Arhive Esti crestin?! - Insula Ekklesia

Crezi în Dumnezeu ? Până când ? Video By Lumy Nitsa # FIMEARSCARBA

12 mai 2020 de Angela Peschir

Pe Lumy Nitsa o stiu demult de pe Facebook si youtube.Si pentru că imi place să cunosc oamenii si să aflu povestile lor de viată urmăresc diferite video-uri sau citesc articole despre ei.

Nu le urmăresc toate postările si nici nu sunt fan-ul lor pentru că nu imi permite timpul si (sau) pentru că nu impărtăsim aceleasi principii de viață.

Iubesc Cuvântul lui Dumnezeu , citesc articole pe tema asta sau urmăresc video-uri diverse atât cele cu Biblia audio cât si cele cu mărturii, predici sau documentare.Se intâmplă de multeori să fac curat la birou sau prin casă si atunci mă ajută să ascult astfel de video-uri.Dacă sunt copiii mei prin preajmă si nu pot să mă concentrez la mesaj atunci pun muzică de relax, crestină sau clasică.

Cel mai mult ascult mărturii si documentare pentru că imi place să urmăresc viețiile oamenilor, pentru că poti invața multe din lecțiile lor de viață.

Asa am ajuns si la Lumy Nitsa care a fost invitată in multe studiouri din România si care este o persoană plină de viată.Iubesc astfel de oameni hotarâți, categorici si curajosi.

Desi ea de multe ori a fost criticată că nu vorbeste si scrie corect româneste, nu a luat in seamă comentariile răutacioase ale oamenilor si-a văzut pur si simplu de drum.

Ea locuieste de multi ani in America si e normal să uiti limba si nu trebuie făcut din aceasta o tragedie.Copiii mei fiind născuti in Austria fac si ei astfel de greseli dar dacă cineva doreste să corecteze pe cineva atunci să o facă cu dragoste pentru că oricine e deschis să se corecteze si să invete dacă i se vorbeste pe un ton potrivit. adecvat si plin de dragoste.

Sincer nu m-am asteptat să găsesc un astfel de video pe canalul ei unde ea abordeaza cu totul altfel de teme.

Asta mă duce cu gândul că multi oameni printre care si vedete si oameni bogati au adevărul in sufletul lor dar putini au curajul să il spună…

Bravo Lumy, ai tot respectul meu si admiratia mea.Fii binecuvântată impreuna cu toti cei dragi ai tăi!

Documentar-Adevarata fata a mormonilor-important de stiut

7 august 2016 de Angela Peschir

https://www.youtube.com/watch?v=PfDXStFF8Es&list=PL01I-eaOymcnnv8nYFWyJ8yJFaFxMm_9X&index=3

Despre cazul familiei Bodnariu si cateva ganduri bune

27 ianuarie 2016 de Angela Peschir

Dragi mei prieteni poate o sa va surprinda ceea ce scriu. Pentru ca nu cunosc personal familia Bodnariu si nici legile norvegiene voi fi obiectiva si nu voi tine nici cu unul si nici cu altul.

Ma gandesc la suferinta familiei Bodnariu dar ma gandesc si la Norvegia ca nici acolo nu fac toti de capul lor. Daca erau asa de multe nedreptati in Norvegia ar fi iesit norvegienii in strada, ar fi scris presa.

Despartirea de copii e dureroasa, nimic de zis si eu personal am copii si stiu ce inseamna legaturile familiale. Mi-a scris cineva de ce nu am organizat sa iesim si noi in strada. In urma cu cateva zile i-am scris s-a deschis o biblioteca romaneasca in Austria si au si carti crestine.

Mi-a raspuns ” Frumos, acum cred ca doar biblia este totul ” Binenteles ca biblia e totul dar asta nu inseamna ca restul e nimic.

Unii vor sa zica „Eu am biblia, tu nu ai nimic” Eu cred ca unii „au” biblia dar noi astialalti il avem pe Dumnezeu .

Sa nu ajungem ca fariseii caci Dumnezeu da ploaie si peste cei buni si peste cei rai. Eu cred ca si un ateu il are pe Dumnezeu caci Dumnezeu e omniscient, omnipotent şi omnipresent. Si un ateu face o fapta buna si asta nu o face prin el ci prin Dumnezeu care ne deschide inima sa facem fapte bune, sa ii iubim pe semenii nostri si sa traim in iertare si pace.

Ceea ce m-a deranjat a fost cica sa iesim in strada. Daca altii au iesit, treaba lor dar eu am citit caci Dumnezeu spune un cuvant si totul ia fiinta.

Stiu ca Dumnezeu lucreaza in multe feluri dar sa nu exageram si sa ne luam dupa multime.

Daca tot suntem asa de buni crestini de ce nu iesim in strada pentru schimbari majore, nu numai pentru o familie.

Ok iesim pentru o familie desi Biblia ne invata in astfel de cazuri sa ne rugam, „Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit.

Iacov 5:16

Oare de ce ne inchidem in biserici si vorbim de dragoste cand nu vedem pe aproapele nostru, nu avem timp de o vizita, de o vorba buna, de o cana cu apa intinsa unui batran.

Am pus un anunt pentru Cezar din cazul #colectiv si abia l-au citit cateva persoane si de implicat mai putine dar o iesire la bere a vazut-o toata lumea…

Oare de ce nu au iesit crestinii in strada pentru cazurile sociale din Romania, pentru saracii care cauta in gunoaie, pentru mamele parasite, pentru nedreptatiile pensionarilor, pentru nivelul de trai scazut, pentru atata si atatea probleme care sunt in tara noastra.

Daca nu ati iesit in strada de ce nu ati mediatizat aceste probleme majore care afecteaza nu numai o familie ci sute si chiar mii si mii de familii.

Nu vreau sa fiu rea dar peste tot numai cazul familiei Bodnariu si celelelalte cazuri ce facem cu ele ?!

Cine posteaza despre doamna Elisabeta care a plecat in Austria la 62 de ani caci statul roman nu i-a dat nici o pensie dupa o viata muncita in Romania ?!

Daca vezi un caz si tu sti sa scri atunci anunta mai departe, fa o poza si raspandeste cazul.Pe facebook stai cateva ore dar 3 minute nu ai timp de cel de langa tine pe care chiar daca nu poti sa il ajuti sti ce mult l-ai ajuta daca i-ai asculta necazul si i l-ai pune pe internet.

Daca toate cazurile astea ar fi distribuite mai departe am pune lumea in miscare, ar incepe jurnalistii sa scrie si s-ar mai implica autoritatiile daca ar merge televiziuniile si ziarele pe capul lor.

Haidati sa facem o revolutie adevarata daca tot vreti sa fim activi. Asa nu salvam doar o familie ci sute de familii si de copii care sufera si sunt despartiti de familiile lor plus alte probleme financiare, sociale sau educative.

Fiecare are un cont de facebook daca nu are blog sau site. Mai lasam deoparte pozele cu sclipici si inimioare si ne mai uitam in jurul nostru, sa vedem ca vecina din colt e singura si nu are cine sa ii duca lemne si tu stai la caldurica dar daca sti sa scri atunci posteaza pe facebook:

Doamna Mariuca din colt nu are lemne, copilul vecinului e zilnic batut, haideti fratilor sa facem ceva, primarul din satul vecin a taiat pensia bunicii mele, etc

Asa dragilor se schimba lumea cand ne uitam mai atenti in jurul nostru si nu doar la un singur caz.

Sper sa luati ceva bun din acest articol si sa incepem cu totii sa fim mici jurnalisti asa cum putem, sa nu trecem nepasatori, sa facem o poza daca sesizam ceva, sa nu tacem, caci nu stim niciodata cine asculta glasul nostru, ce asociatie vede si se implica, ce suflete bune ne citesc, ce Dumnezeu mare avem…

Angela Peschir 27.01.2016

#ajutor,#solidaritate,#dreptate,#adevar,#implicate,#observa,#scrieunarticol,#posteazapefacebook,#Bodnariu,#salvatifamilii,#nuvalasati,#Dumnezeu,#schimbalumea,#nustanepasator,#revolutie,#pensiimici,#Romania,#saracie,#orfani,#familia,#colectiv,#Cezar,etc

Interviu cu Jim Caviezel, actorul care a interpretat rolul lui Isus in „Patimile lui Hristos” de Mel Gibson.

12 octombrie 2014 de Angela Peschir

Oare numai Biblia, cartea vietii poate schimba viata oamenilor ?

24 august 201423 august 2014 de Angela Peschir

Dragi prieteni asa cum am spus la Radio Vocea Evangheliei nici o alta carte nu se ridica la nivelul Bibliei sau mai bine zis Biblia nu are termeni de comparatie.

Biblia e Cuvântul lui Dumnezeu, nu e o carte oarecare.

Când o citeşti, de fapt citeşti un mesaj din partea lui Dumnezeu Însuşi. Când îţi vorbeşte Biblia, îţi vorbeşte direct Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, Cel care ti-a dat viata.

Oricine primeşte mesajul Bibliei si il accepta pe Domnul Isus ca Domn si Mantuitor are viata vesnica.

„Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentru ca voi să credeţi că Isus este Christosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui” Ioan 20:31

„Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentruca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.”
2 Timotei 3:16-17

Toate promisiunile făcute de Dumnezeu s-au împlinit şi se vor împlini cu siguranţă.

“Caci iata, Eu fac ceruri noi si un pamant nou; asa ca nimeni nu-si va mai aduce aminte de lucrurile trecute si nimanui nu-i vor mmai veni in minte.” Isaia 65:17.

“Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea.” 2 Petru 3:13.

“Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou; pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera.” Apocalipsa 21:1.
„Cuvântul Tău este adevărul” Ioan 17:17b
„Nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile” Matei 5:18b

Biblia este o carte vie , speciala si minunata.

„Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri… judecă simţirile şi gândurile inimii.” Evrei 4:12

Biblia a schimbat, schimba si va mai schimba vietile multor (milione si milioane de ) oameni.
Nu se poate exprima în suficiente cuvinte cât de importantă este Biblia pentru vieţile noastre.

Ea aduce mangaiere si bucurie in necazuri, ea este un far in noapte si hrana pentru sufletele noastre.
Asadar intrebarea mea era
Oare numai Biblia, cartea vietii poate schimba viata oamenilor ?
Cineva mi-a spus :

Angela, de ce ai scris ca, cartea Cuvinte de aur pentru suflete de aur iti poate schimba viata caci numai Biblia poate schimba viata oamenilor…
Nu i-am dat nici un raspuns dar apoi m-am gandit caci Dumnezeu lucreaza in diversitate si viata unui om se poate schimba oricand si prin orice mijloc, caci nu exista o regula batuta in cuie.
Un gest al nostru, citirea unei brosuri, un film crestin, un mesaj, o carte, etc. pot fi metode ( cai ) prin care Dumnezeu vorbeste oamenilor.
Cand am primit cartea mea de la tipar m-am bucurat apoi cand am rasfoit-o si am gasit cateva greseli m-am descurajat dar Dumnezeu mi-a vorbit si m-a ridicat facandu-ma sa inteleg caci nimic nu e perfect si ca data viitoare va fi mai bine.
Faptul ca am scris o carte nu este un prilej de lauda („Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?” 1 Cor 4:7 )
dar pentru mine este un prilej de bucurie.
Daca cineva invata ceva din ea, daca numai unei singure persoane aceasta carte e de folos atunci inima mea se bucura impreuna cu cerul intreg si multumeste Celui Preainalt pentru bunatatea Lui cea mare care se innoieste in fiecare zi.

“Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat, ci se innoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare!” Plangerile lui Ieremia 3:22-23.

“Tot asa, va spun ca va fi mai multa bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste, decat pentru nouazeci si noua de oameni neprihaniti care n-au nevoie de pocainta.Luca 15:7

Asadar nu voi mai fi descurajata caci deja primesc mesaje de la cei care au citit cartea si sunt uimita de metodele lui Dumnezeu de a lucra la inimile oamenilor.

Voi face o pagina speciala unde fiecare sa fie liber sa isi scrie parerea despre carte. Chiar si criticile le voi primii cu bucurie caci sunt constienta de schimbarea de care am nevoie in fiecare zi.

Va multumesc din inima si va doresc multa binecuvantare, pace in familile voastre, multa sanatate si tot ce va doriti.

Doresti un exemplar din aceasta carte ? atunci fa click AICI .

Este Allah al musalmanilor unul şi acelaşi cu Dumnezeul Bibliei ?

3 august 20143 august 2014 de Angela Peschir

În Ieremia 2: 11 scrie: “… şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Slava, cu ceva care nu este de nici un ajutor”. Redăm mai jos sublinieri dintr-un articol din “Life News” (pagina 4 Aug-Oct.2007) de Bill Muehlenberg.

“Adesea biserica este duşmanul ei cel mai rău. Desigur, sunt o mulţime de opoziţii şi ură faţă de creştinătate, dar uneori aceştia care se numesc pe ei înşişi credincioşi, pot face mult rău credinţei creştine”.

Să luăm în considerare cazul unui episcop Romano Catolic olandez, Tiny Muskens. Recent el a argumentat că oamenii de orice credinţă ar trebui să se refere la Dumnezeu cu numele Alah. El spune că aceasta va aduce mai multă toleranţă şi armonie în Olanda, o ţară cu un milion de musulmani. Bishopul spunea: “Alah este un nume frumos pentru Dumnezeu… Ce-I pasă lui Dumnezeu cum îl numim noi?… Aceasta este problema noastră.”

Ce avem de făcut cu o asemenea propunere? Întâi, lui Dumnezeu îi pasă cum este revelat şi cum este numit. Autorevelarea Lui este o parte importantă a felului comunicării Lui cu noi, şi a ceea ce El vrea să ştim despre El. Numele contează, şi singurul Dumnezeu adevărat trebuie definit în termenii Lui proprii, nu în termenii noştri.

Dar ceva mai semnificativ, oare ne este permis să-L socotim pe Dumnezeul Bibliei egal cu Alah? Putem folosi numele Alah fără să întâmpinăm o problemă teologică?… În special în cercurile misiologice aceasta este o lungă dezbatere teologică. Se pune întrebarea, cum ar trebui misionarii creştini cari lucrează între musulmani să caute o contextualizare a Evangheliei? Contextualizarea este importantă totdeauna, dar până unde? Poate oare include şi numele Alah?… E drept că în unele părţi din lumea Arabă, creştinii şi musulmanii arabi folosesc cuvintele Dumnezeu şi Alah intercalate.

Dar mulţi ar putea argumenta că Alah al musulmanilor nu se aseamănă în nici un fel cu Iehova din Vechiul Testament ori cu Dumnezeu Tatăl revelat în Noul Testament. Sunt numeroase motive pentru aceasta.

Dar mai întâi, dacă ne gândim la originea lui, trebuie subliniat că în lumea arabă Alah este un termen, cumva, general pentru Dumnezeu, dat înainte de apariţia religiei islamice. Numele de Alah era folosit pentru o zeitate păgână din Mecca cu mult înainte de Mohamed. El a folosit termenul acesta însă a căutat să-l despoaie de vechea conotaţie păgână.

De asemenea, mai trebuie subliniat şi faptul că Musulmanii argumentează că Alah este atât Dumnezeul Evreilor cât şi al Creştinilor. Mai mult, ei insistă că toate trei grupările se închină aceluiaşi Dumnezeu. Evreii şi Creştinii sunt consideraţi de Musulmani a fi “poporul Cărţii” şi misionarii musulmani se silesc şi insistă asupra acestui un Singur Dumnezeu, argumentând că este imperativ.

Dar de fapt este oare Alah doar un alt nume pentru Dumnezeu la care se închină Iudeii şi Creştinii? Nu, nu este. Să începem cu Vechiul Testament. Câteva nume importante sunt folosite ca şi parte a autorevelării divine: IEHOVA (IHWH) este unul din cele mai semnificative nume. Exodul 3:13-15 este un pasaj fundamental de bază în care Dumnezeu îşi declară numele Lui către Moise. Nu voi intra în toate complexităţile acestui nume ca termen descriptiv, dar pe scurt se poate spune că tradus înseamnă: “Eu sunt Cel ce sunt” sau “Eu voi fi Cel ce voi fi”. O parte a concepţiei Vechi Testamentale este că Dumnezeu S-a făcut de cunoscut pe Sine şi că El se revelează pe Sine nouă. Astfel IEHOVA poate fi cunoscut într-un sens foarte real.

În Islam, Alah este total acoperit şi enigmatic. Alah este cu totul transcendent sau abstract şi nu poate fi cunoscut de om. Doar numai unele din activităţile Lui sunt revelate şi nu adevărata Sa esenţă. Alah este de neînţeles.

La fel, foarte puţin este menţionat în Coran despre dragostea lui Dumnezeu. În timp ce aceasta este însă o temă prevalentă în ambele Testamente Biblice, în Coran este doar o trăsătură nesemnificativă a lui Alah.

Şi Alah este văzut ca omnipotent şi suveran în totalitate. Nimeni nu se poate împotrivi căilor lui, şi numirea de Islam înseamnă “supunere”. Musulmanii simplu se supun cerinţelor misterioase şi neînţelese ale lui Alah. Nu poate fi întrebarea, de ce? ci simplu supunere.

Însă Dumnezeul pe care îl prezintă Biblia, care este, de asemenea, suveran şi majestic, ne invită pe noi oamenii să venim să ne judecăm cu El (Isaia 1:18-19), să îi punem întrebări, să căutăm relaţia cu El, să ne rugăm Lui cu credinţa că unele din rugile noastre vor fi eficace. În contrast, este un fatalism adânc între musulmani. Ceea ce se întâmplă este voia lui Alah, iar noi nu avem dreptul să întrebăm de ce?…

Un aspect a lui Iehova, deseori menţionat în Vechiul testament, este sfinţenia Lui. Aceasta este o caracteristică definitoare a lui Dumnezeu.. Dar în Islam acest aspect este atins doar tangenţial. Alah este numit sfânt numai de două ori în Coran.

Şi desigur Dumnezeul Creştinismului este Triunic. Îl cunoaştem ca Sfânta Treime: Un Singur Dumnezeu în trei Persoane. Monoteismul strict al Islamului nu are loc pentru o asemenea concepţie. Astfel în creştinătate locul Domnului Isus Hristos este fundamental în opoziţie cu poziţie oferită Lui în Islam.

Cum deja s-a mai menţionat, o diferenţă majoră între Dumnezeul Bibliei şi Alah este aceea că Alah este ceva depărtat, transcendent, (mai presus de comun, neobişnuit) şi stă la distanţă de creaţia lui… Totala transcendenţă a lui Alah este o temă majoră în Islam. În contrast Dumnezeul Bibliei este cu siguranţă transcendent dar este, de asemenea, şi imanent (permanent constant). Asta înseamnă că El se pleacă la nivelul omului, interacţioneză cu noi, are o relaţie cu noi. Şi prin ÎNTRUPAREA Domnului Isus, El a devenit una cu noi, unul dintre noi.

În Biblie găsim că putem avea posibilitatea unei relaţie apropiate şi intime cu Dumnezeu. În Noul Testament noi putem experimenta o relaţie foarte apropiată cu Dumnezeu, Tatăl, prin Fiul Său, Isus Hristos. Noi îl putem chema pe Dumnezeu chiar şi “Tată”, ceva nemai auzit în Islam. Alah este sever, depărtat şi cu siguranţă separat de nevoile umane. Alah, cu siguranţă, nu poate fi imaginat ca şi un tată iubitor.

