Cand vorbim despre nervozitatea cuiva, noi nu ne referim numai la oboseala lui nervoasa sau la o stare de fragilitate a sistemului sau nervos, ci si la stari emotionale puternice care se traduc prin fenomene psihice ce produc tulburari ale functiunilor nervoase.
In categoria acestor emotii puternice putem enumera:
nelinistea si ingrijorarea, mania si iritabilitatea, nerabdarea si nestapanirea.
Din pricina stransei legaturi care exista intre trup si suflet, manifestarile emotive pot da nastere unor perturbari psihice care sa produca spasme ale diferitelor organe insotite de toata gama de tulburari functionale deja mentionate.
Emotiile si tulburarile nervoase
au adesea cauze comune, dar de cele mai mutle ori izvorul lor este greu de depistat fiind plasat de preferinta in domeniul subconstientului.
Iata de ce pentru inlaturarea neajunsurilor este necesar un control amanuntit al vietii afective.
Nu vom ajunge cu adevarat la vindecare decat atunci cand vom reusi sa identificam si sa inlaturam sursa emotiilor devastatoare.
Fara aceasta operatie nu vom obtine decat o ameliorare trecatoare cu un pronostic sigur de recidiva.
Pentru depistarea surselor subconstiente producatorare de emotii nici sfatuitorul spiritual, nici psihiatrul nu sunt suficienti.
Trebuie sa spunem deschis ca ne lipseste capacitatea de a sonda lantrul fiintei omenesti.
Cum am putea patrunde in subconstientul altora, cand noi suntem incapabili de a intra in propriul nostru subconstient?
Prezenta umana poate cel mult inlesni o astfel de investigatie, dar pentru operatia in sine avem nevoie de interventia Creatorului.
Numai Duhul Sfant poate cerceta „lucrurile ascunse ale duhului” si numai El, tinandu-ne inaintea ochilor oglinda Cuvantului lui Dumnezeu, poate sa ne arate adevarata noastra infatisare.
In cartea Evrei 4:12 gasim scris:
„Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri; patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii”.
Avem aici garantia ca Dumnezeu poate sa dea lumina asupra surselor subconstiente de emotii, tuturor celor ce se apleaca cu sarguinta asupra Bibliei si se deschid lucrarii Duhului Sfant.
Impreuna cu imparatul David trebuie sa ne rugam rostind si noi:
„Cerceteaza-ma Dumnezeule si cunoaste-mi inima.
Incearca-ma si cunoaste-mi gandurile!
Vezi daca sunt pe o cale rea si du-ma pe calea vesniciei!”
(Psalm 139: 23-24).
Cand sunem umpluti de Duhul Sfant (care „stia ce este in om”- Ioan 2:24,25) invatam noi insine sa ne cunoastem mai bine.
N-am vrea ca cele spuse mai sus sa fie luate drept un atac impotriva psihologiei si psihanalizei, care de cele mai multe ori fac o treaba destul de buna.
Totusi, ar fi lipsit de modestie sa sustinem ca un psihanalist poate patrunde cu o certitudine absoluta in strafundurile inimii omenesti.
Crestinul are alte mijloace la indemana.
Si daca totusi destui crestini nu se cunosc pe ei insisi si nu-si depisteaza defectele si slabiciunile, aceasta se intampla numai pentru ca ei
neglijeaza rugaciunea si citirea Bibliei,
intristand fara incetare Duhul Sfant printr-o viata de neascultare.
MI-A PLACUT !
MI A PLACUT MULT MULTUMESC .DOMNUL ISUS SA TE BINECUVINTEZE PTR MULTA BUCURIE CARE O ADUNCI IN MULTE INIMI …… AMIN…..