ce poate si când poate.
Săracul e sărac indiferent de religie sau nationalitate.Eliberați-vă de aceste prejudecăti sa faceți diferente între oameni.
Vom povesti mai mult în curând pe tema asta dar azi m-am cam lungit cu mărturia care de fapt era gândită la început ca un articol simplu despre
ce înseamnă să te simți că o picătură de apă într-un ocean și am atins mai multe subiecte care nu erau plănuite.
Of, aduceți-mi aminte să vă povestesc despre Cartea mea “”Sfaturi din inimă pentru cei care vor sa invete” sau ”1000 de lucruri pe care trebuie sa le stie oricine”
Ar fi multe de împărtasit si eu m-as bucura să stiu că cineva citeste si a învatat ceva din toate aceste povesti de viață.Probabil că pentru unii va fi prea mult de citit iar pentru altii o lectură frumoasă, un zâmbet pe fată si poate un ajutor binevenit.
Am terminat și volumul 2 al cărții dar nu am reușit să îl tipăresc și mai am începute niște cărți dar înaintez ca melcul pentru că sunt implicată în proiectele asociației, proiecte sociale, culturale și educaționale, dar nu mă plâng căci așa cum vă povesteam în articolul anterior
https://www.facebook.com/notes/angela-peșchir-team/fii-și-tu-o-piesa-importanta-într-o-lucrare-de-valoare/869312210221369/
toate lucrurile își au vremea lor.
Și ceilalți voluntari de la asociație sunt oameni deosebiți (nu le amintesc numele pentru că vreau mai întâi să îi întreb, să le cer permisiunea) care sunt profesori în Austria, unii au familii cu mulți copiii , alții sunt oameni simpli dar cu suflet mare, fiecare diferit dar aveam aceeași viziune și asta e important, diferiți dar împreună la bine și la rău.
La asociație am avut si am primit voluntari din toate religiile, catolici, ortodocși, evanghelisti, musulmani, etc. si am văzut că nu religia face omul neapărat ci caracterul si bunătatea inimii.
Avem și simpatizanți, prieteni care empatizează cu noi care dau share pe facebook și spun și altora despre noi.
Cei care sunt voluntari la asociatie au si ei viața lor privată de aceea ajută când pot si cum pot, iar fiecare trebuie să fie înțelegător că nu suntem o organizație cu angajați plătiți.
În Austria, țara asociațiilor, sunt multe organizații care fac multe lucruri frumoase și minunate pentru oameni dar au angajați plătiți chiar dacă serviciile lor sunt gratuite.
Vreau să le mulțumesc cu această ocazie tuturor colaboratorilor, membrilor și prietenilor   Asociației
și mai ales pentru fiecare SHARE
căci nu știm de multe ori ce minune poate face o distribuire. Se întâmplă să dai un SHARE și cineva să vadă și să doneze pentru o lucrare caritabilă, să rezolve exact problema unei alte persoane care poate suferă sau e înfometată, poate e bolnavă și are nevoie de un tratament, poate suferă ca mine că nu are spațiu să își desfășoare activitatea, etc.
Și cum vă povesteam la început cam prin 2003 mergeam în piața de vechituri (Flohmarkt e pe limba germană, iar tradus ar însemna, piață de purici) și oamenii erau drăguți și îmi dădeau multe lucruri, unele gratis, altele le cumpăram la preturi mici, lucruri noi frumoase de copii și adulți.
Apoi le duceam acasă le selectam, le spălam și le împachetam pentru România. După ce au venit copilașii mei pe lume, oamenii îmi dădeau multe lucruri că știau că am copii mulți.
Unii mă apreciază pentru asta, alții mă întreabă ironic „Dar cați copii vrei să faci? „. Le-aș răspunde mai multe, dar nu mă lasă educația și bunul simt, le răspund doar atât:
„Eu nu fac copii, eu nu știu să fac copii, eu îi primesc, sunt daruri cerești și mari binecuvântări pentru mine, e bogăția mea”.
Despre copiii mei as putea să vă povestesc zile întregi dar azi avem un alt subiect.
Singura mea îngrijorare este cu privire la fetița mea Arielle Elisabeth care va împlinii anul acesta 11 ani.Timp de doi ani am umblat lună de lună la spital si tot la câteva luni era internată unde i se făcea analize si i se dădea perfuzii cu antibiotice pe motivul că ar avea o ciupercă in găt.Apoi am renuntat la programările si internările de la Spital si am continuat controalele la un medic de plamâni care a zis că are un început de astmă iar acum în Aprilie 2020 mi-a spus că plămânii sunt ok si mi a recomandat să merg la un control special la gât.Tocmai i-am făcut un film la gât numit RMN ( Rezonantă magnetică nucleară ) si rezultatul e pozitiv adică a zis că nu are nimic 🙁 Nelinistea mea e că fetița mea nu are până acum un diagnostic si un tratament concret.Nimeni nu stie ce are.Nu stiu ce să îi dau când o aud că hârcâie în gât si nu poate să respire si nici să vorbească normal.Nu reuseste să scumpe tot ce simte că are in gât si mereu o deranjează zgomotul din gât.Nu se poate povesti în cuvinte ce simte o mamă care noaptea trebuie să îsi ia copilul in brațe si să îl ducă în altă cameră că nu poate dormi de zgomotul hârcâielii din gât.
Săptămâna viitoare vom merge la Viena căci la Graz timp de 2 ani de zile nu s-a rezolvat aceasta problemă si eu nu mai am rabdare, nu mai pot astepta.
Rugati-vă pentru noi să primim un diagnostic si un tratament adecvat să poată să meargă la scoală fără ca să mă sune să mă întrebe dar ce are copilul dvs că deranjează in ore 🙁
Legat de avutiile pământesti după care multi râvnesc eu personal nu am nici măcar o mică avuție pe numele meu și nici nu îmi doresc bogății pământești, căci sunt foarte bogată deja, dețin multe bogații cerești și îmi ajunge.
Mulți oameni drăguți de toate națiile (aici în Graz sunt multe națiuni și eu am mulți vecini turci …o altă poveste) veneau la mine cu respect și mă întrebam dacă primesc că știau că sunt unii care nu primesc sau văd asta ca o umilință.
Chiar și în piețele de vechituri, mai ales că sunt multe în Graz (aici e lista https://www.flohmarkt.at/flohmaerkte/graz cu ele pentru cei care sunt interesați) sunt mulți oameni, săraci sau bogați care nu merg fie că le este rușine că îi văd alții, fie din diferite motive, și nu puține.
Depinde fiecare lucru cum îl vezi, un lucru pentru tine poate fi o binecuvântare iar pentru altul un blestem.
Cum iti este inima asa si vezi toate lucrurile din jurul tău.Un om bun va vedea toate lucrurile pozitive, frumoase si va găsi oportunităti să se bucure de orice lucru mărunt din jurul lui dar un om cu inimă rea va vedea totul negativ si va nemultumit mereu.
Eu vedeam toate acestea ca o binecuvântare și le mulțumeam și le spuneam că le dau și eu mai departe că am destule pentru copiii mei și nu vreau să îmi umplu casa și ei se bucurau că știau că le voi trimite în Romania.
Când nu am mai avut loc nici în casă și nici în pivniță am închiriat un garaj unde adunam ajutoare pentru România.
Ani de zile soțul meu și cu mine mergeam la casele oamenilor, luam lucruri și le duceam la garaj apoi soțul meu le ducea în România. Era greu, erau cheltuieli mari dar ne făcea plăcere să facem ceva bun și de folos.
Când vezi ochii aceia umpluți de lacrimi de mulțumire și fericire, când primești mesaje sincere și când știi că cineva se culcă fericit datorită ție nu îți trebuie mai mare bogăție ca și aceasta.
Soțul meu lucra în montaj avea salar normal, eu eram casnică acasă cu copiii, deci financiar nu stăteam așa bine dar Adonai Elohim (Domnul Dumnezeu ) ne purta de grijă. Apoi soțul meu s-a angajat la o firmă de securitate și pază unde trebuia să aibă grijă de clădirea de pe strada Grenadiergasse în Griesplatz, fosta școală de artă a orașului Graz. Acolo Elohim (Dumnezeu) i-a scos în cale un inginer cu suflet bun, cum sunt mulți austrieci de fapt, de la primăria orașului Graz care a fost foarte impresionat de ceea ce facem noi și a zis către soțul meu:
„Cum, voi plătiți garajul ca să adunați lucruri pentru România, pe cheltuiala voastră le luați de la casele oamenilor și le duceți în România, investiți atâta timp și dragoste în tot ce faceți (sunt excluse laudele, redau doar cuvintele lui) cheltuiți bani pentru cei nevoiași din România, le mai cumpărați și alimente, scutece la copii, etc. pe lângă atâtea daruri ce adunați la garaj, este un lucru de admirat și apreciat!”.
După câteva zile a venit la soțul meu și i-a dat cheile și a zis: „Uite clădirea asta e a ta, ai grijă de ea că sunt înăuntru picturi de valoare și eu sunt responsabil de tot.
Până primăria vă decide ce va face cu ea tu poți să o folosești pentru scopuri caritabile”.
A venit într-o zi o echipă și era și primarul orașului Graz Bürgermeister, Mag. Siegfried Nagl și soțul meu l-a întrebat dar ce faceți cu aceasta clădire și el i-a răspuns încă nu știm și asta a fost spre binele nostru ca să putem să o folosim cât mai mult timp.
A fost o mare binecuvântare acel spațiu mare și încăpător unde aveam loc și de mobilă, mașini de spălat, frigidere, biciclete pentru copii, etc.
Chiar dacă totul părea bine și frumos totuși transportul spre România era mereu o problemă. Căci dacă veneau prietenii și le umpleau mașinile era una, dar dacă doreai să trimiți un tir sau o mașină mare deja devenea o problemă, cheltuieli mari care nu avea cine să le acopere.
Noi mergeam și le luam cu drag de la casele oamenilor pe GRATIS (alții au făcut din aceasta o afacere, bravo lor, fiecare cu misiunea lui, cu treaba lui, nu toți putem să avem chemări la fel și nici nu trebuie să fim invidioși pe cei care le merg bine căci este loc sub soare pentru fiecare) și le duceam la depozit dar apoi era multă muncă cu încărcatul și descărcatul mobilei, mașinilor de spălat, frigiderelor, etc apoi organizarea transportului, apoi alte costuri și costuri.
Nu puteai să îl lași pe șofer să plece până nu te asigurai că are omul mâncare și tot ce are nevoie pe drum. Plus că pe drum se pot întâmpla atâtea și nu poți să fii fără un bănuț la tine, dacă intervine ceva sau alte cheltuieli neprevăzute. Soțul meu lucra, familia noastră era mărită și în weekend nu mai putea să meargă în țară să le ducă și a fost nevoie de mărirea echipei, de voluntari care înțeleg ce înseamnă o lucrare de misiune și dărnicie. Pentru că la vamă șoferii mereu aveau probleme a trebuit să cerem de la unul și altul sa ne întocmeasca documentele necesare pentru transport.
Într-o noapte când trebuia să plece un tir către Romania prietenii noștri de la primăria orașului Graz au sunat noaptea la o biserica din Graz și i-au rugat frumos să ne întocmeasca documentele.
După câteva zile au venit la noi acasă și au zis: “Așa nu mai merge! Voi trebuie să lucrați cu acte, nu puteți trimite mașini către România fără documente și nici noi nu putem umbla noaptea sa rezolvăm actele pentru transport.
Chiar dacă noi organizam totul ziua totuși se întâmpla să întârzie mașina sau să nu ne încadrăm cu timpul pentru încărcat și nouă ne era greu mereu să îi deranjam pe alții pentru a trimite transportul cu acte in regula.
Acești oameni minunați de la primăria orașului Graz (nu le dau numele că trebuie mai întâi să le cer permisiunea) ne-au făcut toate actele și le mulțumim frumos până în ziua de azi le suntem recunoscători.
S-au bucurat să vadă în casa noastră, multe cărți și ne-au întrebat ce facem cu ele și dacă le-am citit. Le-am zis că 90 % le-am citit și că ele sunt moștenirea noastră pentru copii. Ne-au întrebat ce faceți cu ele căci în toate camerele erau cărți, nu numai în sufragerie.
Noi le-am răspuns simplu: “Dacă nu o să mai avem în casa noastră loc pentru cărți atunci o să deschidem o bibliotecă !” și asta s-a întâmplat după un timp scurt de la conversația noastră.
Deschiderea bibliotecii interculturale din Graz a fost o necesitate si un pas important căci oamenii deja veneau la noi acasă să împrumute cărți, le erau dor să citească o carte în limba maternă și eu mereu aveam bebeluș mic care trebuia alăptat și chiar dacă suntem primitori de oaspeți nu poți să primești toată ziua toți oamenii de pe stradă în casa ta. De hoți nu ne temem că nu au ce să ne fure decât cărțile care sunt toată averea noastră și alea dacă ni le fură nu ne suparăm
Biblioteca cuprinde cărti laice si crestine in 3 limbi engleză, germană si 80 % in limba română (Bibliotecă românească in Graz )  cărti de o valoare inestimabilă.
Locuință noastră e locuință de stat deși mulți ne întreabă cum de nu v-ați făcut casă dacă sunteți de atâția ani în Austria, măcar pentru copii. Fiecare zice și gândește în felul lui și noi le respectam sfaturile, dar noi avem alte principii și alte viziuni. În primul rând o locuință de stat în Austria e ca și cum ar fi casa ta, doar că nu e numele tău scris pe acel act dar cu ce te încântă că e scris pe act numele tău sau nu, tot așa dormi, tot așa te poți bucura de ea, nu mă încălzește cu nimic să fie numele meu scris sau nu. Dintr-o locuință de stat nu te dă nimeni afară niciodată, chiar daca copii cresc și locuința ta e cu doua sau patru camere și ești singur, ei nu vin să zică să te muți la o locuință mai mică, deoarece aceasta mare vor să o dea la o familie mai numeroasă. Statul austriac e un stat social si se gândeste mult la oameni și au conceptul că omul e învățat în locul lui unde a trăit o viață și cum să îl muți de acolo, ar fi ca și cum i-ai lua viața. (asta e o altă poveste, cu altă ocazie vom povesti și despre asta în amănunt).
În anul 2014 după peste 10 ani de muncă voluntară pe teren am deschis asociația:
Angela, Asociație pentru sprijinul românilor care apoi la sfatul voluntarilor care vedeau o piedică în acest nume, se gândeau că oamenii nu o să ne ajute că vor vedea acolo un nume personal și vor lega toate lucrurile de acel nume.
Eu cred că aceste prejudecați nu sunt bune căci doar oamenii vedeau cine suntem și ce facem, nu eram invizibili. Dar pentru că îmi place să lucrez în echipă și să ascult sfaturile am acceptat să schimbăm numele în Aripile Speranței Graz   apoi când ne-am extins activitățile
și au început să ni se alăture și alte națiuni, nu numai austrieci, atunci am hotărât împreună cu membrii asociației să schimbăm într-un nume neutru, care să fie de toți acceptați și din alte popoare și să se simtă bine la noi, să nu fie o asociație numai de români. În multe proiecte avem implicați prieteni din diferite națiuni și chiar practicanți din diferite țări care au poposit la noi și s-au atașat de noi, astfel am schimbat numele în
Centrul Cultural Austro-Român Graz – Aripile Speranței.
Deschizând această asociație ne-a ușurat foarte mult munca în sensul că au venit oameni cu suflet mare să pună umărul și au înțeles lucrarea care o facem.
Pe lângă proiectele caritabile eram implicați mult în proiecte sociale, soțul meu fiind din 1989 în Austria și eu care eram un consilier juridic fără diplomă oficilă, trăgeam cu urechea la tot ce discuta soțul meu la telefon și învățam zi de zi ce înseamnă integrarea, ce legi noi s-au dat, etc.
Poșeta mea era și este o poșetă mai altfel decât alte poșete de femei, e plină de agende, carnețele, broșuri și tot felul de lucruri de la A-Z căci mă gândesc mereu că poate la cineva îi trebuie ceva și eu să am să îi dau , apoi mă gândesc la copiii mei să am un plasture dacă e nevoie sau o agrafă de păr pentru fetițe sau te miri ce bazaconie mai îmi trece prin cap. Pe lângă asta mai aveam și rucsacul pentru bebe extra cu tot ce era nevoie pentru un bebeluș.
Îmi place să am în poșetă broșuri de evanghelizare simple fără vreo tentă religioasă dacă Adonai Yeshua (Domnul Dumnezeu ) îmi scoate în cale oameni interesați de adevăr și pe lângă acestea aveam și broșuri de informare de la diverse instituții și organizații și alte flyere legate de evenimentele din Graz.
Acum nu mai am așa de multe căci le-am studiat și am luat personal contact cu multe instituții și organizații din orașul Graz și acum toate aceste informații le am în cap și evenimentele le primesc în email si le postez pe aceste pagini de facebook amintite mai sus.
Din 2003 până acum s-au schimbat multe și tehnologia a avansat mult. Ani de zile, când eu, când soțul meu, mergeam cu oamenii unde aveau programare să le traducem și să îi ajutăm, apoi de acasă de pe email lucram non-stop. Uneori chiar și pe alți prieteni îi sunam și îi rugam să meargă cu alții.
Nu de puține ori chiar copiii mei mai mari au însotit unele persoane penru a traduce si ajuta la complectarea unor documente.
Amena Petra fiica mea cea mai mare are si diplomă in domeniu dar încă nu lucreaza că nu ii permite timpul.
Pe lângă asta primeam zilnic mesaje pe facebook: ”Doamna Angela îmi spuneți vă rog cum e cu legea asta?” ”Am auzit că s-a dat o lege nouă” sau ”Doamna Angela am numai o întrebare” și îți trimitea un cârnaț de îți lua câte o oră să înțelegi cu ce probleme se confruntă.
Am încercat să răspund la toți cu drag și respect dar când deja mă sunau pe telefon și îmi scriau pe facebook toată ziua de nu mai știam la care să răspund am zis așa nu mai merge.
Am scris sus la profil CONT PERSONAL și am creat această pagină Angela Peschir & TEAM  să scrie aici să am și eu puțină liniște.
Chiar dacă pare ciudat dar nu accept cereri așa numai de dragul să am mulți prieteni să fiu faimoasă sau mai știu eu ce motive au alții de le place să aibă mulți prieteni numai de dragul de a-și face un renume.
Și acum continuă să îmi scrie, să primesc multe mmesaje și îmi cer scuze că nu pot să le răspund la toți dar când deschid facebook-ul prima dată le răspund la prieteni și apoi răspund si la alte mesaje doar în limita timpului disponibil.
Mulțumesc pentru înțelegere!
Abia în anul 2018 mi-a venit ideea ca fiecare să semneze pentru servicile gratuite oferite de Asociatia noastră atât pentru deplasări la diferite institutii sau diferite întâlniri cât si pentru orele de consultantă telefonică sau scrisă (email, facebook, whatsapp, etc.)
Să nu uităm că pe lângă consultantă de integrare privind locurile de muncă, găsirea unei locuinte, informarea cu privire la institutiile si asociatiile existente pe teritoriul Austriei,etc ofeream si consultantă juridică, familiară, psihologică, spirituală, etc. Dacă tinem cont că unele consultante ajung la peste 100 euro pe ora, Asociatia noastră are avea cu ce să se laude.
Am sute de liste adunate la arhivă și îmi pare rău nu mi-a venit ideea mai repede că am fi intrat în cartea recordurilor
Am umblat mult timp în Graz la Sinagogă dar acum mergem cu drag la o adunare mică de austrieci în Schillerplatz 5, Graz 8010, Gemeinde des Herrn Jesus Christus, pentru că cei de aici empatizează cu noi la lucrările caritabile în care suntem implicați și așa cum spuneam ne-am mărit echipa și avem în tot Graz-ul legături frumoase și locuri unde oamenii ne dau cu dragi lucruri pentru Romania.
Singura problemă e doar transportul care de multe ori e foarte scump, dar dacă cineva are pe inimă poate să facă o mica donație în acest cont și noi îi trimitem dovezile pe email ce am făcut cu banii.
Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK
IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
Asociația nostră e apolitică, areligioasă și fără nici o susținere din partea statului austriac sau român.
Am lucrat si lucram cot la cot cu oricine are inimă buna, indiferent de convingerea religioasă.
Ne auto-susținem și donațiile care le primim acoperă doar o mică parte din cheltuielile de transport restul trebuie să punem noi fiecare cat poate, dupa posibilităti.
Doresc cu această ocazie să mulțumesc membrilor, voluntarilor și prietenilor.
Cum vă spuneam mai sus această frumoasă lucrare îți aduce multă bucurie atât prin faptul că dăruiești cât și când primești feedback pozitiv, când primești mesaje de mulțumire de la cei care se bucură de tot ce le-ai dat .
Zilele acestea am primit o poză de mulțumire: ”Port cu drag pulovărul de la tine!” și era așa cu un zâmbet frumos în poza că îmi era așa de drag. Desigur că nu am recunoscut pulovărul căci sincer când primesc haine oamenii sunt drăguți și îmi arată că sunt multe lucruri frumoase, de mărimea mea și eu le zâmbesc și le mulțumesc. Nu la toți apuc să le povestesc că eu le dau mai departe. Unii vecini sunt drăguți și vin la ușa mea și le lasă acolo, alții bat la ușă și mă întreabă dacă le vreau și alții îmi lasă mesaj. Mulți cred că dacă am mulți copii am și nevoie de multe lucruri dar nu e chiar așa căci prefer să am puține și strictul necesar decât multe să fac toată ziua curat și să nu mai am loc în casă de haine. Deseori duc saci de haine în pivniță, fie că primesc, fie că rămân mici de la copiii mei.
Să nu o luați că pe o laudă este doar povestea mea de viață pe care doresc să o împărtășesc cu voi.
Fiecare are povestea lui iar noi oamenii suntem ca florile care ne deschidem în fața altora sau ne închidem. Când te deschizi ai riscul să fi atacat, judecat, să nu fi înțeles sau să fi înțeles greșit dar ai și bucurie caci sțti că unora le este de folos să te citească și chiar să se bucure de experiențele tale sau pentru unii poți fi un model sau o pildă cum este pentru mine o familie din Viena la care mă gândesc mereu cu respect și admirație.
O firmă de transport din Viena, săptămânal trimite tiruri întregi de mâncare, haine și lucruri în România, adică câștigul lor de la firmă merge în proiecte caritabile. Deocamdată nu îi cunosc așa bine și nu îmi permit să le trec numele lor aici, dar vă zic că văd zilnic pe grup, pe telefon cum tiruri întregi ajung de la ei în Romania la cei în nevoi și asta pentru mine e o bucurie așa de mare că nu vă pot descrie în cuvinte.
Mă rog pentru ei că știu că nu e ușor, e multă muncă, sunt multe responsabilități și îți ia mult timp.
Știu din propria experiență cu nu e așa ușor cum pare și nici așa de simplu, de aceea îi admir mult și le doresc din tot sufletul multă sănătate și binecuvântare.
Repet, sunt o picătură într-un ocean, un fir de nisip, o frunză căzută și purtată de vânt și uneori călcată în picioare de trecătorii neatenți, o umbră, un mister dar în același timp o bucurie și o binecuvântare pentru toți care știu să se bucure de lucrurile simple și frumoase.
Am văzut minunile lui Elohim (Dumnezeu ) în această lucrare, le-am văzut și în viața mea și a familiei mele de aceea merg înainte prin credință, speranță și putere căci totul va fi bine și frumos.
Nu sunt perfectă, nu sunt cea mai bună mamă și nici cea mai bună soție, dar îmi place să învăț zi de zi, sunt o persoană autodidactă și îmi place să lucrez cu oamenii chiar dacă uneori acest lucru e cel mai greu lucru din lume.
Îmi zicea cineva că preferă să lucreze opt ore într-o fabrică, să își termine treaba și să meargă acasă, să nu aibă treabă cu nimeni, nici stres și nici probleme.
Dar tu, Angela, în mijlocul oamenilor iti trebuie multă răbdare, atentie si mult timp si asta nu e usor.
Fă ce poti si cât poți căci sti bine că calea esecului este să cauți să ii multumesți pe toti.
Nu-ți irosi energia degeaba încercând să mulţumeşti pe toată lumea ca nu vei reusii.
Gândeste-te mereu la cei care te sustin, lucreaza cu oameni onesti, păstreaza-ți credința puternică si îndrazneste mereu tot mai mult.
Nu renunța la visele tale, i-ai pe oameni asa cum sunt căci mereu vei intalnii oameni buni, oameni răi , oameni ciudati, oameni minunati, oameni si oameni dar tu rămâi aceeasi si nu uita că oamenii buni se atrag, se intalnesc si rămân impreună pentru totdeauna.
Dacă cineva empatizează cu noi și dorește să susțină această lucrare poate să facă o donație în acest cont dar să specifice
PENTRU SPAȚIU ( SPENDE für LOKAL )
pentru că eu voi lua extra fiecare dărnicie din inimă și voi face o listă cu fiecare bănuț.
Verein zur Unterstützung von RumänInnen BAWAG PSK
IBAN: AT91 1400 0893 1034 6030 BIC: BAWAATWW
Vă rog să ne trimiteți email pe romaniidingraz@yahoo.com dacă nu doriți să trecem numele dumneavoastră pe listă și doriți să rămâneți anonimi.
De asemenea dacă faceți o donație noi suntem onorați să încheiem cu dumneavoastră un contract de sponsorizare, să punem reclama de la firma sau asociația dumneavoastră pe pagina noastră de blog https://romaniidingraz.wordpress.comși pe site-ul www.insulaekklesia.ro unde avem mulți abonați, cât și pe paginile prietenilor noștri, peste 50 de pagini de facebook și grupuri pe facebook.
Vă mulțumim din inimă și nu uitați că orice SHARE contează!
Distribuiți acest articol căci sunt sigură că vom găsi soluții ca să dezvoltăm aceste proiecte și să facem lucruri frumoase împreună.
Fiecare donație contează, fie ea cât de mică, căci puțin câte puțin se face un întreg!
Si pentru că deja avem câtiva sponsori pentru acest pas mare, am îndrăznit să scriu povestea mea, povestea noastră.CLICK AICI 
Astept cu drag feedback-ul vostru pe adresa de email romaniidingraz@yahoo.com
05.05.2020 Graz, Austria  Angela Insula Ekklesia
#AngelaPeschir,#proiecteGraz,#dărnicie,#marturiamea,#donează,#implicate,#gânduri,#demeditat  