În Biblie, de asemenea, se poate vorbi despre relaţia cu Dumnezeu în termenii unei prietenii: aşa cum a fost cazul lui Avraam ori aşa cum Domnul Isus şi-a numit apostolii Săi. O asemenea afirmaţie poate fi socotită o blasfemie în Islam. Alah este foarte depărtat de creaţia lui. Dar Dumnezeul Bibliei este interesat de creaţia Lui şi în fapt implicat într-o relaţie de dragoste profundă cu noi.

În timp ce păcatul ne separă de un Dumnezeu sfânt şi drept, lucrarea lui Isus Hristos de la Calvar deschide o cale pentru omenire de a reaprinde relaţia de iubire cu Tatăl… În sensul acesta mesajul Evangheliei este într-adevăr o poveste de dragoste de modă veche: băiatul întâlneşte fata, fata respinge băiatul; băiatul o câştigă înapoi pe fată. Apoi ei trăiesc fericiţi multă vreme după aceea.

Acesta este miezul Evangheliei. Dumnezeul Triunic ne-a creiat să avem o intensă relaţie de dragoste cu El, aşa cum este şi în sânul Sfintei Treimi din veşnicie în veşnicie. Dar creatura s-a răzvrătit împotriva Creatorului, şi un Dumnezeu cu inima frântă a căutat să aducă înapoi pe preaiubiţii Lui. Într-adevăr, aşa de mare a fost dragostea lui Dumnezeu pentru noi, încât a trimes pe Fiul Său să facă posibilă reconcilierea.

Acum oricine vine la Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, cu ajutorul Duhului Sfânt, are această relaţie restaurată. Şi, aşa cum Biblia în Apocalipsa face clar lucrul acesta, punctul culminant al istoriei omenirii va fi o nuntă. Mirele Isus se va cununa cu Mireasa Lui, Biserica.

O aşa poveste de iubire cosmică, este inima sau sâmburele creştinismului, dar este în totalitate absentă în Coran şi din învăţătura islamică. Într-adevăr, între cele “99” de nume frumoase date lui Alah în Islam, dragostea, nu poate fi găsită. Totuşi Dumnezeu este dragoste, ni se spune în I Ioan 4:8.

În concluzie: Musulmanul trebuie să se înghemuiască de frică înaintea unui Alah enigmatic, aspru şi îndepărtat. În creştinătate, credinciosul este învitat să alerge în braţele deschise, în mâinele străpunse de cuie, ale unui Salvator iubitor. Cei doi sunt aşa de diferiţi unul de altul cum nu se poate mai mult de aşa. Aşa că: Alah Nu este Dumnezeul Bibliei, şi da, are mare valoare cum îl descriem şi cum înţelegem pe Dumnezeu!

Articol preluat de pe blog-ul http://dorca.wordpress.com/

Sportivi români convertiti la credintă (Daniel Zafiris,Talida Tolnai,etc.)

7 martie 201518 iulie 2014 de Angela Peschir

Zafiris predică pentru Biserica Evanghelică

Cazul lui Daniel Zafiris este unul spectaculos. Fostul atacant al echipei Petrolul Ploiești a spus brusc adio fotbalului. Avea doar 28 de ani şi se hotărâse să înceapă o nouă viaţă, cea a credinţei, prin intermediul Bisericii Evanghelice. Nimeni nu l-a putut determina să se răzgândească. ”Câteodată, Dumnezeu îi alege pe unii oameni pentru anumite lucrări speciale, care necesită un preţ ce trebuie plătit. Şi cred că asta a fost şi în cazul meu. Aşa am simţit eu, o chemare din partea lui Dumnezeu”, a explicat ”Zafi”, care, la despărţirea de fotbal, a oferit replica: ”Viaţa fără Dumnezeu este ca un meci de fotbal fără minge”.

Talida Tolnai îl mărturiseşte pe Dumnezeu pe Facebook

Handbalista Talida Tolnai (34 de ani) face parte din cultul creştin după Evanghelie. Portarul echipei naţionale a României îşi mărturiseşte credinţa constant, pe contul său de Facebook. ”Am fost îmbrăcată cu Duhul Sfânt şi acest lucru m-a determinat să închei un legământ cu Dumnezeu, mai exact pe 22 iunie 2008, a fost momentul în care am hotărât să intru în apa botezului și să fiu botezată în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, a declarat, pentru flacarainchinarii.ro, Tolnai.

Coleg cu Kaka, Lucio, Mary Jo Fernandez sau Michael Chang

În 2005, împreună cu mai mulţi colaboratori, Zafiris a reuşit să tipărească, în premieră mondială, ”Noul Testament pentru sportivi”. El lucrează la un alt proiect de anvergură, ”Biblia pentru sportivi”, care este traducerea exactă a scripturilor şi la care sunt adăugate poveştile unor sportivi de renume, care au ales să facă ”totul în numele credinţei”. La Biserica Evanghelică au aderat, printre alţii, câţiva dintre cei mai buni fotbalişti ai lumii: Kaka (la un pas de paralizie după un stupid accident suferit la 17 ani, brazilianul şi-a revenit miraculos şi a pus această minune pe seama Divinităţii. Pe sub echipamentul de joc poartă un tricou pe care, de obicei, este inscripţionat mesajul ”I belong to Jesus” – ”Îi aparţin lui Iisus”). Lucio, Ze Roberto, Taffarel, Jorginho, fostul mare baschetbalist David Robinson, fosta jucătoare de tenis Mary Joe Fernandez şi Michael Chang, atletul Jonathan Edwards, campion mondial si olimpic la triplu salt fac parte din secta amintita.

Împotriva divorţului şi a curviei

Neoprotestanţii condamnă vehement divorţul, lucru cu care s-a confruntat şi Adrian Mutu. Fotbalistul Petrolului s-a despărţit de prima sa soţie, Alexandra Dinu, cu care are şi un copil, pe Mario.

”Noi credem şi mărturisim că Dumnezeu urăşte divorţul (Maleahi 2:16). Divorţul încalcă scopul lui Dumnezeu cu privire la familie (Gen. 2:24; Matei 19:6; Marcu 10:9)”, este convingerea creştinilor după Evanghelie.

Prin trecerea la această credinţă, ”Briliantul” a trebuit să renunţe la escapadele nocturne. Creştinii după Evanghelie nu tolerează relaţiile extraconjugale: ”Noi credem şi mărturisim că preacurvia şi curvia, orice relaţie sexuală incestuoasă și orice formă de imoralitate sexuală (Matei 5:27-30) sunt păcate şi o urâciune înaintea lui Dumnezeu (Levitic 18:6-30; 1 Cor. 6:15-20; 1 Tes. 4:3-6; Evrei 13:4)”.

Cărţile de căpătâi ale ”Briliantului”

Dedicaţi total citirii Bibliei, creştinii după Evanghelie dispun de o paletă largă când vine vorba de lectură. Printre autorii cei mai consacraţi în rândul protestanţilor şi neoprotestanţilor se regăseşte şi Richard Wurmbrand. Născut în Bucureşti, de origine evreu, Wurmbrand este un simbol al acestor confesiuni religioase.

Scriitorul, decedat în 2001, a fost un pastor luteran, care a ispăşit 14 ani de temniţă comunistă, pentru convingerile sale religioase. Printre scrierile lui Wurmbrand se numără lucrări celebre, precum ”Cu Dumnezeu în subterană”, ”Strigăturl bisericii prigonite”, ”De la suferinţă la biruinţă” sau ”Predici în celula singuratică”.

De asemenea, Adrian Mutu poate urmări şi imagini video dedicate lui Richard Wurmbrand. Fostul predicator a fost subiect de desene animate, dar şi protagonistul câtorva episoade din celebra serie ”Memorialul Durerii”, de la TVR.

Din rândul autorilor evanghelici de peste hotare, Mutu se poate delecta cu operele lui Josh McDowell. Una dintre lucrările celebre ale scriitorului american este ”Mai mult decât un simplu tâmplar”.

Tot din SUA vine şi romanul ”Când cerul plânge”, de Ted Dekker, o poveste din al doilea război mondial, care îl are în centrul atenţiei pe Jan Jovici, un soldat din Bosnia.

Cine sunt Creştinii după Evanghelie

În cantonamentul Petrolului din Slovenia, Mutu s-a rugat în piscină.

Cultul Creştin după Evanghelie este o grupare creştină neoprotestantă, cunoscută în lumea anglo-saxonă ”Adunări frăţeşti”. Cultul Creştin după Evanghelie este condus de ”prezbiteri” sau de ”sfatul de fraţi” (sfatul bătrânilor).

Bisericile Creştine după Evanghelie sunt denumite şi ”adunări”.

Acest cult a apărut în România în secolul al XIX-lea, în Transilvania, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.

”Noi credem şi mărturisim că Biblia sau Sfânta Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu, inspirat plenar şi verbal, care a fost scris de oameni călăuziţi de Duhul Sfânt”, suţin neoprotestanţii.

Spre deosebire de creştinii ortodocşi, evanghelicii nu au preot, ci predicator. De asemenea, nu au icoane şi nici lumânări.

Creştinii după Evanghelie nu îşi botează copiii în pruncie, ci la maturitate, exemplul pe care aceştia îl urmează fiind chiar Iisus Hristos.