Fii si tu o piesa importanta intr-o lucrare de valoare!

de
Fiecare facem parte dintr-un puzzle si daca acelui puzzle ii lipseste o piesa el nu mai are nici o valoare.Cum arata un tablou de puzzle fara o piesa sau mai multe ? Desigur ca nu arata frumos si nimeni nu are ce sa faca cu un puzzle incomplet.
Copiii mei au astfel de jocuri si cand fac curat oricat de frumos si interesant ar fi puzzle-ul daca e incomplet il arunc la gunoi chiar daca el a fost candva cel mai frumos sau cel mai valoros puzzle.
Va dati seama cate lucrari frumoase se pierd si cate lucrari marete s-ar putea realiza daca fiecare am sti sa fim o piesa potrivita intr-un puzzle ?
De multe ori s-au realizat lucruri marete si noi ne-am uitat doar la rezultate sau la cei care erau in fata dar pana la punctul culminant au fost atatia urcusuri si coborasuri, au fost atatea piese importante care au facut sa se realizeze ceva minunat si multi sa zica WAU .
Se intampla ca piesa care incheie puzzle-ul sa se creada ca ar fi cea mai importanta dar in esenta toate piesele sunt la fel si au voloarea lor inestimabila.
Asa suntem si noi oamenii intr-o lucrare, fiecare are valoarea lui, fiecare are locul lui.Nu e nici unul mai mare decat altul, toti suntem egali atat cei care au pe inima sa faca ceva cat si cei care se implica intr-un fel sau altul.
Se intampla ca cineva sa nu isi permita sa faca o donatie sau poate chiar a facut deja dar daca distribuie face un lucru maret caci distribuind acea postare e vazuta de persoanele care vor sa ajute si nu stiu unde sau cum.
Acea persoana care distribuie un lucru cu care rezoneaza fie ca e vorba de o lucrare caritabila fie ca e vorba de un mesaj , este o piesa importanta intr-un puzzle de valoare.
O mamica avea o prietena faimoasa si pentru ca prietena ei s-a implicat cu tot sufletul a putut sa adune suma necesara pentru tratamenul ei fara de care nu s-ar fi putut interna la o clinica speciala.
Putem spune cu tarie ce minunat e sa ai o astfel de prietena si putem vedea acel puzzle frumos al prieteniei cum straluceste si radiaza fiind un exemplu pentru cei din jur.
Ar fi multe asemenea cazuri de povestit, as putea scrie carti intregi cate puzzle-uri frumoase am vazut cum eu personal am dat doar niste sfaturi si dupa un timp acea tanara a condus o afacere de succes si eu doar am stat in umbra si m-am bucurat de realizariile ei.
Pot spune cu cinste ca am fost o piesa de puzzle in realizarea visului ei si pentru mine aceasta a fost o bucurie.
M-am simtit ca am valoare, ca am facut ceva bun in viata ei si fie ca pe unii i-am ajutat mai mult sau pe altii mai putin in functie de mai multi factori important e sa fim oamenii potriviti la locul potrivit.
Un cunoscut a distribuit intr-o zi o postare pe facebook si citind comentariile la acea postare am descoperit o persoana minunata care a fost cheia la visul meu care il aveam pus intr-un sertar.
Am lucrat la acel vis pana cand am obosit si am zis : am facut destul acum iau o pauza .
E important sa lucrezi zi de zi la visele tale dar sunt unele care trebuie sa le pui deoparte pana le vine timpul lor.
Biblia, Cuvantul vietii ne da lumina in toate lucrurile si ne invata ca
“Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.” Eclesiastul 3:1
Dumnezeu lucreaza pentru oameni prin oameni si fiecare poate fi o piesa importanta intr-o lucrare mareata.
Gandeste-te azi cu ce lucruri rezonezi, care sunt visele tale, ce ai facut sau nu ai facut pentru ele, ce ti-ar placea sa faci, care sunt lucrurile care-ti aduc bucurie si implinire sufleteasca, unde e locul potrivit sau mai bine zis lucrarea potrivita unde sa pui umarul caci ceea ce semanam aceea vom culege si unde ne adunam comori acolo va fi si inima noastra. (Matei 6:21)
Ferice de cei care isi aduna comori in cer, ferice de cei care si-au inteles chemarea si care lucreaza zi de zi la visele lor ca prin ei sa fie binecuvantati si altii.
“Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde le distrug moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nu le distrug moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Căci acolo unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
Matei 6:19-21
Fii o piesa importanta intr-un puzzle de valoare!
#Angela Insula Ekklesia,
#oamenipotriviti,#misiune,#lucrare,#cunoastetichemarea,#faceva,#inimata,#comorarata,#timpulpotrivit,#toatelatimpullor,#implicate,#credinta,#speranta,#vise,#nurenuntalavise,#lucreazalavise