Religia lui Adi Mutu are predicatori, în loc de preoți

”Noi credem şi mărturisim că Botezul noutestamental este mărturia unui cuget curat (1 Petru 3:21) al celui credincios că a crezut în Domnul Isus Cel răstignit, îngropat şi înviat, şi că, prin credinţa în Cristos, s-a făcut una cu El în moartea faţă de păcat şi în învierea la o viaţă nouă (Rom. 6:1-11). Botezul este, de asemenea şi un semn al părtăşiei şi identificării celui botezat cu Trupul vizibil al lui Cristos, biserica locală (F. Ap. 2:41-42; 1 Cor.12:13). Botezul noutestamental se face prin scufundare (F. Ap. 8:36-39). Noi nu credem că botezul în apă poate mântui, pentru că mântuirea este numai lucrarea Atotputernicului Dumnezeu făcută la cruce prin Fiul Său Isus Cristos (Rom. 5:9-10) şi dusă la îndeplinire prin puterea Duhului Sfânt în cel care a crezut (Tit 3:5)”, se arată pe pagina oficială de Facebook a Bisericii Creştine după Evanghelie ”Antiohia”.
stire preluata de pe sportnews

Povestea celor doi lupi-lupta cu sine

2 iulie 20142 iulie 2014 de Angela Peschir

Intr-o seara, un batran indian ii explica nepotului sau ce lupta teribila se da in interiorul fiecarei persoane. Si ii spunea asa:

-Exista in fiecare dintre noi, doi lupi:

Primul lup reprezinta furia, gelozia, invidia, tristetea, regretele, aroganta, stupiditatea, furia,vinovatia, lacomia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul.
Al doilea lup reprezinta bucuria, pacea, iubirea, speranta, linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea, umilinta, adevarul, credinta si compasiunea.

Dupa o clipa de gandire, nepotelul il intreaba:

-Bunicule… si care lup castiga? La care batranul ii raspunde simplu :

–Cel pe care il hranesti!

…..

Versete de meditat!

Iacov 3:11-12

,,Oare din aceeaşi vână a izvorului ţîşneşte şi apă dulce şi apă amară? Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.”

2 Corinteni 6:14-16 ,, ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii?”

Domnul Isus Însuşi a afirmat că: ,, Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urâ pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţine la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.”(Mat.6:24)

Galateni 5

19. Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,

20. închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,

21. pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

22. Roada Duhului, dimpotrivă, este:

dragostea,

bucuria,

pacea,

îndelunga răbdare,

bunătatea,

facerea de bine,

credincioşia,

23. blândeţea,

înfrânarea poftelor.

Împotriva acestor lucruri nu este lege.

24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.

Ieremia 7.:9

Cum? Furaţi, ucideţi, preacurviţi, juraţi strâmb, aduceţi tămâie lui Baal, mergeţi după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi!…

Osea 4:2

Fiecare jură strâmb şi minte, ucide, fură şi preacurveşte; năpăstuieşte şi face omoruri după omoruri.

Marcu 7:21

Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,

22. furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.

1 Timotei 3:2

Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii.

3. Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de câştig mârşav, ci să fie blând, nu gâlcevitor, nu iubitor de bani;

1 Petru 4:3

Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.

Apocalipsa 21:8

Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

Denumirea listei viciilor este „faptele firii pământeşti”, pe când lista virtuţilor poartă denumirea de „roada Duhului”.

Aceasta este o deosebire importantă. După cum scrie James G. Dunn, „firea pământească cere, pe când Duhul aduce rod. Prima listă emană în jur o atmosferă impregnată de vanitate şi îngăduinţă de sine, pe când cealaltă vorbeşte mai mult despre preocuparea faţă de ceilalţi, despre linişte, despre tărie, despre încredere. Prima înfăţişează manevrele omeneşti, cealaltă împuternicirea divină prin har, subliniind ideea că transformarea interioară este sursa conduitei responsabile.”

Viaţa dusă după firea pământească promovează dezbinarea, neliniştea, disensiunile şi despărţirea.

Dimpotrivă, viaţa condusă de Duhul produce un singur rod al Duhului care se manifestă sub forma a nouă calităţi ce promovează unitatea.

Nick Vujicic, tanarul fara maini si picioare la Timisoara-video

21 aprilie 2014 de Angela Peschir

Luaţi Cezarului ce-i al Cezarului! de Raul Enyedi (un mare semnal de alarma)

9 aprilie 20149 aprilie 2014 de Angela Peschir

Scriu acest articol deoarece construcţia atâtor lăcaşe de cult, cu ajutorul banilor publici, mi se pare mai mult decât îngrijorătoare, atât în calitate de cetăţean român care vede că se închid şcoli şi spitale pentru că Statul nu are fonduri pentru a le întreţine, cât şi în calitate de creştin şi păstor, care cunoaşte învăţăturile lui Iisus şi ale apostolilor şi aversiunea lor faţă de clădirile de cult.

Unicul spital din oraşul meu a trebuit să se închidă din lipsă de fonduri, şcolile nu au bani pentru reparaţii, oraşul are datorii pe mulţi, mulţi ani de acum încolo, şi, cu toate acestea, s-au găsit fonduri suficiente pentru ca fiecare cult să primească sume destul de frumoase.

Nu m-a indignat doar faptul că edilii locali au folosit aceşti bani pentru a câştiga capital politic, ci şi faptul că reprezentanţii bisericilor au fost mai mult decât bucuroşi să întindă mâna şi primească aceşti bani.

Pare că în Scripturile lor, Mântuitorul spune: „Luaţi Cezarului ce-i al Cezarului”!
Situaţia din oraşul meu nu este însă o excepţie.

De la Revoluţie încoace s-au construit mii de clădiri bisericeşti cu sprijin financiar de la stat sau de la autorităţile locale, şi ca şi cum nu ar fi de ajuns, Catedrala Mântuirii Neamului este în plină construcţie.

De ce e nevoie de atâtea clădiri?

Care le este rostul ? (dar sincer…)

Care e argumentaţia logică pentru investiţia în aceste clădiri şi validă este ea? Acestea sunt câteva întrebări la care fiecare român, credincios sau nu, ar trebui să caute răspunsuri.
Este evident că scopul acestor noi lăcaşe de cult nu este unul utilitar, căci, dacă ar fi aşa, atunci nu s-ar construi clădiri noi decât dacă prezenţa regulată a credincioşilor la slujbă le face pe cele vechi neîncăpătoare.

Cu siguranţă că Catedrala Mântuirii Neamului nu se construieşte deoarece toate bisericile din Bucureşti sunt pline ochi de enoriaşi, aşa încât e nevoie de mai mult spaţiu pentru desfăşurarea slujbelor!
Atunci de ce se investeşte atât de mult în clădiri bisericeşti?

Pentru că Biserica pretinde că o astfel de clădire este locul întâlnirii omului cu Dumnezeu.

Lui Dumnezeu nu I te poţi ruga sau închina în mod adecvat decât la biserică.

Rugăciunile spuse în natură, la birou, la volan sau acasă trebuie că sunt mai puţin eficiente, pentru că nu au fost rostite în spaţiul sacru. Dar pe ce se bazează Biserica atunci când emite astfel de pretenţii? Pe Sfânta Scriptură? Pe învăţăturile Mântuitorului? Nici vorbă!
Unde i-a întâlnit Iisus pe oameni?

Afară, în aer liber, pe malul mării, în case particulare, etc.

Nu locul contează, ci întâlnirea propriu zisă cu Dumnezeu.

Iisus nu a zidit nicio clădire de cult unde să se întâlnească cu oamenii şi nu a avut nimic bun de spus despre marele Templu de la Ierusalim.

El a învăţat că nu este nevoie să mergi la Templu (într-o clădire sacră) pentru a te închina lui Dumnezeu, ci Îl poţi întâlni în orice loc.

Apostolul Pavel învaţă că „Dumnezeu, Care a făcut lumea şi toate cele sunt în ea… nu locuieşte în temple făcute de mâini”, că Dumnezeu este interesat de oameni, nu de ziduri.

Preocuparea pentru clădiri, investirea în construcţii bisericeşti şi nu în oameni înseamnă o încălcare gravă a învăţăturilor şi practicii lui Iisus Hristos.
Din moment ce Biserica nu a preluat de la Iisus şi de la apostoli înclinaţia spre şantiere, care să fie motivul pentru care se crede că tocmai aceste construcţii bisericeşti ar fi răspunsul la nevoile societăţii noastre?

Iată care este motivul: Clasa preoţească pretinde că intermediază relaţiile omului şi ale societăţii cu Dumnezeu.

Ne-o putem imagina ca pe un fel de firmă de intermedieri. Ca orice firmă, are nevoie de un sediu, de un spaţiu în care să se desfăşoare aceste intermedieri. Cu cât există mai multe astfel de spaţii, cu atât omul va ajunge mai uşor la locul de întâlnire cu Dumnezeu. De aceea se insistă atât de mult pe clădirile bisericeşti.
Ideea Bisericii Ortodoxe că omul obişnuit nu poate avea acces la Dumnezeu, nu I se poate ruga sau închina decât prin intermedierea Bisericii, reprezentată de anumiţi oameni care se îmbracă şi vorbesc ciudat, este una total greşită.

Această idee este cea mai eficientă sursă de manipulare religioasă.

Credinciosul trebuie să asculte orbeşte de ceea ce îi spune preotul, altfel îşi va pierde accesul la Dumnezeu (ne amintim cu toţii de dictonul preoţesc, „crede şi nu cerceta.”).

Iisus Hristos şi apostolii Săi au condamnat o astfel de idee şi au susţinut că fiecare credincios poate avea acces liber la Dumnezeu, fără intermedierea vreunui om sau vreunei instituţii.

Faptul că omul nu depinde de preoţi sau de spaţii sacre pentru a se putea închina lui Dumnezeu este o trăsătură esenţială a creştinismului autentic.
Acum, chiar dacă concepţia Bisericii despre necesitatea atâtor lăcaşe de cult este greşită, nu ar fi o problemă pentru societate dacă costurile de construcţie şi de întreţinere a acestor clădiri ar fi suportate strict de Biserică (adică dacă ar fi cu profil privat).