Azi, e despre mămicile puternice!

de

Cred in esența ca toate mămicile sunt puternice doar ca uneori se ma clatină sau se descurajează din cauza celui rău care vor sa le fure bucuria, credința și speranta.

Este atât de clar și de evident ca nu ai cum sa fi slab cu un Dumnezeu așa de mare.

El a promis ca va fi cu noi in toate zilele pana la sfârșitul vieții.

Minunate promisiuni și minunate sunt căile Lui de a ne binecuvânta și de a ne calauzii zi de zi.

Am urmărit ieri niște video -uri despre o mamica minunata care vorbea cu sufletul si zambetul ei, mai mult decat cuvintele…

Va las și vouă AICI  sa va bucurați de astfel de mămici care știu ce înseamnă binecuvântarea lui Elohim.

Dragi mămici azi mai mult va oricând cugetați la viața voastră , la binecuvântarea familiei și la nemurire.

Daca lăsați ochii inimii voastre sa pătrundă in Rugaciune și Cuvânt veți descoperii așa multe comori minunate care va îndeamnă la mărturisire și extinderea împărăției lui Dumnezeu.

Nu poți sa detii o așa mare comoara și sa o ascunzi caci viața cea noua din Christos (Yeshua)  când clocoteste in tine îți vine sa mergi pe străzi sa strigi in gura mare ce a făcut Mântuitorul pentru tine, ce bun si minunat este El, Regele Regilor și Domnul Domnilor, Medicul și Pastorul nostru.

Fie ca in aceasta zi sa ne intelegem chemarea, sa il marturisim atat cu faptele noastre cat si cu gura acolo unde El ne deschide usa de Cuvant atat in viata de zi cu zi cat si in retelele sociale.

Cu prietenie Angela Insula Ekklesia @ insulaekklesia.ro,

#mamiciputernice,#marturie,#speranta,#credinta,#incredere,#promisiunileluiDumnezeu,#Dumnezeuebun,#Dumnezeuneiubeste,#dragoste

Alte meditatii si ganduri pozitive veti gasii AICI sau la categoria Gandurile mele de pe partea dreapta a site-ului.Fiti binecuvantati/te!

Nu am renuntat inca!

de

De multe ori renuntam pe moment la unele lucruri in folosul altora care pe moment ni se par mai bune ca primele sau pur si simplu asta e rostul vietii noastre…Da, mergem pe un drum nu ca am renuntat la alte lucruri ci ca pe acolo trebuie sa mergem…La un moment dat ne oprim si ne uitam in urma noastra si vedem in spate lectii, urcusuri si coborasuri, povesti frumoase dar si triste si spunem asta e viata…

Nu am mai scris demult dar simt ca voi scrie mai des caci inca simt legatura cu cititorii mei, cu blogerii si cu toti care mi-au fost alaturi…

Stiu ca am facut o pauza cam lunga si nu as vrea sa ma scuz nici sa ma laud ca in acest timp am lucrat la multe proiecte.

Ceea ce imi doresc este sa fie totul ca inainte cand scriu oamenii sa invete ceva sa nu piarda timpul pe internet sau mai ales pe facebook …

Of, facebook ce a fost si ce a ajuns…Nu zic ca nu  sunt si lucruri pozitive dar cele negative le inghite pe cele pozitive…

Acolo fiecare isi creeaza ce imagine isi doreste, acolo toti sunt eroi, samariteni, feti frumosi si ilene cosanziene…

Pe langa scris voi publica articole interesante, filme, documentare si alte lucruri cu care v-am obisnuit 🙂

O sa povestim in curand mai multe pana atunci dati un Like la pagina Cuvinte de aur pentru suflete de aur si urmariti postariile…Pe curand dragii mei!

Toate fac parte din viata: si bune si rele

de

carte-copilul-citesteToate fac parte din viata: si bune si rele.Unii mai slabi de ingeri sau cum sa ii numim nu vor sa inteleaga ca in orice familie, echipa colectivitate exista si apar discutii si probleme mai putin placute.Cand acestea apar ele trebuie rezolvate repede , cu tact, rabdare si intelepciune.Despartirea nu e o solutie.Imi iau jucariile si plec este prea imatur si totodata neintelept.

Va dati seama ce haos ar fi in lumea asta toata lumea sa se desparta de la o discutie sau de la o jignire.

Ar trebui toata ziua sa existe divortur,i s-ar dezbina fabrici, s-ar bate muncitorii ar ramane multi oameni fara locuri de munca dar ar baga fiecare in seama fiecare discutie, fiecare cuvant rostit, poate spus la nervi, poate dintr-o gresala, poate chiar cu parere de rau.

Doamne ce am ajuns nu mai stim sa iertam, sa rezolvam conflicte, trecem repede la razboi, ne facem victime, ne plangem la unii si altii, mai trecem si la minciuna sa mai inflorim putin, nu spuneam ce noi am gresit, vedem numai ce a gresit altul de parca noi suntem perfecti si nu gresim niciodata „Vai ce m a jignit vai ce mi a facut…”

Ce e cu vaicareala asta cu lipsa de neiertare ?!

Facem din tantar armasar si inghitim camila, repede ne plangem la toti ne vedem victime si facem o telenovela doar ca am avut o discutie mai putin placuta cu careva.

Haidati sa aducem echilibru in lumea asta si nu haosul, iertarea si impacarea, iubirea si armonia, pacea si blandetea, rabdarea si ajutorarea Angela Peschir 20.10.2016

Bine v-am (re)gasit dragi prieteni!

de

12642695_10154507006127538_1084215206455460832_nDragii mei in ultimul timp nu prea am scris nu prea m am ocupat de blog dar asta nu inseamna ca v-am uitat ca am abondonat blogul 🙂 Nu am cum, caci aici prind aripi, aici ne povestim, ne intalnim din colturi ale lumii diferite si impreuna facem o lume mai buna. Mai scriu pe pagina asta dar o sa revin pe blog cu povesti noi si multe noutati.

Luna asta doresc sa finalizez un proiect mai mare si foarte important pentru educatia copiilor si tare tare bine mi ar prinde rugaciunile si sprijul vostru apoi o sa va povestesc ce am facut decat nu am mai scris pe blog.

Am multe sa va povestesc caci nu am lipsit degeaba 🙂

Pana atunci va las o meditatie sa o „meditati” bine :

„Haideti sa adunam in cufarul amintirilor numai amintiri frumoase.De ele ne putem bucura acum dar si mai tarziu.
Vorba noastra din popor : „Cele rele sa se spele cele bune sa se adune” 🙂
Unele lucruri de care nu vrem sa ne amintim vin singure dar unele le facem noi, de aceea e bine sa ne gandim de o suta de ori si apoi sa reactionam, sa criticam, sa scriem sau sa suparam pe cineva.
O vorba dupa ce am scos-o pe gura nu mai putem sa o bagam inapoi oricat am incerca.Si daca vorba aceea a ranit, rana se vindeca greu, lasa urme si regrete.
Firul prieteniei cand se rupe se poate lega inapoi dar ramane nodul si apar primele semne de neincredere si unde se instaleaza neincrederea nu mai poate ramane prietenia si iubirea.
De sa ma pripesc si apoi sa regret cand pot sa imi musc limba cand imi vine sa zic ceva ce nu ar trebuii sa zic, sa alung gandul rau, sa nu dau loc invidiei, rautatii, neiertarii, geloziei, barfei…
Ganduri bune sa ne insoteasca azi si in fiecare zi!” Angela Peschir  

sarbatori fericite

 

Despre cazul familiei Bodnariu si cateva ganduri bune

de

Charlie_ChaplinDragi mei prieteni poate o sa va surprinda ceea ce scriu. Pentru ca nu cunosc personal familia Bodnariu si nici legile norvegiene  voi fi obiectiva si nu voi tine nici cu unul si nici cu altul.

Ma gandesc la suferinta familiei Bodnariu dar ma gandesc si la Norvegia ca nici acolo nu fac toti de capul lor. Daca erau asa de multe nedreptati in Norvegia ar fi iesit norvegienii in strada, ar fi scris presa.

Despartirea de copii e dureroasa, nimic de zis si eu personal am copii si stiu ce inseamna legaturile familiale. Mi-a scris cineva de ce nu am organizat sa iesim si noi in strada. In urma cu cateva zile i-am scris s-a deschis o biblioteca romaneasca in Austria si au si carti crestine.

Mi-a raspuns ” Frumos, acum cred ca doar biblia este totul ” Binenteles ca biblia e totul dar asta nu inseamna ca restul e nimic.

Unii vor sa zica „Eu am biblia, tu nu ai nimic” Eu cred ca unii „au” biblia dar noi astialalti il avem pe Dumnezeu .

Sa nu ajungem ca fariseii caci Dumnezeu da ploaie si peste cei buni si peste cei rai. Eu cred ca si un ateu il are pe Dumnezeu caci Dumnezeu e   omniscient, omnipotent şi omnipresent. Si un ateu face o fapta buna si asta nu o face prin el ci prin Dumnezeu care ne deschide inima sa facem fapte bune, sa ii iubim pe semenii nostri si sa traim in iertare si pace.

Ceea ce m-a deranjat a fost cica sa iesim in strada. Daca altii au iesit,  treaba lor dar eu am citit caci Dumnezeu spune un cuvant si totul ia fiinta.

Stiu ca Dumnezeu lucreaza in multe feluri dar sa nu exageram si sa ne luam dupa multime.

Daca tot suntem asa de buni crestini de ce nu iesim in strada pentru schimbari majore,  nu numai pentru o familie.

Ok iesim pentru o familie desi Biblia ne invata in astfel de cazuri sa ne rugam, „Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit.

Iacov 5:16

Oare de ce ne inchidem in biserici si vorbim de dragoste cand nu vedem pe aproapele nostru, nu avem timp de o vizita, de o vorba buna, de o cana cu apa intinsa unui batran.

Am pus un anunt pentru Cezar din cazul #colectiv si abia l-au citit cateva persoane si de implicat mai putine dar o iesire la bere a vazut-o toata lumea…

Oare de ce nu au iesit crestinii in strada pentru cazurile sociale din Romania, pentru saracii care cauta in gunoaie, pentru mamele parasite, pentru nedreptatiile pensionarilor, pentru nivelul de trai scazut, pentru atata si atatea probleme care sunt in tara noastra.

Daca nu ati iesit in strada de ce nu ati mediatizat aceste probleme majore care afecteaza nu numai o familie ci sute si chiar mii si mii de familii.

Nu vreau sa fiu rea dar peste tot numai cazul familiei Bodnariu si celelelalte cazuri ce facem cu ele ?!

Cine posteaza despre doamna Elisabeta care a plecat in Austria la 62 de ani caci statul roman nu i-a dat nici o pensie dupa o viata muncita in Romania ?!

Daca vezi un caz si tu  sti sa scri atunci anunta mai departe, fa o poza si raspandeste cazul.Pe facebook stai cateva ore dar 3 minute nu ai timp de cel de langa tine pe care chiar daca nu poti sa il ajuti sti ce mult l-ai ajuta daca i-ai asculta necazul si i l-ai pune pe internet.

Daca toate cazurile astea ar fi distribuite mai departe am pune lumea in miscare, ar incepe jurnalistii sa scrie si s-ar mai implica autoritatiile daca ar merge televiziuniile si ziarele pe capul lor.

Haidati sa facem o revolutie adevarata daca tot vreti sa fim activi. Asa nu salvam doar o familie ci sute de familii si de copii care sufera si sunt despartiti de familiile lor plus alte probleme financiare, sociale sau educative.

Fiecare are un cont de facebook daca nu are blog sau site. Mai lasam deoparte pozele cu sclipici si inimioare si ne mai uitam in jurul nostru, sa vedem ca vecina din colt e singura si nu are cine sa ii duca lemne si tu stai la caldurica dar daca sti sa scri atunci posteaza pe facebook:

Doamna Mariuca din colt nu are lemne, copilul vecinului e zilnic batut, haideti fratilor sa facem ceva, primarul din satul vecin a taiat pensia bunicii mele, etc

Asa dragilor se schimba lumea cand ne uitam  mai atenti in jurul nostru si nu doar la un singur caz.

Sper sa luati ceva bun din acest articol si sa  incepem cu totii sa fim mici jurnalisti asa cum putem, sa nu trecem nepasatori,  sa facem o poza daca sesizam ceva, sa nu tacem,  caci nu stim niciodata cine asculta glasul nostru, ce asociatie vede si se implica, ce suflete bune  ne citesc, ce Dumnezeu mare avem…

Angela Peschir 27.01.2016

#ajutor,#solidaritate,#dreptate,#adevar,#implicate,#observa,#scrieunarticol,#posteazapefacebook,#Bodnariu,#salvatifamilii,#nuvalasati,#Dumnezeu,#schimbalumea,#nustanepasator,#revolutie,#pensiimici,#Romania,#saracie,#orfani,#familia,#colectiv,#Cezar,etc

„O zi nu e lumea-ntreaga”

de

flori„O zi nu e lumea-ntreaga” asa zice un proverb.
Dar stiti la ce m-am gandit eu, ca uneori o zi rea ni se pare lumea-ntreaga.Din cauza supararii nu mai vedem capatul si ni se pare ca aceea zi e infinita. Bine ar fi in acele momente sa alergam la promisiunile Celui vesnic, sa luam Biblia sa citim si sa ne racorim sufletele.
Rugaciunea simpla si sincera e cea mai buna rezolvare la orice problema.
Daca te necajesti, ce rezolvi ?
Daca plangi cu ce te ajuta asta?
Daca ii spui la unul si altul necazul tau, la ce foloseste, ba din contra le mai dai subiect de discutii sau motiv sa rada de tine…
Daca te lasi afectat tie iti faci rau.


Daca iti spui necazul Celui Ce vede tot, asta ajuta 100%
Orice problema ai acum in acest moment gandeste-te la tot ce am scris si fa un pas inainte spre fericire, pace si bucurie.
Nu iti trebuie multa scoala pentru asta. nu ai nevoie de nici un ajutor ci doar de o intelegere a lucrurilor, de o simpla rugaciune si de o gandire pozitiva.
Iti doresc o zi frumoasa, plina de speranta, de putere de a trece peste orice obstacol si multa rabdare.
Nu uita ” O zi nu e lumea-ntreaga”
O zi e doar zi si dupa necaz vine primavara

Sa ai primavara in suflet mereu!
Cu drag Angela Peschir 25.01.2016

Ce scump ne costa nevegherea!

de

384293_499704443539422_6877092673328932195_nLuca 21:36 Vegheaţi dar în tot timpul şi rugaţi-vă,
Ieri seara desi a fost un eveniment frumos totusi nu am putut sa am implinirea ce mi o doream si asta pentru ca am uitat de versetul din Luca unde suntem indemnati sa veghem tot timpul.
Dumenzeu mi a implinit un vis care il aveam pe inima de mai bine de 10 ani si nici macar nu am fost in stare sa ii multumesc Lui public.
Am amintit de vis in fata publicului dar pentru ca eu nu am zis nimic preotul catolic a zis ca Dumnezeu a facut sa ma cunoasca si sa ma ajute.

Am simtit cum din inima a vorbit de Dumnezeu si eu nu am fost in stare sa sa rostesc numele Lui, parca mi a fost rusine.
Si acum cand va scriu ma gandesc si regret ca am gresit ieri seara si imi dau seama ca trebuie sa veghez la tot pasul si sa am grija in viitor sa nu mai fac aceeas gafa…
Cred ca daca lasam tot deoparte inainte de eveniment si ma rugam eram mult mai plina de har si nici nu uitam sa ii multumesc lui Dumnezeu public.
Nevegherea vine de multe ori cand suntem obositi sau cand avem de facut ceva si nu ne ajunge timpul.
As fi vrut sa va aduc vesti bune azi dar totusi am scris experienta asta ca sa nu vi se intample si voua si sa va indemn impreuna cu mine sa veghem mai mult in toate si in fiecare clipa caci viata e asa de scurta si doar cand traiesti cu Dumnezeu simti implinire si bucurie in rest totul e dezamagire, durere si nefericire…

Va imbratisez Angela Peschir

Fii tu insuti!

de

12576242_999776266760691_614344354_n„Nu acord atenţie nici preamăririlor şi nici reproşurilor la adresa mea. Pur şi simplu îmi urmez propriile trăiri.” zicea
Wolfgang Amadeus Mozart

Doamne cat adevar si cata putere in aceste cuvinte.Ce bine ar sa ne amintim zilnic sa nu fim cum vor altii sa nu plecam urechea la ce zic altii despre noi si sa fim tari in pozitiile noastre.
Este important sa parasim frica si sa actionam intr un mod original.Intotdeauna au existat critici, carteli, barfe dar si bunatate, intelegere si sustinere.
Sa nu va imaginati ca cel mai bun om din lume nu are nici un dusman.
Si cred ca cel mai frumos exemplu ar fi al Domnului Isus care a fost criticat, umilit si dispretuit.
Ne mai miram ca apar cate unul impotriva noastra asa din senin, oameni carora nu le am zis nici fa-te mai incolo…
Trebuie sa ne asteptam la orice in viata asta si fim tari, curajosi si sa ne urmam telul indiferent cati vor fi impotriva noastra.
Ursu merge inainte chiar daca cainii latra pe margini.Daca stai sa te opresti la fiecare, sa ii bagi in seama, sa pierzi timpul pretios nu mai inaintezi si nu mai ajungi la tinta.
Cred ca e foarte important sa ne concentram pe planurile si scopurile noastre si sa gasim solutii, nu sa despicam firul in patru.
In urma cu un an imi zicea cineva despre un proiect de al meu drag sufletului meu ca e varza, ca nu o sa iasa nimic, bla bla si cand i-am povestit sotului meu a ras si m-a intrebat de ce nu ai zis daca e varza totul de ce nu aduci niste carne si sa vezi ce sarmale bune ies si
Dumnezeu m-a ajutat si am ajuns departe cu acest proiect si am dezvoltat si alte proiecte…

O sa va aduc in curand mai multe vesti despre aceste proiecte minunate…
Nu ti a zis nimeni: Nu esti bun de nimic!

Asa-i ca te a afectat cand ai lasat vorbele sa ajunga la inima dar cand ai zis am 2 urechi pe una intra si pe una iese… asa -i ca ai avut pace si ai zis Imi voi urma drumul indiferent ce cred altii, indiferent daca voi fii contra curentului…
Cam atat am vrut sa zic Sa fii tu insuti, frumos, curajos si surd la criticile negative dar deschis la criticile constructive! 
Angela Peschir 13.01.2016

Am o mare multumire ca nu am alungat pe nimeni de langa mine

de

11954691_10205975168312151_3961693059173090661_nMi-a fost dor de voi, sa va impartasesc multele mele experiente din 2015 😉
Asa cum scriam in titlu nu am alungat pe nimeni de langa mine desi au fost persoane care chiar poate meritau o usa inchisa dar am zis nu, nu pot sa fac asta…
Am indurat jigniri, barfe, nedreptati in 2015 dar acum la sfarsit de an am ajuns la concluzia lui Arbert Einstein „Sunt recunoscator celor care mi-au spus NU. Datorita lor am reusit singur.”

Am citit azi „Când vrem să vorbim despre un om, să ne asigurăm mai întâi că într-adevăr îl cunoaştem. Altfel s-ar putea să cunoaştem doar părerile altora despre el.”
Ce mesaj profund dar oare cine are si minte sa inteleaga…

Nu vreau sa fac pe victima, departe de mine gandul acesta dar as vrea sa va povestesc cateva experiente ciudate prin care poate sa treaca cineva…

Am cunoscuta pe doamna „x” care s-a tinut de mine pe facebbok crezand ca am o masina de spalat gratis apoi ii explic frumos ca eu doar am dat share.Unii sunt asa de afoni de functiuniile fb caci trebuie sa faci si lectii cu ei 🙂
Apoi ne imprietenim pentru ca eram din acelas oras.Toate bune si frumoase, ma ajuta la organizarea unui eveniment important ca apoi sa se ofere voluntara la Asociatia unde sunt si eu voluntara…
Intre timp intr-una din zile ma opresc la un prieten la lucru unde erau mai multi romani adunati.Cum am vazut masina de spalat sar cu gura :A cui e masina, vad ca ai 2 , hai fa un bine unei femei necajite caci iti da 50 euro pe ea.
Preitenul meu se uita la mine lung, sta putin apoi si ceilalti romani se uita si se intrebau oare o fi de dat masina…Apoi ma intreaba Sigur e saraca…Da, dar sa sti ca femeia a zis ca ar da 50 euro pe o masina daca ar gasii la mana a doua…
Unde sta prietena ta ma intreaba sub privirile curioase a grupului strans acolo ?
Pai iti dau adresa…Ok maine o sa fie masina acolo, nu am nevoie de nici un ban, o fac pentru tine Angela….
Zis si facut si femeia se trezeste cu masina de spalat acasa bucuroasa si fericita.Au mai fost si alte fapte bune catre aceasta persoana dar nu as vrea sa le amintesc sa nu sune a lauda 🙂

Cert este ca dupa o perioada scurta „prietena” mea isi scoate masca jos si ma face in toate felurile de nu imi vine sa cred crezand ca visez…Dar nu se opreste aici ci striga la mine ca eu nu am ajutat-o pe ea niciodata ci ca ea m-a ajutat pe mine…
Atata bai sa fie ca cine pe cine a ajutat, problema e ca frustata si orgolioasa la maxim se inchide in cochilia ei de unde nu mai poate nimeni sa o scoata.

Vorbesc cu prietena ei cea mai buna si o intreb „Doamne dar ce i-am facut de e asa de pornita pe mine fara macar sa o jignesc sau sa ii zic ceva…
Ea atat imi raspunde Angela las-o in pace caci are probleme…
Dar bine bine dar eu chiar vreau sa o ajut…
Trece un timp apoi o vad pe strada si o salut frumos, ea intoarce capul si asa mi se intampla de cateva ori.Chiar tineam la ea si ma gandeam vreau sa o ajut cu orice pret, ce probleme are, oare cum sa fac…
Intr-una din zile ma duc la ea acasa si iese la mine infuriata de numa si ma ameninta ca cheama politia…
Bine bine dar nu am venit cu vreun cutit si nici cu ceva sa iti dau in cap, am venit sa bem o cafea si sa vorbim…Intre timp tremurand de nervozitate o suna pe prietena ei si ii explica ca eu sunt la usa si ca sa plec ca ea cheama politia…
Ii cer intre timp un pahar cu apa crezand ca se va calma si prin usa imi da un pahar.Beau din apa si ma gandeam: de politie nu mie frica dar pentru ce tot circul acesta cand se poate discuta frumos, omeneste…
Zic in sinea mea „Doamne tu vezi ca eu tin la fiinta asta dar daca ea nu vrea sa ma mai vada dragoste cu forta nu se poate…si plec .
Pe drum ma tot gandeam „Ce pot sa fac, sa o fac sa inteleaga caci orice ar fi fost intre noi doua e de domeniul trecutului si eu o iert si chiar daca nu isi va cere iertare pentru jignirile grave care mi le a adus.
In acelas timp aveam o multumire mare in suflet ca nu am jignit-o si nu am raspuns provovarilor ei.
Aceas multumire de care vorbim la inceput am avut-o si tu atunci, ca nu am alungat-o de langa mine si daca ea a plecat poate asa a trebuit sa fie caci cred cu tarie din exprienta vietii ca
Ramane langa noi cine trebuie sa ramana si pleaca cine trebuie sa plece…
Voi cum credeti ? Cu drag din drag Angela Peschir

Cel mai greu examen al meu -Al tau care a fost ?

de

lumina,imagini luminaCred ca ma apuc iar de scris caci aici in lumea scrisului ma simt cel mai bine 🙂

Cel mai greu examen al meu a fost si inca este sa ma abtin sa raspund provocarilor.

Cand crezi ca totul e bine si frumos se iveste o situatie cu tot felul de afirmatii ca ma mir si eu de unde le scoate…Unii ce e drept au mintea „bogata” si scot tot felul de povesti despre altii caci nu stiu daca macar ei le cred.

In ianuarie a fost o intalnire superba chiar de 15 ianuarie 2015 si am sarbatorit impreuna Ziua culturii nationale si totodata si 165 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu.

Defapt intalnirea noastra a avut ca scop principal intalnirea profesorilor cu viitorii cursanti. Desi aceasta intalnire a fost un motiv de bucurie totusi nu toti s-au bucurat si oare de ce…

Simplu, pentru ca unii care au fost voluntari cica s-au simtit folositi. Oare de la cine vin simturile si cum le putem stapanii si identifica?!

Eu ori cate ori am facut voluntariat ma  simt si m-am simtit intotdeauna foarte bine 🙂

Am incercat prin toate metodele sa explic  ca intr-o echipa toti lucram, ne ajutam dar asta nu inseamna ca ne folosim unii de altii.

Pai daca toti ar gandii asa nimeni nu ar mai ajuta si nu ar mai face nimic.Trist sa dai peste o asa gandire…ca sa nu zic minte bolnava…

Imi pare rau ca mi-am pierdut energia si am vorbit unor minti inguste si unor inimi inchise .Cred ca daca ma rugam mai bine faceam decat sa raspund provocarilor…

Nici nu sti uneori cum e mai bine, sa ii lasi asa sau sa le explici frumos caci sunt unii frustati si suparaciosi de nu ii mai urnesti din loc…Mie mila de ei dar nici nu pot sa ii ajutam caci daca ei se vad perfecti si arata cu degetul catre altii e clar ca ei nu isi vad starea si atunci se pune intrebarea cum poti sa ii ajuti pe astfel de oameni…

Am mai patit si anul trecut si cred ca de aceea se tot repeta examenul pana il iau cu brio 🙂

Anul trecut a fost  mai rau. A plouat cu mii de acuzatii false si in loc sa tac ma tot aparam si astfel scapam dintr-o polemica si intram in alta.

Acest exament l-am cazut si a trebuit sa suport toate consecintele negative.

Ieri, primesc un mesaj surpriza si ma opresc si imi zic : Inca un examen ?

Imi venea vrute si nevrute sa ii zic dar mi-am adus aminte ca ” robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare ”  2 Timotei :24

si daca incep sa ii explic ca nu e asa o sa intru in polemica si cine stie unde mai ajungem.

Tacerea e de aur scriam eu in carte acum trebuie sa si demonstrez 🙂

Cum sa ii explic acelei persoane ca nu are dreptate ca oricum nu va intelege sau va intelege ce ii convine.

Eu cred cu tarie ca cel vinovat are gura mai mare iar cel nevinovat tace si se roaga, rabda si sufera, iubeste si iarta…

Exista si un proverb minunat ” Cel mai slab se razbuna! Cel mai puternic iarta! Cel mai inteligent ignora! „

Cred ca exista un Dumnezeu care e mai presus de intelegerea noastra si vede tot si la vremea potrivita ne face dreptate si scoate adevarul la lumina.

Voi ce experinte ati avut ? Care  a fost cel mai greu examen al vostru ?