Greşeşti, dar pe banii tăi. Problema este că Biserica pretinde bani publici pentru astfel de clădiri. Iar aici nu mai este în regulă. În opinia ei, Biserica face o slujbă publică, intermediind între Dumnezeu şi neamul românesc, prin urmare, preoţii ei ar trebui să fie plătiţi din bugetul public, iar marea Catedrală a Mântuirii Neamului (un fel de sediu central al acestei firme de intermedieri) ar trebui să fie construită, măcar parţial, din banii publici.
Dacă foloseşte bani publici, atunci Biserica trebuie trasă la răspundere, trebuie făcută responsabilă pentru partea ei de contract. Trebuie să garanteze că prin construirea Catedralei Mântuirii Neamului tot neamul românesc va fi mântuit de Dumnezeu odată cu punerea în funcţiune a catedralei. Trebuie să garanteze, prin contract, că prin intermedierea sau slujba preoţilor în această catedrală, Dumnezeu, într-o anume perioadă de timp, va vindeca poporul nostru, dacă nu de altceva, măcar de corupţie, de „tupeul jegos” şi de lipsa de asumare demnă a responsabilităţii! Şi trebuie să justifice de ce astfel de medieri ale preoţilor nu pot avea loc în mânăstiri sau biserici deja existente sau chiar în aer liber! Dacă nu pot oferi garanţii verificabile ale calităţii intermedierii lor, atunci totul ar trebui privit ca o fraudă!
Societatea noastră este compozită, este variată din punct de vedere economic, intelectual, etnic şi religios. Aceasta este o realitate evidentă. Datorită varietăţii religioase, a faptului că nu toţi împărtăşesc aceeaşi credinţă, Biserica nu poate face o slujbă publică, de care să beneficieze toţi membrii societăţii, fie ei creştini, evrei, musulmani, atei sau agnostici. De slujbele Bisericii Ortodoxe nu beneficiază decât proprii săi enoriaşi, iar acest principiu este valabil pentru toate celelalte instituţii şi culte religioase.

Prin urmare, este nefondată pretenţia că Biserica face o slujbă publică, spre beneficiul întregului popor, şi de aceea nu trebuie să fie susţinută din bani publici.
Şi nu este doar nefondată, ci şi imorală.

A pretinde bani de la bugetul public pentru acoperirea cheltuielilor necesare manifestării credinţei mele (bani pentru plătirea preoţilor sau a pastorilor, pentru construcţii de lăcaşe de cult, etc.) înseamnă a-mi impune credinţa celor ce nu mi-o împărtăşesc.

Şi chiar mai mult decât atât: înseamnă a-i forţa pe toţi cetăţenii să mă plătească pentru credinţa mea, căci bugetul public reprezintă contribuţia bănească a tuturor cetăţenilor, indiferent de convingerea lor religioasă.
Cheltuielile unei biserici nu sunt cheltuieli publice!

Ele sunt responsabilitatea enoriaşilor ei, nu a celor din afară. Aceste cheltuieli trebuie să fie acoperite de contribuţiile benevole ale membrilor ei.

Dacă sunt membru într-o biserică, într-un club, într-o asociaţie sau într-un partid politic, am responsabilitatea de a susţine financiar organizaţia respectivă.

Nu pot impune celor ce nu sunt membri sau celor care mi se opun să îmi plătească personalul calificat sau sediile.

Este lipsit de etică şi imoral să impui conştiinţei altei persoane propria-ţi credinţă.

La fel este şi să pretinzi bani publici, veniţi din contribuţiile tuturor cetăţenilor.
Acceptarea credinţei creştine, a botezului creştin, a unei Biserici creştine, trebuie să se facă în mod conştient, deliberat şi voluntar.

„Este împotriva religiei mele să impun religia mea altora” ar trebui să spună fiecare persoană ce pretinde a-L urma pe Iisus.

La fel cum credinţa trebuie să fie voluntară, tot aşa trebuie să fie şi contribuţia financiară la bugetul unei instituţii religioase.
Mulţi români consideră ca normală starea actuală în care cheltuielile private ale unor culte sunt acoperite din bani publici, adică din banii tuturor românilor.

Dar aceasta nu este normal nici din punctul de vedere al statului (prin stat nu trebuie să înţelegem clasa politică, pentru care orice e normal pentru a se menţine la putere), nici al Bisericii. Din punctul de vedere al statului, acesta ar trebui să finanţeze din banii publici proiecte de care beneficiază întreaga societate, nu doar o parte a ei. Din punctul de vedere al Bisericii, ea ar trebui să evite a pretinde sau a accepta bani publici, căci atunci îşi pierde mandatul spiritual şi încetează a-L mai reprezenta pe Iisus în societate.

O astfel de Biserică va reprezenta interesele propriilor conducători în faţa oamenilor, dar nu pe Iisus şi învăţătura Sa!
Preoţii şi pastorii ar trebui plătiţi de parohiile şi bisericile pe care le slujesc, iar nivelul lor de trai trebuie să reflecte nivelul de trai al enoriaşilor.

Dacă o biserică nu îşi poate susţine preotul sau pastorul, acesta ar trebui să aibă o slujbă seculară care să îi suplinească venitul.

Unii vor găsi acest lucru nedemn pentru statutul de preot/pastor. Dar ce poate fi mai demn decât să ne câştigăm cinstit banii? Oare nu aşa a făcut şi apostolul Pavel care muncea din greu pentru a nu crea greutăţi credincioşilor pe care îi slujea? Câţi preoţi şi pastori ar mai putea spune ca apostolul:

„Argint, sau aur, sau haină, n-am poftit de la nimeni; Voi înşivă ştiţi că mâinile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine”?
Ce soluţii oferim noi, creştinii, bolilor sociale şi morale de care suferă societatea noastră?

Soluţia nu este nici aghiasma, nici tămâia, nici lumânările, nici catedralele şi clădirile costisitoare care nu dovedesc decât grandomania şi avariţia noastră, nu dragostea şi compasiunea pentru semenii noştri!

Astfel de soluţii superficiale şi ipocrite nu fac decât să crească numărul celor ce sunt atei ca reacţie faţă de Biserică şi să întărească convingerea multora că dumnezeul preoţilor este Banul!
Datorită acestei ahtieri după bani şi putere încrederea oamenilor în Biserică şi în religie este în continuă scădere. Ei nu văd în preoţi sau în pastori un tată sau un frate mai mare, ci un „părinte” vitreg, unul gata să profite de pe urma sa.
În loc să luăm Cezarului ce este al său, nu al nostru, am face mai bine să ne oferim pe noi ca model de integritate, compasiune şi dedicare, asemănându-ne cu Cel al cărui exemplu pretindem că Îl urmăm.

Căci „mai fericit este a da decât a lua” a spus Mântuitorul.

Dacă nu putem sponsoriza şcoli sau spitale, am putea măcar să renunţăm voluntar la ceea ce statul ne dă, luând din banii ce ar merge spre astfel de instituţii.

Să scoatem mâinile din buzunarul Cezarului şi atunci, dacă nu e prea târziu, vocea ne va fi din nou auzită!
Raul Enyedi, Pastor al Adunarii baptiste independente Harul Suveran Bocşa, Caraş-Severin, autor al lucrărilor/cărților AnaBaptiştii (Originea şi doctrinele Anabaptiştilor din secolul Reformei), Mişcarea Ecumenica (şi apicultor serios). mail: raule@xnet.ro

Articol preluat de aici http://adunareaharulsuveran.wordpress.com/

Meditatia zilei : 1 Timotei cap.2

1. Va indemn, dar, inainte de toate, sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii,

2. pentru imparati si pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii, ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si cu toata cinstea.

3. Lucrul acesta este bun si bine primit inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru,

4. care voieste ca toti oamenii sa fie mantuiti si sa vina la cunostinta adevarului.

5. Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos,

6. care S-a dat pe Sine insusi ca pret de rascumparare pentru toti; faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenita,

7. si propovaduitorul si apostolul Lui am fost pus eu – spun adevarul in Hristos, nu mint – ca sa invat pe Neamuri credinta si adevarul.

8. Vreau, dar, ca barbatii sa se roage in orice loc si sa ridice spre cer maini curate, fara manie si fara indoieli.

9. Vreau, de asemenea, ca femeile sa se roage imbracate in chip cuviincios, cu rusine si sfiala; nu cu impletituri de par, nici cu aur, nici cu margaritare, nici cu haine scumpe,

10. ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca sunt evlavioase.

11. Femeia sa invete in tacere, cu toata supunerea.

12. Femeii nu-i dau voie sa invete pe altii, nici sa se ridice mai presus de barbat, ci sa stea in tacere.

13. Caci intai a fost intocmit Adam, si apoi Eva.

14. Si nu Adam a fost amagit; ci femeia, fiind amagita, s-a facut vinovata de calcarea poruncii.

15. Totusi ea va fi mantuita prin nasterea de fii, daca staruie cu smerenie in credinta, in dragoste si in sfintenie.

Filmul de vineri seara-Apostolul Petru si Cina cea de Taina (2012)

4 aprilie 2014 de Angela Peschir

Aflat in inchisoarea Mamertine, Simon Petru din Galileea isi povesteste temnicerilor lui viata sa.

Roma, 67 după Hristos, Împăratul Nero a decretat ca urmașii lui Isus Hristos să fie vânați și persecutați pentru credința lor. Liderii acestei credințe noi au fost căutați la fel ca ceilalți rebeli pentru împotrivirea lor față de împărat.
…
Vă las pacea. Vă dau pacea Mea, nu cum o dă lumea. În lume veți avea multe necazuri. Dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. Eu sunt Calea. Eu sunt Adevărul. Eu sunt Viața. Nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Mine. Oricine va cere, va primi. Cel care caută va găsi și celui care va bate, i se va deschide.
Să nu vi se tulbure inima. Nu vă fie teamă. Rămâneți în dragostea Mea.
Iarăși vă zic, rămâneți în dragostea Mea, și desigur, Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului.

Apostle Peter and the Last Supper – Apostolul Petru si Cina cea de Taina (2012)

Regia: Gabriel Sabloff
Scenariul: Gabriel Sabloff, Timothy Ratajczak
Distributia: Robert Loggia (Petru), Bruce Marchiano (Jesus), Laurence Fuller (Martinian), Ryan Alosio, Sarah Prikryl (Novella), David Kallaway (Processus), Leon Melas (Andrew), David Collier (Iuda), Tom Konkle (Matei)

CLICK PE IMAGINE!

Iacob Coman – Autostrada complexatilor -video (tineri,facebook,avertizari)

20 martie 2014 de Angela Peschir

De ce Dumnezeu nu te protejeaza!-video (engl.-rom.)

12 martie 201412 martie 2014 de Angela Peschir

)

Carte gratis-Cum sa-l biruiesti pe satan-Cunoaste-ti vrajmasul de Zac Poonen

29 ianuarie 201428 ianuarie 2014 de Angela Peschir

În aceste zile, atacurile lui Satan sunt îndreptateîntr-un mod deosebit asupra tinerilor. Satan vrea cu tot dinadinsul să se asigure că tinerii de astăzi sunt plini de murdăria destrăbălării, a amărăciunii, a invidiei, a

ambiţiei egoiste şi a materialismului; iar dacă nu reuşeşte

să îi compromită în niciuna din aceste zone atunci face tot

posibilul ca ei să fie înşelaţi în zona mândrei, a autoîndreptăţirii şi a ipocriziei.

Noi nu ne putem permite să rămânem în necunoştinţă de cauză în privinţa nici uneia dintre uneltirile şi vicleşugurile lui Satan.

Acest vrăjmaş, Satan, a fost biruit la crucea Golgotei

de către Domnul nostru Isus. Acum, chemarea noastră este să considerăm valabilă această biruinţă asupra forţelor întunericului şi să o aplicăm în situaţii concrete,oriunde mergem.

Dacă eşti interesat de realizarea practică a acestei

biruinţe, în viaţa ta şi a altora, citeşte această carte.

Jos in partea dreapta in colt se poate marii pentru a se citii la dimensiunea ecranului.

Cunoaste-ti vrajmasul (Know Your Enemy Ro) de Zac Poonen by InsulaEkklesiablog

Paul Washer – Cele doua probleme ale omului -video

24 ianuarie 201424 ianuarie 2014 de Angela Peschir

sursa

Filmul de vineri seara-Scapat din iad (Escape from hell)

17 ianuarie 2014 de Angela Peschir

…Toata lumea greseste.
Iarta-te pe tine si pe ceilalti.
Ne aflam aici pentru a invata.
Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate.
Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta.

Fa loc doar pentru iubire.
(Erin Pavlina)

Mesaj evanghelic despre iertare-video

14 ianuarie 2014 de Angela Peschir

Second Glance 1992 (A doua privire)-Filmul de vineri seara

3 ianuarie 20143 ianuarie 2014 de Angela Peschir

Despre film ar fi multe de spus dar mai bine va las sa il vizionati in liniste si apoi sa trageti singuri concluziile.

Sa nu uitam ca viata e scurta si vesnicia e aproape.

Să-l cauţi pe Dumnezeu din toată inima ta si sa ramai in ascultare de El, este cel mai bun lucru pe care poti sa il faci.

Pune-ţi încrederea în Dumnezeu, căci El este singurul care te va ajuta şi te va ocroti. Numai pe El să-L alegi domn în viaţa ta caci numai la El te va ajuta în clipele tale de cumpănă. Te asigur ca nu te va părăsi niciodată şi nu va înşela inima ta.

Viaţa pe care ţi-a dat-o Dumnezeu să fie un drum presărat cu flori de binecuvântări cereşti si pamantesti pentru fiinţa ta.

Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare,
dincolo de orice reuşită e o altă încercare dar tu sa mergi inainte pe drumul care te va duce in cer.

CLICK PE IMAGINE SI VIZIONARE PLACUTA 🙂

Cel mai bogat om din pestera-marturia minunata a lui Doug Batchelor

26 decembrie 2013 de Angela Peschir

L-am gasit pe Dumnezeu fara Biblie, fara biserica.(marturie video)

7 noiembrie 2013 de Angela Peschir

Calea Adevarul si Viata – Emisiunea de la Alfa Omega TV despre mantuire

26 octombrie 2013 de Angela Peschir

Exista viata dupa moarte -Marturia lui Cornel Parnau-video

11 august 2013 de Angela Peschir

Costel Parnau este omul care nu se plange de soarte lui.La nici 18 ani alerga dupa un viitor mai bun cand cursa alergarii sale a fost dur secerata si visele spulberate parca fara mila.
Cand s-a trezit pe un pat de spital, jumatate om, fara picioare si fara o mana nu i-a venit sa creada dar viata nu s-a oprit aici…
Dumnezeu i-a dat tarie si speranta pana in clipa cand a zis: „Doamne te urmez orice ar fi ” si asa a facut si face pana in ziua de azi.
Daca inca nu il cunoasteti sa stiti ca ati pierdut mult caci doza lui de curaj, incredere si speranta este mereu proaspata deoarece se alimenteaza zilnic de la Izvorul Vietii.
Ar fi multe de povestit dar inainte de a urmarii aceasta marturie v-as recomanda sa vizionati marturia lui din Anglia unde Dumnezeu l-a trimis sa vesteasca numele si puterea Sa. CLIC AICI .
Vizionare placuta si multa sanatate ca e mai buna ca toate 🙂

Cine-si da lui isi da, cine-si face lui isi face-text si videos

9 august 2013 de Angela Peschir

Intr-un sat un biet mosneag,
Chinuit de vremuri rele,
Isi facura un bordei,
De pamant si de nuiele.

Chiar la marginea padurii,
La tulpina unui fag,
In mijlocul creaturii,
Locuia bietul mosneag.

Fara nici o mangaiere,
Fara nici un ajutor,
Razimat in doua carje,
Sprijinea al sau piceor.

Chinuit asa sarmanul,
Isi ducea al vietii fel,,
Pana cand l-aduce unul
Din bordei la cimitir.

Cand si Cand pornea mosneagul,
Inspre sat la sarbatori,
Garbovit cu sacu-n spate,
Sa cerseasca de mancare.

Si in loc de multumire,
Le spunea vorba ce-i place,
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”

An cu an trecut-au iute,
Multi n-ainte lui murise,
Pe el harul si iubirea,
Domnului il sprijini-se.

Si din cand in cand cu jale,
Inspre sat pornea mosneagul,
Fara a schimba nici macar,
Sacul, carjea sau sumanul.

Il stia de mult tot satul,
Si la orice sarbatoare,
Cei cu inima miloasa,
II da ceva de mancare.

El in loc de multumire,
Le spunea, plecand in pace:
” Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face „.

Intr-o zi o gospodina,
Din zisa societate,
Egoista, fara mila,
Si plina de rautate,

Se gandi cum s-amuteasca
Glasul celui cersetor,
Ce cersea de-atat vreme,
Pe la poarta tuturor.

Repede facu o paine,
Din faina cea mai alba,
Si pusa-i otrava-ntransa,
Si-apoi o coapse-n graba.

Si cand vine cersetorul,
I-o da painea otravita,
Si-a ei inima tresare,
Ca de-acuma cersetorul
Nu va mai veni la poarta.

Iar mosneagul isi ia darul,
Privindu-l cu bucurie,
Fiind painea cea frumoasa
Se gandeste s-o mai tie,

Isi repeta apoi zicala,
Ce asa de mult ii place:
‘Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face’.

Dupa ce colinda satul,
Se intoarce la bordei,
Obosit se odihneste,
Pe un scaunel de tei.

Dar nu se aseaza bine,
Cand se-arata pe carare,
Un flacau, voinic din sat,
Venind de la vanatoare.

Obosit si rupt de foame,
Dupa el venea un caine,
Rataci-se prin padure,
Fara nici un strop de paine.

Vine la bordei la mosul,
Si-l intreba cu mirare:
„Mosule sa nu te superi,
Nu ai ceva de mancare? ”

„Cum sa nu” raspunse mosul,
„Chiar acum am fost in sat,
Si chiar mama dumitale,
O paine alba mi-a dat.

Ia-o taica, si-o mananca,
Potoleste-ti foamea-n pace”
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”.

Dupa ce manca feciorul,
Multumind pleaca spre sat
Fara-a banui sarmanul,
De aceea ce s-antamplat.

Ajungand acasa bine,
Mamasa-l inbratiseaza,
Se dezbraca si in fine,
El la masa se aseaza.

Insa feciorul de-odata,
Se ridica in picioare,
” Vai, mi-e rau, mi-e rau
O mama,mama mor
Totul ma doare”.

Mama-sa se ingrozeste,
El se vaita disperat,
„Cum!Ce ai? intreaba mama,
Spune-mi draga ce-ai mancat?”

„N-am mancat, raspunse fiul,
Decat painea ce frumoasa,
Ce ai dat la cersetorul,
Astazi cand a fost pe-acasa”.

Un fior de groaza-atuncea,
Mame-i inima-i cuprinse,
Fiul ei isi da suflarea,
Si in fata ei se stinge.

Ingrozita se arunca,
Peste-a fiului ei fata,
Si cu mana tremuranda
Dupa gat i se agata.

Apoi isi priveste fapta
Corpul lui i se raceste,
Iata cum Acel din Ceruri,
Orice fapta rasplateste.

Si-n urechi i suna glasul
Mosului ce nu mai tace
„Cine da, lui isi da,
Cine face, lui isi face”.

Amin.
Autor necunoscut

Nicu Butoi – Stapanirea de sine -mesaj video

7 august 2013 de Angela Peschir

Când eram rătăcit Isus m-a aflat-video si versuri

1 august 20131 august 2013 de Angela Peschir

Când eram rătăcit Isus m-a aflat,
Din păcat El m-a ridicat.
Viaţa El mi-a schimbat, El m-a luminat
Isus prietenul meu minunat.

Ce frumos şi plăcut e să fii creştin,
Să trăieşti prin credinţă mereu
Să te simţi un copil al lui Dumnezeu,
Ce plăcut e să fii creştin.