Cu mult drag Angela Peschir 05.04.2015

versete imagini
despre fericire,fii fericit

Ganduri catre voi, suflete calatoare…

de

cer,pasari,libertateDragi prieteni si vizitatori, a trecut ceva timp decand nu v-am salutat asa cum o faceam inainte.Anul acesta am inceput din plin un proiect care il aveam pe inima de multi ani si pentru care v-ati si rugat o parte din voi.

Am lasat deoparte toate proiectele chiar si cel cu cartea si m-am ocupat in exclusivitate de lucrarea care mi-a adus multe bucurii dar si multe noutati.Am intrat pe un teren nou in care am avut multe de invatat si inca mai invat…

O sa va povestesc in amanunt la momentul potrivit…

Am cunoscut oameni deosebiti si am experimentat atat bucurii cat si tristeti.Acum voi lasa deoparte tot ce a fost negativ si va voi bucura cu cele pozitive si frumoase 🙂

Willie Nelson zicea ” Cand inlocuiesti gandurile negative cu cele pozitive incepi sa ai si rezultate pozitive.”

Am experimentat aceasta desi pe langa gandurile negative uneori vin si sfaturile negative a unora care cred ca stiu mai bine ca tine ce trebuie sa faci.Daca sti sigur ca trebuie sa faci o lucrare nimic nu are voie sa te-mpiedice.

Nu e usor intotdeauna dar nici imposibil.

Doresc sa astern cateva ganduri catre voi care treceti pe aici si intotdeauna gasiti ceva bun si frumos de citit sau de vizionat.Este adevarat ca nu  mai postez asa des cum o faceam inainte

dar arhiva inca e plina si nu cred ca ati savurat-o deplin 🙂

Oamenii ne dezamagesc zi de zi si poate si noi dezamagim de multe ori dar oare nu exista o limita la toate sau daca gresim nu stim sa ne indreptam sau nu vrem.Preferam sa ramanem ignoranti sau suntem deschisi pentru schimbare ?
Azi m-a pus tare pe ganduri un prieten pe care l-am rugat sa ma ajute si dupa un timp imi zice Angela, am crezut ca acei oameni sunt crestini.
Nu am zis nimic dar am inteles ca se referea ca acei oameni nu sunt din religia lui.
Intrebarea mea e daca acei oameni nu sunt crestini cum zicea el ( prietenul meu) oare ce sunt….?!
Oare nu mai stim cine e aproapele nostru ? Oare chiar trebuie sa citim de 100 de ori ca sa intelegem aceasta pilda frumoasa a samariteanului milostiv
Luca 10: 25-37
Nu vreau sa va tin o predica dar tare m-a pus pe ganduri, adica numai daca merge la biserica si gandeste ca el cineva e crestin…
Si mantuirea o da biserica sau Domnul Isus ?!
Oare de ce a fost nevoie sa vina si sa moara domnul Isus ? Puteam toti sa mergem zi de zi la biserica si era ok…nu ?
Mergi la biserica ? foarte bine dar nu dispretuii pe cel care nu merge caci stii tu ce e in sufletul lui, stii tu viata lui, stii tu lacrimile lui, stii tu rugaciuniile lui….?!
Fiecare sa faca cum crede ca e bine pentru el dar sa nu se creada mai presus de altul care crede altfel decat el.
Sa respectam credinta si deciziile
tuturor oamenilor
si daca avem ocazia sa facem bine sa o facem din toata inima fara sa facem diferente intre oameni…si fara sa asteptam in schimb o rasplata.
Angela Peschir 17.02.2015

insulaekklesia,citate

Scrisoare catre prietenul meu „2014”

de

lumina,speranta    Dragul meu prieten „2014” imi pare rau ca ma despart de tine dar crede-ma ca e spre binele tau si-al meu.

Acum am un prieten nou „2015” care ma ajuta sa vad viata diferit cu alti ochi si sa merg din bine spre mai  bine.

Poate te intrebi de ce te paresc si  mi-am ales alt prieten si poate e normal sa ma intrebi asta dar pana cand nu ma despart definitiv de tine nu am pace.
Tu imi iei toata pacea si ma ti pe loc, esti prieten cu trecutul si cu batut pasul pe loc.
Prietenul meu nou e diferit de tine si crede in Dumnezeu ca sursa de putere, fericire, mantuire si binecuvantare.
As vrea sa iti amintesc ca pe langa trecutul care ma trage inapoi sunt si traditiile pe care eu acum le vad diferit intr-o noua lumina.

Acum totul mi se pare atat de simplu si concret, adica daca un lucru nu sta scris in Biblie e pentru mine un semn clar ca este traditie facuta de oameni penru ai tine robi si nu purul Adevar.
Cu cat citesc mai mult din Biblie cu atat inteleg mai multe lucruri, nu strict legate de Dumnezeu ci lucruri reale legate de viata de zi cu zi.
De exemplu am citit in Biblie ca este pacat sa chemi mortii sa te inchini lor chiar daca acestia au fost persoane dragi de pe pamanat totusi sa nu uitam vii cu vii si mortii cu mortii.
As vrea sa redau niste citate din Catechismul Bisericii Catolice, nr. 2116 unde se adevereste ca singura inchinare o datoram lui Dumnezeu, creatorul nostru :
„Dar ce este cu toate interdicţiile Vechiului Testament în privinţa încercărilor de contactare a celor care au murit ? „Dacă vi se zice însă: ‘Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc’, răspundeţi: ‘Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii?’” (Isaia 8,19). Aşa şi este. Iar Biserica oricum interzice toate formele de divinaţie, recurgerea la Satana sau la demoni, chemarea morţilor şi orice alte practici despre care se presupune că ar „dezvălui” viitorul: consultarea horoscoapelor, astrologia, chiromanţia (cititul în palmă), cititul în cărţi de ghicit, în zaruri, fenomenele de clarvedere şi mediumnitatea – tot ceea ce are în subsidiar dorinţa de stăpânire a timpului, a istoriei şi în ultimă analiză a altor fiinţe umane, precum şi intenţia de a recurge la puteri oculte. Toate acestea contravin sentimentului de onoare, respect şi teamă plină de iubire pe care le datorăm numai lui Dumnezeu”

Asadar sa nu imi uit ideea cand am citit despre oameni care se roaga la morti nu am inteles versetul pana cand nu am intalnit direct oameni care se roaga la cei plecati dintre ei si cred ca spiritul lor e cu ei.
Chiar vedeta Andreea Marin declara odata ca simte spiritul mamei ei ca e cu ea.Nu as vrea sa ne amagim singuri dar aceste afirmatii sunt chiar periculoase.
De la ea cu atata scoala si cercetare nu ma asteptam la o asa deviere din Biblie cand ea se da credincioasa.
Nu as vrea sa dezvolt acest subiect si nici sa o condamn pe dansa care o credinta limitata de viata luxoasa in care traieste.
A fi credincios nu trebuie sa fi neaparat sarac ci ajunge sa ai o inima buna si multa smerenie caci celor smeriti li se da har…

Luxul cu credinta nu au nimic in comun.Dumenzeu nu e impotriva sa ai tot ce iti trebuie dar tot ce ai in plus sa imparti cu cel care nu are si asta nu trebuie sa o faci public, caci darnicia nu se trambiteaza…

Ar fi multe de zis dar poate cu o alta ocazie…
Acum scumpul meu prieten 2014 vreau sa iti spun ca ma simt liber, eliberat de trecut, plin de pace si speranta, optimist si increzator in viitor.
Bunul meu prieten „2015 ” este un prieten de nadejde, un cadou special venit de sus sa imi redea bucuria si pacea, iubirea si speranta.
Voi ramane cu prietenul meu nou un an de zile urmand ca la anul sa fac un salt mare catre 2016 dar nu inainte de a ma ruga :
„„Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”
Iacov 4:15

Primii pasi pe care i-am facut cu prietenul meu „2015” m-au pus serios pe ganduri si mi-am dat seama ca este foarte important sa am incredere in mine si binenteles in Dumnezeu.
Este asa de minunat si de benefic sa ai incredere in tine.Poti obtine aceasta incredere prin izgonirea fricii, a deznadejdiilor, a uitarii trecutului.
Ca sa faci pasi puternici si siguri citeste Biblia Cuvantul lui Dumnezeu de unde vei primii multa intelepciune, lumina si calauzire in toate.
Roaga-te si increde-te in Cel ce ti-a dat viata si vei vedea schimbari minunate in viata ta.
Tu poti sa faci multe, poti sa realizezi lucruri marete si minunate caci puterea lui Dumnezeu e cu tine si cu El totul e posibil si imposibilul devine posibil.

Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu” (Luca 18, 18-27)
Tot ce ti-ai propus vei realiza daca perseverezi zi de zi, daca te rogi constant si cu credinta si daca nu te mai uiti inapoi spre trecut.
Esti binecuvantat de Tatal Luminii de aceea ridica capul sus, deschide ochii si vei vedea lucruri noi si minunate.
Ai incredere in tine, orienteaza-te spre ceva nou, nu renunta la vise si planuri caci fiecare lucru de sub soare isi are ceasul lui ( citeste Eclesiatul cap. 3 )
Iti doresc succes si putere de rugaciune pe aripile credintei.
Angela Peschir

„Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

carti,imagini citate

Oare cat trebuie sa investim in oameni ?

de

lumina,sperantaE frumos si minunat sa investim in cei din jurul nostru, sa ii incurajam sa ii purtam pe brate de rugaciune dar oare pana cand.
Unii poate veti zice pana cand rabdarea ta ajunge la sfarsit si apoi spui stop si mergi la urmatorii.Iti inchei misiunea aici si incepi o alta in alta parte.
Poate ca vei avea mai multa rabdare si dragoste si nu vei inceta sa investesti, sa ridici sa iubesti.
Problema care se pune ce faci cu cei care tot investesti in ei si ei mereu darama ceea ce investesti.
Cred ca oricata dragostea si bunavointa ai avea la un moment dat iti dai seama ca e nonsens sa tot bagi intr-un sac fara fund.
Nu stiu daca intelegeti dar cred ca e important sa investesti acolo unde vezi roade sau cel putin mesajele tale sunt receptionate si nu te obosesti pe degeaba.
Daca te o suta de ori stai de vorba cu cineva si tot bati pasul pe loc ca ea respectiv el nu vrea sa iasa din ingrijorare atunci ce rost mai au cuvintele tale pe care tu le spui din inima si te daruiesti si ii vrei binele.
Cred ca mai eficient e sa investesti acolo unde cineva inseteaza dupa adevar, dupa o vorba buna, dupa un sfat si o binecuvantare.
Nu stiu daca se merita sa iti racesti gura la o ureche inchisa.Cred ca decat sa pierzi timpul spunand de 100 de ori acelas lucru fara sa nici un rezultat cred ca mai bine sa spui 100 de mesaje catre 100 de persoane cu rezonanta maxima.
Mai bine sa ridici 100 de persoane decat sa iti pierzi timpul cu unul care nu stie ce vrea.Tu il ridici din groapa si el se arunca apoi inapoi…

Ii dai unui om un sfat si el merge o luna de zile si avanseaza si pretuieste tot ce faci pentru el si altuia ii dai 1000 de cuvinte frumoase si le arunca la gunoi, atunci revin la intrebarea mea : Oare cat trebuie sa investim in oameni ?

Dormi linistit ca nu are nimeni nimic cu tine

de

9-de-df6f436212bca0d562bbcc76f8a61c2bDragi prieteni imi era dor sa va scriu sa ne intalnim online sa ne rugam unii pentru altii, sa nu stam nepasatori la problemele si dorintele noastre.
Eu doar o dorinta am sa il lamuresc pe domnul Tudor, Petru, etc ca nu stie nimeni cum il cheama ca isi schimba numele ca vremea si se ascunde din motive numai de el intelese…
Nu stiu cine ia bagat in cap ca eu am facut si postat ceva poza cu el.

Eu nu fac asa ceva si nici nu am timp de glume proaste.
Tare as vrea sa ca acest domn sa nu il numesc altfel 🙂 sa aibe cateva minute de sinceritate si sa inteleaga adevarul.Am multe adrese de email deci nu sunt de negasit 🙂
Nu stiu de ce fuge de conversatie caci mie imi place sa lamuresc fiecare lucru.Cand sunt vinovata recunosc si repede ma intrept si cand nu sunt vinovata dorm linistita ca nu am facut rau la nimeni.
Exista o vorba

Ce faci ? si raspunsul e „Bine la toti si rau la nimeni ”
Asa cred ca ar trebuii sa facem fiecare si chiar daca mai gresim ca nimeni nu e perfect sa ne intreptam repede greselile si sa mergem inainte.
Este asa de scurt timpul cat vom fi pe pamant ca nu se merita sa ne facem rau unii altora.

Cu totii ducem jugul suferintei pas cu pas, an dupa an…
Nu exista om de pe pamant care sa nu aibe o durere, o amaraciune, o suferinta.
Este adevarat ca unii au incercari mai mari, altii mai mici dupa cum e hotarat de Cel care vede si cunoaste toate lucrurile.
Ceea ce ne da mangaiere si tarie e ca nimic nu e la voia intamplarii ci toate sunt sub atotstiinta lui Dumnezeu si El ne cantareste cat putem duce.
Noua ni se pare ca e prea grea povara, ca e prea greu sa asteptam sa se pocaiasca sotul sau sotia, si vrem toate de pe azi pe maine.
La Dumenzeu nu merge asa caci El stie mai bine si la El o zi e ca 1000 si 1000 ca o zi dar la noi si cateva clipe ni se par sute de ani si ele defapt sunt lasate acolo cu un scop bine definit.
Nu e usor sa nu murmuri cand totul se prabuseste, cand fratii te dau la o parte, cand cel care trebuia sa iti intinda mana iti intoarece spatete, cand celui care i-ai facut bine te vorbeste de rau, dar tacand si rugandu-ne in inima noastra vom vedea cum Dumnezeu nu ne va lasa caci este scris ca nu vom fi dati de rusine si ca
„Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume ” 1 Ioan 4
E dureros sa ne comportam ca unii care nu il cunosc pe Dumenzeu si puterea Lui mare.
Sa nu cadem in descurajare ci sa ne pregatim ca Cel ce vine va venii si nu va zabovi si ferice va fi de cine il asteapta.
Sa strangem randurile in unitate, dragoste, cainta si bunatate.