Zi, de zi ceas de ceas eu mă simt iubit,
Am în sufletul meu pe Isus,
El e mântuitorul meu drag şi Sfânt,
El veghează la viaţa mea.

Citeste o carte gratis:Scopul esecului de Zac Poonen

22 iulie 201322 iulie 2013 de Angela Peschir

Dragi prieteni cand ajungem la capatul drumului ne asteapta un nou drum, o noua experienta de viata si nicidecum pierzarea caci Dumnezeu nu ne-a creat ca sa ne distruga.(Ezechiel 18:23 ; 33:11 Matei 9:13 ;Faptele Apos.5:31; 20:21 Romani 2:4 )

Ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.Luca 18.27

Daca cumva ai ajuns la capatul drumului si crezi ca totul e pierdut atunci va trebuii sa excluzi cateva cuvinte, pe care ar trebuii sa le uiti pentru totdeauna : sinucidere, nu stiu ce sa fac, simt ca nu mai pot, nu sunt bun(a) de nimic , am luptat destul,etc.

In primul rand nu avem dreptul sa ne luam viata pentru ca nu noi ne-am dat-o si oricat ar fi ea de grea, complicata, fara rost sa nu uitam ca nu se opreste totul aici…

Intotdeauna vom primii noi puteri de a merge inainte si daca veti citii aceasta carte veti intelege ceea ce am vrut sa spun.

Spor la citit si nu uitati jos in partea dreapta este un patratel , adica Full Screen ceea ce inseamna caci activandu-l veti avea posibilitatea sa cititi cartea la dimensiunea ecranului.

Sa nu va fie greu daca ati citit cartea sa lasati un comentariu sau chiar mai multe 🙂 sa schimbam opinii despre carte despre mesajele ei. Va multumesc si va doresc multa sanatate ca e mai buna ca toate 🙂

[scribd id=155080059 key=key-z0wddw30mntmhvj1p2h mode=scroll]

CLICK : “L-am iertat” pe Dumnezeu, „iarta-L” si tu!

19 iulie 201319 iulie 2013 de Angela Peschir

Dragi prieteni,

poate vi se pare amuzant faptul ca „L-am iertat” pe Dumnezeu dar am pus in ghilimele ca sa intelegem ce mici suntem noi oamenii si ce mari cazuri facem din nimic, facem o telenovela din orice.
Uneori ne suparam pe Dumnezeu la orice pas, din orice nimic chiar si cand nu prindem tramvaiul .Este o absurditate desigur dar Dumnezeu nu tine cont de aceste “nebunii “ ale noastre si nu se supara pe noi caci de s-ar supara si El asa de repede ca si noi ar fi vai de noi …
Am intalnit oameni suparati pe Dumnezeu si cum sa le vorbesti de iubirea si iertarea aproapelui cand ei nu se iubesc si nu se iarta nici pe ei si mai tin si suparare pe Dumnezeu.Si la ce folos ?!
Cineva mi-a zis ca mai are nevoie de Dumnezeu ca sa ii dracuiasca pe oameni.
I-am zis dragul meu, te inseli amarnic , pentru asa ceva nu ai nevoie de Dumnezeu dar tine cont cat tu ai si vei avea nevoie de Dumnezeu tot timpul.
Nu poti respira fara Dumnezeu caci El detine tot oxigenul (Maleahi 2 :15 ) si s-a dovedit stiintific ca daca cu cel mai mic procent s-ar devia de la compozitia aerul atmosferic tot aerul s-ar infecta, plus ca bataile inimii noastre bat atata timp pana cand El spune STOP , aici se incheie viata acestui suflet pe pamant si de acum urmeaza roadele caci fiecare doarme cum isi asterne.

Ai facut bine vei fi avea parte bine, ai facu rau iti vei lua rasplata, caci Dumnezeu ne spune in Apoc 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.
Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. – Prov 22:4
„Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Psalmul 58:11

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. Ioan6:47

Nu poti mirosii o floare fara Dumnezeu asta constient sau inconstient caci El ti-a dat mirosul de care te bucuri si El nu e suparat pe tine chiar si cand uiti sa Ii multumesti.
Nu poti pasii fara Dumnezeu caci EL ti-a dat viata si putere in madularele tale fie ca tu crezi asta sau nu.
“în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa, după cum au zis şi unii din poeţii voştri: „Suntem din neamul Lui…” Faptele Apos.17:28
Cred ca as putea sa fac o lista sa intelegi caci noi avem nevoie de Dumnezeu si nu El de noi.
Este adevarat caci in viata uneori lucrurile sunt asa de sumbre incat ne intrebam dar unde este Dumnezeu si de ce nu intervine.
Daca raportam totul la vesnicie vom vedea caci tot ce e aici pe pamant dureri, necazuri, tristeti, probleme, esecuri etc. sunt doar de o clipa si nu au importanta doar noi le vedem asa de importante si ne tinem de ele de parca viata s-ar oprii aici in loc sa mergem sa vedem mai departe ce avem de facut, de ce s-a intamplat asta si cum ne raportam intr-un mod intelep la situatie…
Cand dai de un bolovan mare ce faci ? te arunci in el ? dai cu capul de el ? il iei in brate, il saruti sau mergi mai departe ?

Defapt ai 2 mari sanse sa il ocolesti si sa iti continui linisitit calea sau sa te urci pe el si sa vezi zarea albastra sa privesti cu seninatate ce frumuseti ai inaintea ta, ce viitor frumos te asteapta alaturi de CEL CE TI-A DAT VIATA.
Este adevarat ca durerea e mare cand pierzi pe cineva drag sau ti se intampla o tragedie dar increzandu-te in Dumnezeu vei vedea caci El iti usureaza durerile si dupa ce vei trece peste toate necazurile iti vei da seama ca e o nebunie sa te superi pe EL sursa binelui, sursa oricarei mangaieri, sursa fericirii, sursa bucuriei, sursa mantuirii, a vietii vesnice.
A te supara pe EL pentru niste clipe de durere (desi noua ni se par vesnice ) este ca si cum ne-am taia singuri craca de sub picioare . Este chiar absurd sa tot stai la o usa inchisa sa bati sa astepti sperante false cand in jurul nostru sunt asa de multe usi deschise pentru fericirea noastra.
In momentele intunecate vedem doar acea usa inchisa, ne blocam acolo, nu mai credem ca dupa nori mai exista soare, ca dupa noapte vine ziua, dupa greu zile usoare, dupa necaz, bucurie…
Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea simpla si sincera vindeca si transforma, de aceea imi place sa recomand tuturor oamenilor sa citeasca zilnic Biblia, cartea vietii.
Fiecare om are momente cand se supara pe Dumnezeu dar ce-i adevarat pe nedrept si in general asa facem cu totii ni se pare ca avem dreptate si motive sa ne suparam pe Dumnezeu si uitam sa vedem cine suntem noi si cine este EL : noi suntem in pumn de tarana si El e vesnicia, este de necuprins, este grandios si nu greseste niciodata si asta ar trebuii sa tinem minte.
Noi ne vedem buricul pamantului si credem ca Dumnezeu greseste si nu e in controlul tuturor situatilor.
Cand am citit in Cuvant
“Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
In 2 Timotei 3:2-5 si „Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câştig.“ in Iuda 1:16
am zis cat adevar si lumina este aici caci asa suntem uneori noi oamenii nemultumiti cu una cu alta chiar nemultumiti cu soarta noastra.
Poate intrebarea mea pentru noi, oamenii ar fi sa o formulez in cateva cuvinte si vom intelege ce nu am inteles o viata-ntreaga :
Vrem cateva clipe de fericire sau vrem sa fim fericiti pentru totdeauna ?
Putem noi oare compara vesnicia care e fara sfarsit cu cateva clipe ce le avem de trait pe pamant ?
Nici vorba de comparitie dar fiind faptul ca suntem oameni, Dumnezeu nu se supara pe noi nici macar cand noi ne suparam pe El si ne intelege perfect. El ne iubeste si are rabdare cu noi mai mult decat ne imaginam noi si ne cheama la El sa ne fie un mangaietor in necazuri, o calauza in clipele intunecate ale vietii si o barca de salvare prin Domnul Isus Christos (Ioan 14:6 ) , care si-a dat viata pentru noi si ne-a iertat si ne iarta zi de zi pacatele ( 1 Ioan 2:1 ) oferindu-ne mantuire si pace sufetului nostru zdrobit de valurile vietii naprastice.
“Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Matei 11:29

Vom fi intelepti si vom asculta acest glas a Lui sau ne vom complace mai departe in pacat, departe de slava Lui, departe de iubirea Lui neconditionata, departe de viitorul nostru frumos alaturi de El ?!

Crezi ca poti “sa-L ierti “ pe Dumnezeu si sa spui :
“Doamne nu Tu ai nevoie sa te iert caci Tu nu ti necaz pe om ci eu am nevoie de iertarea Ta si de imbratisarile Tale, eu am nevoie de pacea launtrica in zbuciumul vietii, eu am nevoie de prezenta Ta in clipele mele de singurate , eu am nevoie de Tine mai mult decat aerul, apa si oxigenul pe care il respir prin plamanii creati de Tine, Doamne iarta-ma ca nu mi-am inteles chemarea si scopul meu pe acest pamant si am dat mereu vina pe Tine pentru toate nereusitele mele si nu am vazut usile deschise de Tine in jurul meu si nici mana Ta intinsa spre mine.Iarta-ma ca cel rau m-a intunecat si m-a facut sa intorc spatele

UNICEI MELE SURSE DE FERICIRE…

Iti multumesc ca m-ai certat si m-am regasit in iubirea Ta infinita si dorec de azi sa fiu un copil ascultator, vindecat de orice nemultumire.
Din scrierile mele , cu drag si respect Angela Insula Ekklesia

PS.
„Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.Neemia 9:33
„Căci Eu, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Isaia 61:8
“căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.Prov 23:18
„Dar dreptul meu este la Domnul, şi răsplata mea, la Dumnezeul meu.”
Isaia 49:4
„Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri”
Matei 5:12

Fiindca va iubesc prietenii mei -o marturie minunata

12 iulie 201312 iulie 2013 de Angela Peschir

FIINDCA VA IUBESC , PRIETENII MEI !