Pe curand  🙂

Cuprinsul cartii Cuvinte de aur pentru suflete de aur

de

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCUPRINS

RECENZII (Ligia Seman, Daniela Delibas, Mihai Roşca)….. 7
DIN PARTEA AUTOAREI …………………………………………… 11
DEDICAŢIE……………………………………………………………….. 16
DESPRE FERICIRE …………………………………………………….. 21
DESPRE DUMNEZEU ………………………………………………… 23
DESPRE DRAGOSTE …………………………………………………. 26
DESPRE BIBLIE…………………………………………………………. 27
DESPRE RELAŢII ÎNTRE OAMENI …………………………….. 29
SFATURI, ÎNDEMNURI ……………………………………………… 31
DESPRE OAMENI………………………………………………………. 35
DESPRE SUFLETUL MEU ………………………………………….. 38
DESPRE VIAŢĂ …………………………………………………………. 39
DESPRE PRIETENI ŞI PRIETENIE ……………………………… 42
VERSETE DESPRE PRIETENI ŞI PRIETENIE ……………… 46
DESPRE PĂCAT ………………………………………………………… 49
DESPRE VIAȚA DE FAMILIE …………………………………….. 51
CITATE MOTIVAȚIONALE
ŞI INSPIRAȚIONALE …………………………………………………. 55
CITATE DESPRE ADEVĂR ………………………………………… 59
CITATE URĂRI………………………………………………………….. 60
MEDITAŢII ŞI TEME DE GÂNDIRE …………………………… 63
CUI ÎI DAI CINSTE?………………………………………….. ………….. 66
DĂRNICIE SAU ÎNŞELĂCIUNE? ………………………………… 67
SĂ NU FACEM DIFERENŢE ÎNTRE OAMENI ……………… 70
SĂ NU FACEM DIN ŢÂNŢAR ARMĂSAR …………………… 72
LASĂ FRICĂ ŞI TRĂIEŞTE O VIAŢĂ NOUĂ!……………… 75
ÎNŢELEPCIUNEA DE SUS…………………………………………. 76
FRUMUSEŢEA SIMPLITĂŢII ……………………………………… 77
BUCURĂ-TE! …………………………………………………………….. 79
NIMIC NU E LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII ………………………. 79
NU PUTEM TRĂI FĂRĂ SPERANŢĂ…………………………. 80
UNDE ÎŢI ESTE CREDINŢA? …………………………………….. 81

CUM SĂ NE SALUTĂM? …………………………………………… 82
UITĂ VIAŢA ASTA ŞI GÂNDEŞTE-TE ……………………… 82
A FI APROAPE DE DOMNUL ……………………………………. 84
NU TE DESCURAJA ………………………………………………….. 84
GESTURILE………………………………………………………………. 85
NEPUTINŢE………………………………………………………………. 87
EVENIMENTE…………………………………………………………… 89
BUCURĂ-TE……………………………………………………………… 89
AMINTIRI …………………………………………………………………. 90
PROBLEME ………………………………………………………………. 91
CÂND CURGE BINECUVÂNTAREA? ……………………….. 92
DRAGA MEA PRIETENĂ ………………………………………….. 93
SE ZICE CĂ PRIMA IMPRESIE CONTEAZĂ ……………… 95
100 DE GÂNDURI ALESE CARE ÎŢI VOR SCHIMBA VIAŢA …………………………………………………………………….. 101
DESPRE MINE ………………………………………………………… 113
AŞADAR, CINE SUNT EU? ……………………………………… 134
DAR TU ŞTII?………………………………………………………….. 138
DRAGII MEI ……………………………………………………………. 140
IMPORTANT! ………………………………………………………….. 143
10 MOTIVE SĂ ÎŢI FACI CURAT ÎN DULAP……………. 144
NU UITAŢI! …………………………………………………………….. 146
CITATE PREFERATE ………………………………………………. 151

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

In urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Va multumesc si va doresc spor la citit, binecuvantare in casele voastre si multa multa sanatate caci e mai buna ca toate.

femeie,carti,citeste,comanda

Oare numai Biblia, cartea vietii poate schimba viata oamenilor ?

de

work-experience-importantDragi prieteni asa cum am spus la Radio Vocea Evangheliei nici o alta carte nu se ridica la nivelul Bibliei sau mai bine zis Biblia nu are termeni de comparatie.

Biblia e Cuvântul lui Dumnezeu, nu e o  carte oarecare.

Când o citeşti, de fapt citeşti un mesaj din partea lui Dumnezeu Însuşi. Când îţi vorbeşte Biblia, îţi vorbeşte direct  Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, Cel care ti-a dat viata.

Oricine primeşte mesajul Bibliei si il accepta pe Domnul Isus ca Domn si Mantuitor are viata vesnica.

„Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentru ca voi să credeţi că Isus este Christosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui” Ioan 20:31

„Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentruca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.”
2 Timotei 3:16-17

Toate promisiunile făcute de Dumnezeu s-au împlinit şi se vor împlini cu siguranţă.

“Caci iata, Eu fac ceruri noi si un pamant nou; asa ca nimeni nu-si va mai aduce aminte de lucrurile trecute si nimanui nu-i vor mmai veni in minte.” Isaia 65:17.

“Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea.” 2 Petru 3:13.

“Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou; pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera.” Apocalipsa 21:1.
„Cuvântul Tău este adevărul” Ioan 17:17b
„Nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile” Matei 5:18b

Biblia este o carte vie , speciala si minunata.

„Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri… judecă simţirile şi gândurile inimii.” Evrei 4:12

Biblia a schimbat, schimba si va mai schimba vietile multor (milione si milioane de )  oameni.
Nu se poate exprima în suficiente cuvinte cât de importantă este Biblia pentru vieţile noastre.

Ea aduce mangaiere si bucurie in necazuri, ea este un far in noapte si hrana  pentru sufletele noastre.
Asadar intrebarea mea era
Oare numai Biblia, cartea vietii poate schimba viata oamenilor ?
Cineva mi-a spus :

Angela, de ce ai scris ca,   cartea Cuvinte de aur pentru suflete de aur iti poate schimba viata caci numai Biblia poate schimba viata oamenilor…
Nu i-am dat nici un raspuns dar apoi m-am gandit caci Dumnezeu lucreaza in diversitate si viata unui om se poate schimba oricand si prin orice mijloc, caci nu exista o regula batuta in cuie.
Un gest al nostru, citirea unei brosuri, un film crestin, un mesaj, o carte, etc. pot fi metode ( cai ) prin care Dumnezeu vorbeste oamenilor.
Cand am primit cartea mea de la tipar m-am bucurat apoi cand am rasfoit-o si am gasit cateva greseli m-am descurajat dar Dumnezeu mi-a vorbit si m-a ridicat facandu-ma sa inteleg caci nimic nu e perfect si ca data viitoare va fi mai bine.
Faptul ca am scris o carte nu este un prilej de lauda („Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?” 1 Cor 4:7 )
dar pentru mine este un prilej de bucurie.
Daca cineva invata ceva din ea, daca numai unei singure persoane aceasta carte e de folos atunci inima mea se bucura impreuna cu cerul intreg si multumeste Celui Preainalt pentru bunatatea Lui cea mare care se innoieste in fiecare zi.

 

“Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat, ci se innoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare!” Plangerile lui Ieremia 3:22-23.

 

“Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decat pentru nouazeci si noua de oameni neprihaniti care n-au nevoie de pocainta.Luca 15:7

Asadar nu voi  mai fi descurajata caci deja primesc mesaje de la cei care au citit cartea si sunt uimita de metodele lui Dumnezeu de a lucra la inimile oamenilor.

Voi  face o pagina speciala unde fiecare sa fie liber sa isi scrie parerea despre carte. Chiar si criticile le voi primii cu bucurie caci sunt constienta de schimbarea de care am nevoie in fiecare zi.

Va multumesc din inima si va doresc multa binecuvantare, pace in familile voastre, multa sanatate si tot ce va doriti.

Doresti un exemplar din aceasta carte ? atunci fa click AICI .

1-ro-1a7ddd918e0315ce1d9dda792453cf31.jpgäü

 

Cuvinte de aur

femeie,carti,citeste,comanda

Interviu la Radio Vocea Evangheliei Suceava

de

cititul,citateBine v-am (re)gasit dragi prieteni.

Daca cel putin o data ai deschis aceasta pagina sa sti ca esti unul dintre cei mai binecuvantati oameni. In fiecare zi ma rog pentru cei care cauta Adevarul, pentru cei tristi sau bolnavi iar daca ai deschis aceasta pagina cu o durere in inima sau cu o speranta spulberata atunci sa sti ca esti exact la locul potrivit.
In cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

 

despre care vei afla mai multe maine dimineata (22.08.2014 )  in cadrul emisiunii  Matinal intre orele 7.30-9.30  in direct la Radio Vocea Evangheliei Suceava (http://www.rvesv.ro ),

vei gasii citate motivationale si inspirationale care iti vor da noi puteri sa mergi inainte, sa nu renunti, sa speri, sa ierti, sa iubesti, sa te regasesti, sa te iubesti, sa te respecti, sa te uiti dincolo de ceea ce se vede, sa te uiti tinta la
Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Domnul Isus ( vezi si Evrei 12:2)
Dumnezeu ne-a creat cu suflete de aur, dar când devenim adulţi pierdem din valoarea iniţială, aurul sufletului nostru transformându-se într-un aliaj banal de fier carbon, cu o tentă de strălucire dată de o vremelnică poleială tinerească. Din acest motiv, trebuie să învăţăm să rămânem mereu copii, căci a avea suflet de copil înseamnă a rămâne gingaş, pur, sensibil, iubitor şi plin de o dragoste necondiţionată.
Ca şi valoare a creaţiei sunteţi cu toţii persoane speciale şi aceasta nu pentru că o spun eu ci pentru că Acela care v-a creat este special şi minunat iar ceva minunat nu poate să creeze decât ceva minunat.
„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu” Geneza 1:27
Cel rău vrea mereu să ne vedem altfel, să ne vedem fără valoare, fără sens şi fără rost pe acest pământ.
Cred că în fiecare zi se luptă să îi acceptam gândurile
şi să îl credem pe el. Noi însă am ales să Îl credem pe CEL CE NU MINTE NICIODATA, pe CEL CE E CU NOI in fiecare zi ( vezi si Gen. 28:15) şi ne-a promis că din mâna Lui
NIMENI NU NE VA LUA NICIODATĂ.
„Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea” (Ioan 10:26).
Ştiu că mulţi îşi pun mereu diverse întrebări, dar nu găsesc întotdeauna răspunsurile. Iată una dintre ele: dacă Dumnezeu e aşa de minunat şi de măreţ, de ce îngăduie suferinţă şi boli, necazuri şi încercări, sărăcie şi diverse probleme….?
În primul rând să nu uităm că Dumnezeu ne-a promis că e cu noi şi acesta e cel mai important lucru.
„Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” (Matei 28:20).
El nu ne-a promis că ne va merge numai bine, că vom primi răspunsuri la toate întrebările noastre nici că vom fi scutiţi de necazuri şi încercări.
Aş vrea să vedem lucrurile în simplitatea lor. Oamenii complicaţi văd toate lucrurile complicate, iar oamenii simpli văd toate lucrurile simple.
A fi simplu şi original, cred că e cel mai frumos lucru.

Sper că sunteţi şi voi de acord cu mine!
Ştiu că uneori, în viaţă, vin peste noi atât de multe valuri mari şi puternice, încât nu mai vedem barca speranţei care e tot timpul lângă noi.
E greu, în noapte, să te gândeşti la soare; şi totuşi, oricât de lungă ar fi noaptea, soarele cu siguranţă va răsări în zori.
Aminteşte-ţi mereu că eşti o persoană specială, cu un destin special şi că eşti pe acest pământ doar pentru o vreme, fie ea mai lunga fie ea mai scurta.
Nu timpul pe care ţi l-a rânduit Dumnezeu pe pământ e esenţial în acest caz, ci
ceea ce contează cu adevărat este locul în care îţi vei petrece veşnicia.
„Orice lucru El îl face frumos, la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu” (Eclesiastul 3:11).
Anii aceştia pe pământ nu se pot compara cu eternitatea, care nu se exprimă în ani şi nici în milioane de ani.
Aşa cum nu putem să înţelegem cu mintea noastră
limitată divinitatea, aşa nu putem înţelege nici eternitatea.
Aşa cum erau versurile unei cântări minunate: “Acestea parcă sunt dar nu-s, iar cele cereşti parcă nu-s dar sunt.”
„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice” (2 Cor
4:18)
Cred că nu mai e cazul să îţi amintesc să citeşti zilnic din cartea mângâierii Biblia şi la fiecare răsărit să săruţi cerul, noua ta casă.
Începe ziua cu rugăciune şi binecuvântare, cu gânduri bune şi pline de pace.
Ceea ce te va ajuta enorm va fi poziţia ta în faţa problemelor vieţii. Le vei întâmpina de pe poziţia învingătorului sau le vei lăsa să te doboare?!
În astfel de momente, ţine minte că Dumnezeu e singurul din întreg Universul care nu te va abandona niciodată, nu te va dezamăgi şi nu va înceta să te iubească.
Iubirea Lui pentru tine e fără margini şi planurile Lui cu privire la viaţa ta sunt multe şi minunate, chiar dacă poate acum nu le vezi sau nu le înţelegi.
Îl vei lăsa să te ajute şi să-şi împlinească voia Lui în viaţa ta, sau nu vei avea timp de El, crezând că te descurci şi singur?
…………………….
1-ro-8da9c3540b01f779ec4ef42c93000990.jpgrtzCartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” se extinde pe mai multe planuri, scopuri.
Unul dintre ele este de a vinde aceasta carte cu scopul de a ajuta

Centrul de ajutor social Iosua si Caleb care se ocupa cu
cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati.

Speranţa din mine îmi spune că exista suflete bogate dornice să ajute acolo unde se iveşte o oportunitate.

Eu cred că atât în România cât şi în lumea întreagă sunt oameni care îşi doresc să ajute dar nu ştiu pe cine sau unde să se adreseze şi mulţi ajung să abandoneze de aceea cred că e important răspândirea continuă a proiectelor sociale şi implicare celor din jurul nostru la o colaborare cât mai strânsă pentru a dezvolta aceste proiecte care implică nevoi materiale, financiare, spirituale etc.
Cred că fiecare familie şi persoana în cauză dacă ar face în fiecare lună un mic inventar la lucrurile pe care le

are în casa ar constata căci multe din ele sunt ţinute şi şterse de praf sau mutate dintr-un loc în altul.
Numai dacă aruncă o privire în dulap constata ca unele haine au rămas mici sau sunt prea mari sau nu le mai poartă.
Atunci se pune întrebarea se merită să facem din casele noaste depozite de haine şi lucruri când alţii au nevoie de ele şi le-ar folosi cu bucurie?
Sigur că nu se merită să ne încărcăm cu atâtea când putem să le dăruim căci „Este mai ferice să dai decât să primeşti”, se spune în Fapt. Apos.20:35.
Cred că este important să fim noi mai întâi motivaţi de aceasta şi apoi să încercăm să motivăm şi pe cei din jurul noi, prieteni, vecini, neamuri, căci văzându-ne pe noi se vor alătura şi ei cu siguranţă.