Au trecut aproape trei ani de cand Dumnezeu m-a oprit din goana mea nebuna prin aceasta lume ! M-a oprit intr-un mod la care nu m-am asteptat , dar este consecinta alegerilor facute de mine . Sunt in detentie si inca mai am de ispasit o pedeapsa de aproape sase ani.
Poate va intrebati ce s-a intamplat…
Ei bine, nu doar o alegere a dus la situatia in care ma aflu, ci un sir intreg de alegeri gresite . Am preferat aceste alegeri incurajat de prietenii, in mijlocul carora ma simteam “bine’ , dorind sa fiu ca ei . Imi iubesc prietenii si vreau sa le adresez direct cateva cuvinte :
Timpul nu ne apartine ! Viata e un dar ! Alegerile noastre distrug uneori timpul si , implicit, vietile noastre ! Alegeti viata care merita cu adevarat traita, pana nu va va lovi o tragedie , indiferent de natura ei !
Inainte de arest am dus o viata zbuciumata si nebuna . Multi dintre voi stiti acest lucru. Multi m-au criticat, altii m-au barfit, restul au profitat.
Dar nu judec pe nimeni . Alegerile eu le-am facut , nu m-a obligat nimeni .
Acum am ales iertarea .
In vara anului 2 010 am plecat din Romania increzator intr-o persoana pe care o consideram ca un frate mai mare , datorita diferentei de varsta si nu numai . Ii promisesem ca-l voi insoti in calatoria respectiva si voi lucra cu el. Am fost naiv, credul si m-am lasat influentat de un om, nu am ascultat de Dumnezeu .
Coplesit de mirajul aventurii care ma astepta, am acceptat sa aleg alt drum , fata de cel pe care am fost educat sa pasesc . Imi asum responsabilitatea faptului savarsit si iata ca acum platesc. As fi putut alege sa devin rau, sa-mi deformez caracterul , atitudinea si limbajul, dar nu asta vreau ! Vreau sa devin o persoana mai buna decat am fost inainte !
O buna parte din viata aceasta n-a fost condusa de Dumnezeu, nici macar de mine, ci de muzica pe care o ascultam : B.U.G Mafia, La Familia si alte trupe din strainatate, care, prin mesajele lor , te incita sa alergi dupa bani, indepartandu-te astfel de realitate, de normele morale. Dupa ce am terminat liceul am inceput sa cred ca si eu pot trai asa cum auzeam in cantecele ascultate : sa am bani , castigati legal sau ilegal , sa-mi fac de cap , creandu-mi astfel doar probleme. Ajunsesem sa nu-mi pese ca raneam pe cineva si faceam sa sufere, inclusiv familia, persoanele dragi.
A urmat intalnirea cu fratele mai mare…omul in care aveam incredere . Am fost naiv si am crezut tot ce imi spunea. Viata “cantata” de solistii pe care-i ascultam si “gogosile” persoanei in care am avut incredere mi-au distrus traiectoria in viata, asta bineinteles pentu ca eu am ales asa.
Pana sa fiu arestat am incercat absolut tot ce mi-a trecut prin minte , de la tatuaje la piercing-uri, pana la a cheltui bani cu gramada si a ma juca cu inimile fetelor si , sincer, nimic din tot ce am facut nu mi-a adus fericire.
Poate vi se pare ciudat, dar aici am regasit o alta cale ( pe care am neglijat-o ) , iar aceasta cale poate face lucrurile noi. Aici m-am intalnit cu adevarat cu Dumnezeu !
Poate ca vi se va parea plictisitor acest subiect, dar va rog sa continuati sa cititi !
Vreau sa va spun ca, in ciuda faptului ca sunt inchis , fizic vorbind, sunt fericit , ma simt implint si cred ca Dumnezeu imi va oferi un viitor in care sa ma bucur de libertate , slujindu-L pe EL !
Viata fara Dumnezeu este seaca, uscata si lipsita de sens .
Cat am fost in libertate eram detinut in inchisoarea viciilor , care-mi furau timpul, de fapt, imi furau viata .
Am inceput sa citesc, sa studiez Biblia si am aflat ca, daca nu renunt la stilul vechi de viata si nu ma intorc la Dumnezeu, finalul vietii mele va fi unul urat.
“Fiindca plata pacatului este moartea : dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Hristos Isus , Domnul nostru .” ( Romani 6 : 23 )
“Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii a fost aruncat in iazul de foc .” ( Apocalipsa 20 :15 )
Poate imi veti spune ca toti vom muri intr-o zi . Da, asa este, dar depinde de alegerea noastra unde vom petrece vesnicia : in rai sau in iad .
Nu va inselati singuri, raiul si iadul sunt la fel de reale precum sunt parintii nostri, copacii si tot ceea ce ne inconjoara , chiar daca mintea noastra nu poate percepe lucrurile care sunt dincolo de imaginatia noastra.
Prietenii mei , dupa ce am citit Biblia de mai multe ori, am inteles ca viata NU SE TERMINA cand murim. Atunci INCEPE viata vesnica , pe care o petrecem in locul pe care l-am ales cat am trait pe pamant !
Poate va ganditi cum de imi permit eu, un detinut , sa va spun voua, care sunteti in libertate , cum sa traiti si cum sa nu traiti. Nu, nu asta vreau sa va spun, ci vreau sa va vorbesc despre lectia pe care am invatat-o : poti fi captiv in libertate si liber in inchisoare! Am experimentat ambele moduri de viata, stiu ce va spun !
Cand eram in libertate eram rob al pacatului si al viciilor , acum ma simt liber , chiar daca ma aflu in inchisoare :
”daca Fiul ( Isus Hristos ) va va face liberi, veti fi cu adevarat liberi “ ( Ioan 8 : 36 )
Eu am gasit libertatea veritabila . Ma gandesc ca nu va va atrage ideea de a trai o viata condusa dupa principiile biblice , insa eu ma voi ruga pentru voi toti! Ma voi ruga pentru prietenul in care am avut incredere , ca Domnul sa-l protejeze si sa aiba mila de sufletul lui, ma voi ruga pentru toti pe care-i cunosc si nu-i cunosc sa constientizati ca viata fara Dumnezeu este ca un trup fara oase.
Prietenii mei, n-as vrea sa ma intelegeti gresit , nu va chem la o religie, nu, va chem la Dumnezeu , va chem la o Persoana , care , dupa cum scrie in Biblie , este vie, vrea sa fie Prietenul nostru . Acea Persoana este Hristos Domnul !
“Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti vei fi mantuit . “ Romani 10 : 9 )
Asta inseamna pocainta , a-L recunoste pe Hristos ca Domn si Mantuitor , a-L avea pe EL model de viata . Prin EL poti sa-ti schimbi modul de viata, modul de a gandi , de a vorbi . Poate credeti ca nu este posibil. Este! Vad cum Dumnezeu lucreaza in vietile nostre , ale detinutilor care L-am primit cu adevarat in inima noastra .
“Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci . “ ( Evrei 13 : 8 )
Ma gandesc ca aceste cuvinte nu vor fi bine primite de multi dintre voi, insa imi doresc sa intelegeti ca exista un Dumnezeu care vede tot, stie tot, pana si cele mai tainice ganduri sau sentimente . Intr-o zi ne va trage la raspundere pentru viata pe care am trait-o pe acest pamant si nimeni nu ne va putea ajuta . Vom fi doar noi si Dumnezeu !
“Va spun ca-n ziua judecatii oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor pe care-l vor fi rostit . Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina si din cuvintele tale vei fi osandit …Nu ce intra in gura spurca pe om, ci ce iese di gura, aceea spurca pe om…Nu intelegeti ca orice intra in gura merge in pantece si apoi este aruncat in hazna ? Dar, ce iese din gura , vine din inima si aceea spurca pe om . Caci din inima ies gandurile rele , uciderile , preacurviile , curviile , furtisagurile , marturiile mincinoase , hulele . Iata lucrurile care spurca pe om .” ( Matei 12 : 36-37 ; 15 : 11 ; 17 – 20a. )
Prietenii mei, nu va judec si nici nu-mi permit sa va tin morala.

Va scriu fiindca va iubesc si vreau sa va spun despre Vestea Buna , Isus Hristos , si imi doresc ca si voi sa intrati in rai , sa-L vedeti pe Dumnezeu .
“Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai.”(Ioan 15 :13)
Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va schimbe vietile !
La EL totul e posibil !

Lumea de acum

Dumnezeu ne cunoaste pe fiecare
dupa nume.
Priveste zilnic, cu drag si cu iertare
peste a noastra lume.
Cauta sa vada credinta
revarsata-n fapte bune,
dar oamenii aleg dorinta
de a pasi pe carari nebune.
Se uraste, se fura , se-njura,
oamenii lacomi traiesc in minciuna,
uneori chiar cu Biblia in mana.
Rautatea se-ntinde ca o ciuma,
Alearga – lunatic cu spume la gura .

Cum printre nori apare o raza de soare
Asa este si-a noastra Salvare.

Alex Trey – 2 . 02 . 2 013

sursa

Stiri crestine, evenimente, noutati-VIDEOS

8 iulie 20138 iulie 2013 de Angela Peschir

Povestea impresionanta a lui Iulian Siminiuc-video

4 iulie 2013 de Angela Peschir

Iulian Siminiuc, petrece 11 ani in inchisoare din cauza unei crime. Acolo, privat de libertate, Il cunoaste pe Dumnezeu si viata lui se schimba radical. Cu toate ca a mai ramas cativa ani inchis, sufletul lui era liber!