Acest proiect „10 Motive pentru care să îţi faci curat în dulap
şi în casă” pe care il vei gasii in carte este urmat de un alt proiect
„Cumpărând această carte un sărac va avea o pâine pe masă”
Banii achizitionati din vanzarea cartilor  vor fi folosiţi pentru copiii săraci, bătrânii abandonaţi şi pentru persoanele cu dizabilităţi din lucrarea amintita mai sus  „Iosua şi Caleb ” din Bonteşti   judeţul Arad.

Pentru cei care locuiesc in diaspora cartile pot fi comanda-te pe email:
cuvintedeaur@gmail.com

iar  pentru cei  din Romania la  telefon: 00 40 749025711
Preşedinte Asociaţia Iosua şi Caleb: Dl Ardelean Daniel

sau pe email iosua.caleb@gmail.com

 

Vă mulţumim din inimă.

Cu siguranta Dumnezeu va răsplăti ajutorul vostru.

 

Echipa Sufletelor de Aur

va asteapta maine dimineata (22.08.2014 )   alaturi de  Daniela Delibas

in cadrul emisiunii  Matinal intre orele 7.30-9.30  in direct la Radio Vocea Evangheliei Suceava (http://www.rvesv.ro ),

femeie,carti,citeste,comanda

Aici gasesti tot ce doresti:poezii, articole diverse, filme, documentare, lectii de gramatica etc

de

welcomeoptimizedblack0dp  Bine v-am (re)gasit!

Am creat aceasta pagina special pentru voi.

In ultimul timp sunt tot mai multe dorinte si cereri diverse.

Pentru ca unii dintre voi nu va descurcati sa cautati in ARHIVA (care se gaseste pe partea dreapta a site-ului )  unde veti gasii sute de articole pe diferite gusturi am gasit o metoda simpla pentru a va ajuta direct.
Pe aceasta pagina veti putea lasa dorinta dvs. in legatura ce ceea ce doriti sa cititi sau sa va informati asupra unui subiect.

Nu detin toate raspunsurile dar voi incerca sa dau sau sa caut un raspuns adecvat la dorinta dvs.
Unii mi-ati scris ca doriti mai multe poezii crestine, altii va intereseaza sa cititi despre depresie, altii poate doriti sa va imbogatiti cunostintele de gramatica a limbii romane, altii aveti pasiune pentru documentare iar altii doriti filme crestine.
Jos in rubrica comentarii lasati cererea dvs si pana la o noua intalnire va doresc sanatate, pace, bucurii si binecuvantari.

Deasemenea daca aveti framantari, ganduri care nu va dau pace, probleme pentru care doriti sa ne rugam impreuna faceti click AICI pentru intrebari    

iar pentru rugaciuni speciale AICI

Va las niste Psalmi de citit si meditat :

Psalmii 1

1. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se asaza pe scaunul celor batjocoritori!

2. Ci isi gaseste placerea in Legea Domnului, si zi si noapte cugeta la Legea Lui!

3. El este ca un pom sadit langa un izvor de apa, care isi da rodul la vremea lui si ale carui frunze nu se vestejesc: tot ce incepe, duce la bun sfarsit.

4. Nu tot asa este cu cei rai: ci ei sunt ca pleava pe care o spulbera vantul.

5. De aceea cei rai nu pot tine capul sus in ziua judecatii, nici pacatosii in adunarea celor neprihaniti.

6. Caci Domnul cunoaste calea celor neprihaniti, dar calea pacatosilor duce la pieire.

Psalmii 13

1. Pana cand, Doamne, ma vei uita neincetat? Pana cand Iti vei ascunde fata de mine?

2. Pana cand voi avea sufletul plin de griji si inima plina de necazuri in fiecare zi? Pana cand se va ridica vrajmasul meu impotriva mea?

3. Priveste, raspunde-mi, Doamne Dumnezeul meu! Da lumina ochilor mei, ca sa n-adorm somnul mortii,

4. ca sa nu zica vrajmasul meu: „L-am biruit!” Si sa nu se bucure potrivnicii mei, cand ma clatin.

5. Eu am incredere in bunatatea Ta, sunt cu inima vesela, din pricina mantuirii Tale:

6. cant Domnului, caci mi-a facut bine!
Psalmii 14

1.  Nebunul zice in inima lui: „Nu este Dumnezeu!” S-au stricat oamenii, fac fapte urate; nu este niciunul care sa faca binele.

2. Domnul Se uita de la inaltimea cerurilor peste fiii oamenilor, sa vada de este vreunul care sa aiba pricepere si care sa caute pe Dumnezeu.

3. Dar toti s-au ratacit, toti s-au dovedit niste netrebnici; nu este niciunul care sa faca binele, niciunul macar.

4. Si-au pierdut mintea toti cei ce savarsesc faradelegea, de mananca pe poporul Meu cum mananca painea, si nu cheama pe Domnul?

5. Ei vor tremura de spaima, cand Se va arata Dumnezeu in mijlocul neamului neprihanit.

6. Radeti voi de nadejdea celui nenorocit…, dar scaparea lui este Domnul.

7. O! de ar porni din Sion izbavirea lui Israel!… Cand va intoarce Domnul inapoi pe prinsii de razboi ai poporului Sau, Iacov se va inveseli, si Israel se va bucura.
Psalmii 15

1. Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant?

2. – Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima.

3. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau.

4. El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui.

5. El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata.
Psalmii 63

1. Dumnezeule, Tu esti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Imi inseteaza sufletul dupa Tine, imi tanjeste trupul dupa Tine, intr-un pamant sec, uscat si fara apa.

2. Asa Te privesc eu in Locasul cel Sfant, ca sa-Ti vad puterea si slava.

3. Fiindca bunatatea Ta pretuieste mai mult decat viata, de aceea buzele mele canta laudele Tale.

4. Te voi binecuvanta, dar, toata viata mea, si in Numele Tau imi voi ridica mainile.

5. Mi se satura sufletul ca de niste bucate grase si miezoase, si gura mea Te lauda cu strigate de bucurie pe buze,

6. cand mi-aduc aminte de Tine in asternutul meu si cand ma gandesc la Tine in timpul privegherilor noptii.

7. Caci Tu esti ajutorul meu, si sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale.

8. Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta ma sprijina.

9. Dar cei ce cauta sa-mi ia viata se vor duce in adancimile pamantului;

10. vor fi dati prada sabiei, vor fi prada sacalilor.

11. Dar imparatul se va bucura in Dumnezeu; oricine jura pe El se va fali, caci va astupa gura mincinosilor.
Psalmii 142

1.  Cu glasul meu strig catre Domnul, cu glasul meu ma rog catre Domnul.

2. Imi vars necazul inaintea Lui si-mi povestesc stramtorarea inaintea Lui.

3. Cand imi este mahnit duhul in mine,Tu imi cunosti cararea. Pe drumul pe care umblu, mi-au intins o cursa.

4. Arunca-Ti ochii la dreapta si priveste! Nimeni nu ma mai cunoaste, orice scapare este pierduta pentru mine, nimanui nu-i pasa de sufletul meu.

5. Doamne, catre Tine strig si zic: „Tu esti scaparea mea, Partea mea de mostenire pe pamantul celor vii.”

6. Ia aminte la strigatele mele, caci sunt nenorocit de tot. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, caci sunt mai tari decat mine.

7. Scoate-mi sufletul din temnita, ca sa laud Numele Tau! Cei neprihaniti vor veni sa ma inconjoare, cand imi vei face bine.

Asadar dragii mei prieteni

daca aveti intrebari indrazniti  sa intrebati , sa va deschideti si iesiti  va rog din pestera singuratatii , inferioritatii sau dezamagirilor.

La orice problema exista rezolvare!

fericire

 

De ce sa imi comand aceasta carte…

de

Cuvinte de aur pentru suflete de aurDragi prieteni si vizitatori ai site-ului Insula Ekklesia-un blog pentru tine(ri) asa cum unii dintre voi sunteti deja informati despre proiectele noastre, cartea Cuvinte de aur pentru suflete de aur face parte

din proiectul “Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Asa cum reiese si din numele proiectului banii obtinuti din vanzarea cartiilor sunt pentru saracii din cadrul centrului social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, batrani abandonati, copii orfani si saracii care sunt la limita existentei.

Speram ca prin aceste proiecte sa aducem mai mult decat o paine sau lucruri materiale… Dorim sa aducem lumina acolo unde e intuneric, speranta in loc de disperare , bucurie in loc de tristete, iubire in loc de ura, pace in loc de neliniste, credinta in loc de necredinta, mantuire in loc de pierzare, bucurie in loc de durere, respect in loc de dispret si tot ce e frumos.

Cartea este acum la indemana voastra.Ea contine citate, maxime si cugetari, meditatii si multe versete valoroase din Biblie.

Credem ca aceste scopuri nobile va vor motiva si pe voi si impreuna vom putea cladii o lume mai frumoasa.
Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati  asa cum am amintit  mai sus.

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

insulaekklesiaIn urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Exista deasemenea si posibilitatea comandarii cartii prin plata ramburs dar asta va trebuii sa specificati in email.

Nu uitati sa postati acest banner ( <a href=”http://www.insulaekklesia.ro/cuvinte-de-aur-pentru-suflete-de-aur-o-carte-noua/”><img alt=”1098374_200807310081924_591687205_n – Copie – Copie – Copie” src=”http://www.insulaekklesia.ro/wp-content/uploads/2014/07/1098374_200807310081924_591687205_n-Copie-Copie-Copie-300×189.jpg” width=”200″ height=”189″ /></a> )

pe site-urile  si blog-urile voastre astfel veti fi parte cu inima  din aceste proiecte.

Deasemenea puteti sa fiti alaturi de noi si prin raspandirea proiectului fie pe email, pe facebook sau pe retelele unde socializati.

Un SHARE nu costa nimic dar poate sa fie de o  mare insemnatate pentru cineva.

Faceti bucurii si veti primii bucurii, faceti bine si veti primii bunatate, faceti totul din dragoste si veti primii dragoste.

Va multumim din inima.

femeie,carti,citeste,comanda

Gândurile Danielei Delibas din cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

de

Cuvinte de aur pentru suflete de aurDespre cartea „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” am mai scris AICI, AICI si AICI .

Pentru ca aceasta carte sa vada tiparul este si meritul vostru dragi cititori care m-ati incurajat, sprijinit si sponsorizat.

Va multumesc din inima si va doresc sa aveti  mereu inimi de aur, inimi bune, curate (vezi Ps.51:10) care sa adune tot ce e frumos, curat si vrednic de iubit si mai ales Cuvantul vietii (vezi Psalmul 119:11) in ele traind  o viata frumoasa si rodnica.

Aceasta carte face parte din proiectul „Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Asa cum reiese si din numele proiectului banii obtinuti din vanzarea cartiilor sunt pentru saracii din cadrul centrului social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, batrani abandonati, copii orfani si saracii care sunt la limita existentei.

Speram ca prin aceste proiecte sa aducem mai mult decat o paine sau lucruri materiale .Dorim sa aducem lumina acolo unde e intuneric, speranta in loc de disperare , bucurie in loc de tristete, iubire in loc de ura, pace in loc de neliniste, credinta in loc de necredinta…

Cartea este acum la indemana voastra.Ea contine citate, maxime si cugetari, meditatii si multe versete valoroase din Biblie.Scriitoarea crestina Daniela Delibas impreuna cu Ligia Seman, o alta scriitoare de valoare a Romaniei au fost cu sufletul parte din aceste proiecte.Impreuna cu alti scriitori si bloggeri,  cartea s-a bucurat de o apreciere si de o atentie deosebita.

Daniela DelibasChiar la inceput cartii Daniela Delibas declara :

„Cuvintele înţelepte inspirate din Biblie şi scrise de oamenii care caută voia lui Dumnezeu în viaţa lor, ne pot influenţa  viaţa  pentru  eternitate.  Angela  Peşchir  ne aduce,  în  cartea  de  faţă,  o  multitudine  de  astfel  de

„cuvinte  de  aur”  pe  care  trebuie  să  le  punem  într-o

„inimă de aur” şi să le lăsăm să rodească în viaţa noastră. Citeşte Cuvinte de aur pentru suflete de aur şi vei primi o nouă perspectivă asupra vieţii tale. Oamenii care se lasă inspiraţi  ajung  să trăiască  vieţi  valoroase!

Fii  un astfel de om!

Daniela Delibas,

autoarea cărţii Femeia care mută munţii

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

insulaekklesiaIn urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Exista deasemenea si posibilitatea comandarii cartii prin plata ramburs dar asta va trebuii sa specificati in email.

Nu uitati sa postati acest banner ( <a href=”http://www.insulaekklesia.ro/cuvinte-de-aur-pentru-suflete-de-aur-o-carte-noua/”><img alt=”1098374_200807310081924_591687205_n – Copie – Copie – Copie” src=”http://www.insulaekklesia.ro/wp-content/uploads/2014/07/1098374_200807310081924_591687205_n-Copie-Copie-Copie-300×189.jpg” width=”200″ height=”189″ /></a>  )

pe site-urile si blog-urile voastre.

Va multumim din inima.

Cuvinte de aur pentru suflete de aur-o carte noua

de

Cuvinte de aur pentru suflete de aur„Cuvinte de aur pentru suflete de aur”

este o carte carte face parte din proiectul

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa”.

Aceasta carte a fost tiparita cu scopul de a sprijinii

Centrul social Iosua si Caleb.

Am fost impresionata si m-am alaturat acestor oameni minunati care şi-au urmat chemarea şi

au ales să aducă bucurie şi mângâiere sufleţelelor triste, ajutoare materiale şi financiare acolo unde este nevoie.

Ei sunt susţinuţi de oameni simpli ca mine şi ca tine, căci sufletele frumoase atrag suflete frumoase.

Cineva a zis că există oameni pereche în Universul acesta, suflete mari, oameni speciali, care ştiu ce vor de la viaţă, suflete bune care vor să ajute din multul sau puţinul lor.

Misiunea lor este de a sprijini oameni care sunt în nevoi,  fără  adăpost,  abandonaţi,  bătrâni,  copii,  familii sărace şi persoane cu dizabilităţi.

Scopul lor este să ofere tratament, consiliere, terapia fizică şi suport medical.

Prin aceasta încurajează integrarea acestor persoane în  societate,  oferindu-le  acces  la  informaţie  şi  opinie proprie pe diferite domenii: cultural social, religios şi medical.

Muncă voluntară, timpul şi dragostea pe care o investesc cei implicaţi în activitatea acestui centru, este  demnă  de  apreciat.  Neavând  posibilităţi  financiare m-am gândit cu ce aş putea să mă implic.

Am început prin susţinerea în rugăciune şi prin răspândirea  activităţilor lor apoi cunoscandu-i de aproape m-am implicat tot mai mult…

Nu sunt scriitoare, nu sunt poetă, dar m-am hotărât să adun gândurile şi meditaţiile mele postate pe internet cu scopul de a publica o carte prin vânzarea căreia să pot ajuta această organizaţie.

Toate încasările din vânzarea cărţii vor fi direcţionate spre ei şi spre scopurile minunate la care Domnul i-a chemat pe acest pământ.

Orice donaţie este binevenită, începând de la jucării , haine, încălţăminte, cărucioare pentru persoanele cu nevoi speciale, medicamente, aparatura pentru recuperare. Ajutorul  dumneavoastră  va  face  misiunea  lor  posibilă. şi ei vor aprecia donaţiile d-voastră de orice sumă, cât şi colaborarea în acord de parteneriat.

Am ales titlul cărţii „Cuvinte de aur pentru suflete de aur” în speranţa şi dorinţa să ne aducem aminte mereu să avem mereu inimi de aur, inimi bune care să iubească frumosul în toată splendoarea lui.

Dumnezeu ne-a creat cu suflete de aur dar când devenim adulţi ne pierdem valorile şi rămân numai poleite de aceea să învăţăm să rămânem mereu copii chiar dacă creştem căci a rămâne cu suflet de copil înseamnă a rămâne

gingaş, pur, sensibil, iubitor şi plin de o dragoste necondiţionată.

 

Ca şi valoare a creaţiei suntem cu toţii persoane speciale şi aceasta nu pentru că o zic eu ci pentru că Acel care ne-a creat este SPECIAL şi MINUNAT, iar CEVA MINUNAT nu poate decât să creeze ceva minunat.

„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu” (Geneza 1:27).

Cel rău, satana, cel care uraste sufletele noastre mereu vrea să ne vedem altfel, să ne vedem fără valoare, fără sens pe acest pământ, fără speranţă.

Să alegem în fiecare zi să Îl credem pe Domnul Dumnezeu, CEL CE NU MINTE NICIODATĂ, pe Cel ce a promis că va fi cu noi în fiecare zi. („Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului” Matei 28:20.)

Să ne bazăm în orice clipă şi-n orice loc pe promisiunile Lui minunate. „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea” (Ioan 10:26).

 

Cuvinte de aur pentru suflete de aurCartea nu are un pret fix deoarece ea se poate obtine in urma unei donatii fie ea cat de mica in functie de posibilitatile fiecaruia.

 

Ea poate fi comandata pentru cei care locuiesc in Romania pe E-mail: iosua.caleb@gmail.com in urma unei donatii AICI pentru Centrul de ajutor social Iosua si Caleb, fundatie care se ocupa cu persoanele cu dizabilitati, copiii saraci, orfani si batranii abandonati .

 

Puteti dona online prin paypal direct aici .Daca nu aveti cont puteti sa va deschideti unul citind instructiunile de aici.

In urma donatiei puteti comanda cartea pe adresa cuvintedeaur@ gmail.com pentru cei care locuiti in Diaspora.

Cartea contine meditatii si citate, maxime si cugetari, ganduri de viata, versete si promisiunile lui Dumnezeu.

Si toate acestea nu sunt niste slogane frumoase ci sunt niste adevaruri caci Dumnezeu nu minte.

El ne promite in Cartea Sa, Biblia :

„Şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului. Amin. (Matei 28, 20)

Asadar astept comenzile voastre si nu uitati acesti bani vor in exclusivitate pentru copiii saraci, batranii abandonati, persoanele cu dizabilitati si copiii orfani care sunt in grija Centrului social Iosua si Caleb din Bontesti, judetul Arad.

Cine are mila de sarac, imprumuta pe Domnul, si El ii va rasplati binefacerea”(Proverb 19:17)

„Cumparand aceasta carte un sarac va avea o paine pe masa.” este un proiect in care s-au implicat mai multi blogeri, scriitori si crestini din toata lumea iar prefata cartii este scrisa de scriitoarea crestina

Ligia Seman

Va multumesc si astept comenzile voastre si nu uitati sa dati share ca si altii sa se bucure de acest proiect si de aceasta carte.Voi revenii cu imagini, video si texte din carte 🙂
cuvinte de aur pentru suflete de aur
welcome

O poveste cu multa invatatura…

de

porumbel,porumbelul paciiAm auzit mai demult o poveste care m-a pus pe ganduri si ori de cate ori ma gandesc la ea inca mai invat din ea :)
E o poveste adevarata dar nu imi aduc aminte unde s-a intamplat…
Se spune ca un pastor foarte credincios si devotat adunarii unde slujea se implica foarte mult in tot ce era de ajutat si de facut in comunitate.Cateodata era vazut cu femei, cateodata cu saracii iar deseori cu cei batrani dar cu toate acestea gura lumii era tot mai pornita impotriva lui.
El nu prea lua in seama toate vorbele si isi vedea de treaba si tot ce facea facea cu dragoste si frica de Dumnezeu…
Intr-una din zile o fata de la ei din adunare a ramas insarcinata si tatal ei suparat foc o lua la bataie sa spuna cu cine a ramas insarcinata.Fata de frica mintii si zise cu pastorul.Tatal ei cand auzii una ca asta infuriat foc merse direct la el.Acesta incercu sa il linisteasca dar nu avu pe cine…Cand s-a nascut copilul tatal fetei lua copilul si in plina adunare ii zise pe un ton acuzator : Tine-l si creste-l ca e al tau! Toti se uita mirati si nu stiau ce sa creada.
Pastorul credincios si om curat la suflet lua copilasul si il crescu cu toata dragostea afara din comunitate si departe de lumea rea care nu se mai oprea din barfit…
Dupa cativa ani fata nu mai putu sa tina secretul si merse la comunitate si la tatal ei sa spuna adevarul.Toata comunitatea era rusinata de gresala ce o facuse si il chema inapoi pe pastor sa le slujeasca caci asa om rar este dat sa vezi…

Viata e plina de surprize,  bune si rele dar din toate avem de invatat…caci nimic nu-i la voia intamplarii.

Cu respect Angela I.E.

Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, şi, când colo, tu ai o bârnă în al tău?… Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (Matei 7:1-5)

Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei, căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruie judecata. (Iacov 2:12-13)

„Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea! Şi dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii ci judecător! DAR TU CINE EŞTI (DE VORBEŞTI SAU) DE JUDECI PE APROAPELE TĂU?” (Iacov 4:11-12)

 

Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii. (Matei 7:12)

versete,mesaje

poză,versete,mesaje

CLICK : “L-am iertat” pe Dumnezeu, „iarta-L” si tu!

de

Dragi prieteni,

poate vi se pare amuzant faptul ca „L-am iertat” pe Dumnezeu dar am pus in ghilimele ca sa intelegem ce mici suntem noi oamenii si ce mari cazuri facem din nimic, facem o telenovela din orice.
Uneori ne suparam pe Dumnezeu la orice pas, din orice nimic chiar si cand nu prindem tramvaiul .Este o absurditate desigur dar Dumnezeu nu tine cont de aceste “nebunii “ ale noastre si nu se supara pe noi caci de s-ar supara si El asa de repede ca si noi ar fi vai de noi …
Am intalnit oameni suparati pe Dumnezeu si cum sa le vorbesti de iubirea si iertarea aproapelui cand ei nu se iubesc si nu se iarta nici pe ei si mai tin si suparare pe Dumnezeu.Si la ce folos ?!
Cineva mi-a zis ca mai are nevoie de Dumnezeu ca sa ii dracuiasca pe oameni.
I-am zis dragul meu, te inseli amarnic , pentru asa ceva nu ai nevoie de Dumnezeu dar tine cont cat tu ai si vei avea nevoie de Dumnezeu tot timpul.
Nu poti respira fara Dumnezeu caci El detine tot oxigenul (Maleahi 2 :15 )  si s-a dovedit stiintific ca daca cu cel mai mic procent s-ar devia de la compozitia aerul atmosferic tot aerul s-ar infecta, plus ca bataile inimii noastre bat atata timp pana cand El spune STOP , aici se incheie viata acestui suflet pe pamant si de acum urmeaza roadele caci fiecare doarme cum isi asterne.

Ai facut bine vei fi avea parte bine, ai facu rau iti vei lua rasplata, caci Dumnezeu ne spune in Apoc 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.
Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – Prov 22:4
„Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Psalmul 58:11

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. Ioan6:47


Nu poti mirosii o floare fara Dumnezeu asta constient sau inconstient caci El ti-a dat mirosul de care te bucuri si El nu e suparat pe tine chiar si cand uiti sa Ii multumesti.
Nu poti pasii fara Dumnezeu caci EL ti-a dat viata si putere in madularele tale fie ca tu crezi asta sau nu.
“în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” Faptele Apos.17:28
Cred ca as putea sa fac o lista sa intelegi caci noi avem nevoie de Dumnezeu si nu El de noi.
Este adevarat caci in viata uneori lucrurile sunt asa de sumbre incat ne intrebam dar unde este Dumnezeu si de ce nu intervine.
Daca raportam totul la vesnicie vom vedea caci tot ce e aici pe pamant dureri, necazuri, tristeti, probleme, esecuri etc. sunt doar de o clipa si nu au importanta doar noi le vedem asa de importante si ne tinem de ele de parca viata s-ar oprii aici in loc sa mergem sa vedem mai departe ce avem de facut, de ce s-a intamplat asta si cum ne raportam intr-un mod intelep la situatie…
Cand dai de un bolovan mare ce faci ? te arunci in el ? dai cu capul de el ? il iei in brate, il saruti sau mergi mai departe ?

Defapt ai 2 mari sanse sa il ocolesti si sa iti continui linisitit calea sau sa te urci pe el si sa vezi zarea albastra sa privesti cu seninatate ce frumuseti ai inaintea ta, ce viitor frumos te asteapta alaturi de CEL CE TI-A DAT VIATA.
Este adevarat ca durerea e mare cand pierzi pe cineva drag sau ti se intampla o tragedie dar increzandu-te in Dumnezeu vei vedea caci El iti usureaza durerile si dupa ce vei trece peste toate necazurile iti vei da seama ca e o  nebunie sa te superi pe EL sursa binelui, sursa oricarei mangaieri, sursa fericirii, sursa bucuriei, sursa mantuirii, a vietii vesnice.
A te supara pe EL pentru niste clipe de durere (desi noua ni se par vesnice ) este ca si cum ne-am taia singuri craca de sub picioare . Este chiar absurd sa tot stai la o usa inchisa sa bati sa astepti sperante false cand in jurul nostru sunt asa de multe usi deschise pentru fericirea noastra.
In momentele intunecate vedem doar acea usa inchisa, ne blocam acolo, nu mai credem ca dupa nori mai exista soare, ca dupa noapte vine ziua, dupa greu zile usoare, dupa necaz, bucurie…
Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea simpla si sincera vindeca si transforma, de aceea imi place sa recomand tuturor oamenilor sa citeasca zilnic Biblia, cartea vietii.
Fiecare om are momente cand se supara pe Dumnezeu dar ce-i adevarat pe nedrept si in general asa facem cu totii ni se pare ca avem dreptate si motive sa ne suparam pe Dumnezeu si uitam sa vedem cine suntem noi si cine este EL : noi suntem in pumn de tarana si El e vesnicia, este de necuprins, este grandios si nu greseste niciodata si asta ar trebuii sa tinem minte.
Noi ne vedem buricul pamantului si credem ca Dumnezeu greseste si nu e in controlul tuturor situatilor.
Cand am citit in Cuvant
“Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
In 2 Timotei 3:2-5 si „Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câştig.“ in Iuda 1:16
am zis cat adevar si lumina este aici caci asa suntem uneori noi oamenii nemultumiti cu una cu alta chiar nemultumiti cu soarta noastra.
Poate intrebarea mea pentru noi, oamenii ar fi sa o formulez in cateva cuvinte si vom intelege ce nu am inteles o viata-ntreaga :
Vrem cateva clipe de fericire sau vrem sa fim fericiti pentru totdeauna ?
Putem noi oare compara vesnicia care e fara sfarsit cu cateva clipe ce le avem de trait pe pamant ?
Nici vorba de comparitie dar fiind faptul ca suntem oameni, Dumnezeu nu se supara pe noi nici macar cand noi ne suparam pe El si ne intelege perfect. El ne iubeste si are rabdare cu noi mai mult decat ne imaginam noi si ne cheama la El sa ne fie un mangaietor in necazuri, o calauza in clipele intunecate ale vietii si o barca de salvare prin Domnul Isus Christos (Ioan 14:6 ) , care si-a dat viata pentru noi si ne-a iertat si ne iarta zi de zi pacatele ( 1 Ioan 2:1 ) oferindu-ne mantuire si pace sufetului nostru zdrobit de valurile vietii naprastice.
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:29


Vom fi intelepti si vom asculta acest glas a Lui  sau ne vom complace mai departe in pacat,  departe de slava Lui, departe de iubirea Lui neconditionata, departe de viitorul nostru frumos alaturi de El ?!

Crezi ca poti “sa-L ierti “ pe Dumnezeu si sa spui :
“Doamne nu Tu ai nevoie sa te iert caci Tu nu ti necaz pe om ci eu am nevoie de iertarea Ta si de imbratisarile Tale, eu am nevoie de pacea launtrica in zbuciumul vietii, eu am nevoie de prezenta Ta in clipele mele de singurate , eu am nevoie de Tine mai mult decat aerul, apa si oxigenul pe care il respir prin plamanii creati de Tine, Doamne iarta-ma ca nu mi-am inteles chemarea si scopul meu pe acest pamant si am dat mereu vina pe Tine pentru toate nereusitele mele si nu am vazut usile deschise de Tine in jurul meu si nici mana Ta intinsa spre mine.Iarta-ma ca cel rau m-a intunecat si m-a facut sa intorc spatele

UNICEI MELE SURSE DE FERICIRE…


Iti multumesc ca m-ai certat si m-am regasit in iubirea Ta infinita si dorec de azi sa fiu un copil ascultator, vindecat de orice nemultumire.
Din scrierile mele , cu drag si respect Angela Insula Ekklesia

PS.
„Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.Neemia 9:33
„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:8
“căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.Prov 23:18
„Dar dreptul meu este la Domnul, şi răsplata mea, la Dumnezeul meu.”
Isaia 49:4
„Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri”
Matei 5:12
imagin iubire

imagini versete
imagini curaj